ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1958/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 16 aprilie

2008, reclamantul T.S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta C.S.E.P.H.A.,

modificarea Deciziei nr. 3071/2008 emisă de pârâtă, în sensul recunoașterii

gradului de handicap accentuat, cu toate drepturile și facilitățile aferente,

precum și obligarea pârâtei la plata despăgubirilor pentru daunele materiale și

morale în sumă de 500.000 lei.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că, în anul 1993, urmare unui accident, i-a fost amputată

gamba dreaptă din 1/3 superioară, astfel încât a fost pensionat de invaliditate

cu gradul 3.

Din anul 1955 a primit certificat de încadrare în grad mediu de handicap iar, ulterior, în anul 2004, datorită

unor defecte ale bontului de amputație, a fost încadrat în gradul accentuat de

handicap și, ca urmare, a beneficiat de drepturile și facilitățile prevăzute

pentru persoanele cu dezabilități.

Prin revizuirea din 23

ianuarie 2008, reclamantul a fost încadrat, avându-se în vedere noile criterii

de încadrare în grad de handicap, în gradul mediu de handicap, iar contestația

pe care a formulat-o i-a fost respinsă prin decizia contestată.

A mai susținut reclamantul

că, prin actul atacat, pârâta face o discriminare nejustificată între

persoanele cu amputație de gambă și cele cu amputație coapsă, deci o astfel de

persoană este supusă unor cheltuieli suplimentare, iar urmare schimbării

gradului de handicap, contrar prevederilor Legii nr. 448/2006, a suferit un

impact psihologic și emoțional, astfel încât se justifică despăgubirile pentru

daunele morale solicitate.

Curtea de Apel Alba Iulia, secția

de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 175/F/CA din 25

noiembrie 2008, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Instanța a reținut că

soluția se impune, deoarece reclamantul nu îndeplinește condițiile de încadrare

în grad accentuat de handicap, potrivit celor două ordine – 762/2007 al M.M.F.E.Ș.

și nr. 1992/2007 al M.S.P., pentru că prezintă o amputație unilaterală de gambă

din 1/3 superioară și bontul este protezat cu proteză modulară funcțională,

S-a menționat că, în vechile

criterii aprobate prin Ordinul nr. 726/20002, numai amputația de coapsă era

prevăzută pentru încadrarea în grad accentuat de handicap, însă în noile

criterii, atât amputația unilaterală de gambă, cât și amputația unilaterală de

coapsă, având bont protezabil cu proteză funcțională, se încadrează în grad

mediu de handicap, iar împrejurarea că reclamantul este supus la cheltuielile

suplimentare nu reprezintă un criteriu legal pentru încadrarea în grad de

handicap.

Împotriva susmenționatei

sentințe a declarat recurs, în termenul legal, reclamantul T.S., criticând-o ca

nelegală și netemeinică, întrucât a fost pronunțată cu greșita aplicare a

legii.

S-a apreciat în recurs că

probatoriul a fost greșit interpretat de instanța fondului, în raport de

prevederile Legii nr. 448/2006 și de dispozițiile Ordinului nr. 726/2002 emis

de M.M.F.E.Ș.

Recursul este nefondat și va

fi respins pentru următoarele considerente:

Examinând actele și

lucrările dosarului în raport de motivele de recurs și de dispozițiile art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Ca urmare a unui accident

produs în anul 1993, recurentul-reclamant a fost pensionar de invaliditate cu

gradul 3 de handicap.

Prin Legea nr. 448/2006, art.

84 au fost emise noile criterii medico - psihosociale, pe baza cărora se

stabilește încadrarea în gradul de handicap, criterii aprobate prin Ordinul nr.

726/2002.

Cu ocazia revizuirii care a

avut loc în 2008, comisia de specialitate în raport de criteriile prevăzute în

Legea nr. 448/2006 și Ordinul nr. 726/2002, l-a încadrat în 2008, în gradul

mediu de handicap – cod de handicap 1 cu valabilitate 12 luni.

Prin

d

ecizia comisiei superioare din cadrul A.N.P.H., nr. 3071/2008,

contestația recurentului - reclamant a fost respinsă.

Din actele depuse la dosar

și prevederile Ordinului nr. 726/2002, rezultă fără posibilitate de tăgadă că

recurentul - reclamant nu îndeplinește condițiile legale de încadrare în gradul

accentuat de handicap, întrucât prezintă o amputație unilaterală de gambă din

1/3 superioară și bontul este protezat cu proteză funcțională modulară.

Deficiența locomotorie

accentuată cu încadrare în gradul accentuat de handicap se acordă persoanelor

care au amputația de coapsă – bont greu protezabil sau neprotezabil cu proteză

nefuncțională, ceea ce în speța de față nu se regăsește.

Este adevărat că recurentul

are unele limitări datorită amputației, dar sunt compensate prin dispozitivul

de mers care nu-l împiedică să-și desfășoare viața și activitatea profesională în

mod normal.

Faptul că recurentul este

supus la cheltuieli suplimentare, nu reprezintă un argument legal pentru

încadrarea în grupa de handicap, actele administrative atacate fiind legale în

raport de argumentele medicale avute în vedere de cele 2 comisii de

specialitate.

Față de aceste considerente,

Înalta Curte de Casație și Justiție apreciază că sentința atacată este legală

și temeinică, motiv pentru care, se va respinge recursul declarat de T.S., ca

nefondat, conform art. 312 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul T.S. împotriva sentinței civile nr. 175/F/CA din 25 noiembrie 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 2 aprilie 2009.