ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2387/2009

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Analizând temeiurile care au fost avute în vedere la luarea acestei măsuri, respectiv art. 148 lit. f) C. proc. pen., instanța a constatat că ele s-au menținut, impunându-se în continuare privarea de libertate a celor doi inculpați. Împotriva acestei încheieri, aceștia au declarat recurs, solicitând admiterea căii de atac, casarea încheierii și judecarea lor în stare de libertate, întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că nu vor influența buna desfășurare a procesului penal și că nu prezintă pericol social concret pentru ordinea publică. Recursurile declarate sunt nefondate și vor fi respinse ca atare.

Cei doi inculpați și un altul N.G.C. au fost trimiși în judecată în stare de arest și condamnați în primă instanță de Tribunalul București, secția I penală, prin sentința penală nr. 280 din 12 martie 2009, astfel: - E.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) cu aplicarea art. 99 și urm., art. 75 lit. a) C. pen. la 5 ani și 6 luni închisoare; - R.C.R. pentru infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174-175 lit. i) cu aplicarea art. 75 lit. a) și c) C. pen., la 7 ani și 6 luni închisoare. Celălalt inculpat, N.G. pentru aceeași infracțiune a fost condamnat, de asemenea, la 7 ani și 6 luni închisoare. S-a reținut că în noaptea de 20/21 septembrie 2008, în loc public, pe fondul unui conflict spontan, au aplicat multiple și intense lovituri, inclusiv în zone vitale părții vătămate U.C.Z., provocându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața și i-au produs infirmitate.

Încheierea prin care în apel s-a menținut măsura arestării preventive este legală și temeinică. Temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive se mențin în continuare. Fapta pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați în primă instanță cei doi inculpați recurenți are un pronunțat pericol social. Există suficiente indicii și probe care determină în mod rezonabil convingerea instanței că inculpații se fac vinovați de o faptă care a atentat la suprimarea vieții unei persoane, că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce se presupune a fi comisă este mai mare de 4 ani închisoare, iar lăsarea în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică determinat de natura infracțiunii comise, mod de comitere (violențe repetate, nejustificate, în loc public) de atitudinea inculpaților.

Față de aceste considerente, constatându-se legalitatea și temeinicia încheierii atacate, recursurile inculpaților vor fi respinse, iar aceștia obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații E.C. și R.C.R. împotriva încheierii din 5 iunie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, pronunțată în dosarul nr. 49105/3/2008 (792/2009). Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 23 iunie 2009.