ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3493/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3493/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 120/2007 pronunțată la data de 31 octombrie 2007, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea formulată de reclamantul P.I.M., în contradictoriu cu pârâta U.N.E.J.R., obiectul acțiunii constituindu-l cererea reclamantului de obligare a pârâtei să valideze numirea sa în funcția de executor judecătoresc, urmând a face propunere către Ministrul Justiției pentru a-l numi în această funcție. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că într-adevăr în anul 2002 la concursul organizat de pârâtă și Ministerul Justiției, reclamantul a obținut media 7,85 și s-a clasat pe locul 43, dar nu rezultă că ar fi fost admis în limita locurilor disponibile.
Pe de altă parte, reține instanța de fond, între părți a mai existat un litigiu având ca obiect constatarea faptului că reclamantul ar îndeplini condițiile legale pentru a exercita funcția de executor judecătoresc, litigiu în care figura ca parte și Ministerul Justiției și care a fost soluționat prin sentința civilă nr. 53 din 15 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Galați, prin care s-a respins acțiunea reclamantului ca nefondată. Motivarea instanței de fond s-a bazat pe aceeași constatare în sensul că deși reclamantul a obținut nota 7,85 și s-a clasat la poziția 43, din nici o probă nu rezultă că a fost declarat admis.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamantul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență că: - instanța de fond s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut, făcând referire la o altă cauză și apreciind că nu face dovada faptului că a fost admis în funcția de executor judecătoresc în limita unor posturi disponibile, refuzându-i astfel dreptul la un proces echitabil; - instanța de fond s-a pronunțat asupra cererii sale de validare în locul pârâtei U.N.E.J.R.; - nu și-a exercitat rolul activ și i-a impus să facă dovezi în sensul celor solicitate, când în realitate această sarcină revenea pârâtei în exclusivitate; - în mod greșit și-a motivat hotărârea pe soluția pronunțată într-o altă cauză.
Recurentul și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și ale art. 3041 C. proc. civ. Intimata - pârâtă U.N.E.J.R. a depus întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică. Recursul este nefondat și va fi respins pentru considerentele ce se vor arăta în continuare. În fapt, recurentul - reclamant P.I.M. a participat la concursul de admitere în funcția de executor judecătoresc, organizat de Ministerul Justiției în luna septembrie 2000. Condițiile și criteriile legale de admitere la concurs au fost stabilite de Ministerul Justiției în exclusivitate, pentru că la acea dată nu era constituită U.N.E.J.R., aceasta începându-și activitatea abia la 10 mai 2001 în baza Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătorești.
În prezenta cauză, recurentul - reclamant nu a mai chemat în judecată și Ministerul Justiției, acesta fiind parte în dosarul cu nr. 351/44/2007 al Curții de Apel Galați care prin sentința civilă nr. 53 din 15 mai 2007 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamant, acțiune al cărei obiect, așa cum precizează și recurentul a fost acela de a se constata îndeplinirea condițiilor legale pentru exercitarea funcției de executor judecătoresc, obiect aproximativ asemănător celui din prezenta cauză. Recurentul - reclamant își întemeiază recursul pe dispozițiile art. 20 din Legea contenciosului administrativ, dispoziții care reglementează calea de atac a recursului în contencios administrativ și pe dispozițiile art. 304 C. proc.
civ. (neindicând vreuna din cauzele de casare sau modificare) și art. 3041 C. proc. civ. Motivele de recurs formulate sunt prezentate la modul general și ele se referă la neexercitarea rolului activ de către instanță, refuzul de a i se asigura dreptul la un proces echitabil cât și faptul că instanța s-ar fi pronunțat asupra unui lucru care nu s-a cerut respectiv asupra cererii sale de validare, când în realitate asupra acestui aspect trebuie să se pronunțe U.N.E.J.R. Nici unul din aceste motive de recurs nu este întemeiat, pentru că era normal ca instanța de fond să analizeze dacă recurentul - reclamant întrunea condițiile pentru a fi validat și numit în funcția de executor judecătoresc, obligarea U.N.E.J.R.
la validarea sa pentru această funcție și înaintarea propunerii către Ministrul Justiției pentru numire, fiind o consecință a îndeplinirii acestor condiții. Or, recurentul - reclamant, nu a făcut dovezi în sensul că ar fi fost admis la concursul din luna septembrie 2000, el fiind singurul în măsură să producă aceste dovezi de vreme ce concursul la care a participat a fost organizat de Ministerul Justiției care nu este parte în acest proces. Recurentului - reclamant nu i s-a refuzat dreptul la un proces echitabil și nici dreptul la apărare și posibilitatea de a face dovada solicitărilor sale pentru că dosarul a mai avut un termen de judecată anterior celui de soluționare în fond a cauzei când din lipsa părților cauza a fost suspendată.
Cum acesta nu a făcut dovada susținerilor din acțiune în sensul că a fost admis la concursul organizat în luna septembrie 2000 pentru postul de executor judecătoresc, în lipsa unor astfel de dovezi în mod corect instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea sa, considerând că nu poate fi obligat pârâtul să valideze și să propună Ministrului Justiției numirea sa ca executor judecătoresc De altfel,așa cum s-a mai precizat, recurentul - reclamant a mai cerut și printr-o altă acțiune a se constata că îndeplinește condițiile de numire ca executor judecătoresc, la acea dată în contradictoriu cu Ministerul Justiției, acțiunea fiindu-i respinsă prin sentința civilă nr. 53 din 15 mai 2007 a Curții de Apel Galați.
Constatând că instanța de fond a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale și a pronunțat o sentință legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul formulat de reclamant se va respinge ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de P.I.M. împotriva sentinței civile nr. 120 din 31 octombrie 2007 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.