Sari la conținut
ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.05.2009
respins

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2009

HOTĂRÂRE
14.05.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 6 mai 2008, reclamanta A.M.S. din ambulator a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea H.G. nr. 395/2008 privind reorganizarea C.D.T. Dorobanți. În motivarea acțiunii s-a arătat că Centrul (C.D.T. Dorobanți) este unitate sanitară publică care are în structură cabinete de specialitate în care își desfășoară activitatea 37 de medici de diverse specialități, fiind singurul centru medical din București în care persoanele cu venituri medii și mici beneficiază de servicii medicale integrate. Prin H.G.

nr. 395/2008 se încalcă atât dreptul pacienților la ocrotirea sănătății, cât și dreptul la muncă al medicilor - salariați ai centrului, drepturi prevăzute de art. 34 și art. 41 din Constituția României. Reclamanta a mai arătat că, potrivit H.G. nr. 1096/2002, terenul pe care se află amplasat centrul face parte din domeniul public al municipiului București, fiind în administrarea Consiliului Local al sectorului 1 București, fiind posibil ca la data emiterii hotărârii contestate să fie litigiu pe rolul instanțelor judecătorești cu privire la imobilul în care își desfășoară activitatea C.D.T. Dorobanți. Pârâtul prin întâmpinare a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu face dovada dreptului propriu recunoscut de lege care să fi fost vătămat prin actul contestat, nefăcând dovada nici a legăturii de cauzalitate între act și vătămarea invocată.

A susținut și excepția lipsei de interes întrucât, deși reclamanta invocă vătămarea intereselor private ale unor medici ai centrului și a interesului legitim public, susținerile vizează ordinea de drept și democrația constituțională, arătând că acțiunea este neîntemeiată, hotărârea contestată fiind emisă cu respectarea Legii nr. 24/2000 și H.G. nr. 1226/2007. În cauză au formulat cereri de intervenție în interesul pârâtului, M.S.., în calitate de inițiator al hotărârii contestate și C.M., medic specialist în cadrul centrului. M.S .a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu a făcut dovada că a fost mandatată de membrii asociației, să formuleze acțiunea, iar intervenienta C.M.

a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, ambii intervenienți arătând că și pe fond, acțiunea este neîntemeiată. Instanța a admis în principiu cererile de intervenție. Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2444 din 29 septembrie 2008 a respins excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată. A respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta A.M.S. din ambulatoriu în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României. A admis cererile de intervenție accesorie, în interesul pârâtului, formulate de intervenienții M.S. și C.M. În motivarea soluției s-a reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei că, aceasta a promovat acțiunea pentru protejarea intereselor membrilor săi, care nu doresc reorganizarea C.D.T.

în cabinete medicale individuale, chiar dacă majoritatea membrilor care își desfășoară activitatea în Centru, membri ai asociației, este de acord cu reorganizarea Centrului. A fost înlăturată și excepția lipsei de interes, întrucât scopul urmărit în promovarea acțiunii este de menținere a Centrului ca unitate sanitară cu personalitate juridică. Pe fondul cauzei a reținut că H.G. nr. 395/2008 nu încalcă drepturile pacienților și medicilor, prevăzute în Constituție, întrucât prin această hotărâre se aprobă doar schimbarea formei de organizare a Centrului. Totodată, spațiile în care Centrul își desfășoară activitatea nu fac parte din domeniul public al municipiului București, fiind în proprietatea privată a municipiului București potrivit H.G.

nr. 884/2004 și O.G. nr. 124/1998, iar prin dispoziția nr. 8709/2007 a primarului general al municipiului București s-a respins notificarea privind restituirea în natură a imobilului afectat de P.I. din București. S-a mai reținut că, întrucât H.G. nr. 395/2008 dispune doar cu privire la reorganizarea centrului, iar nu cu privire la concesionarea sau închirierea imobilului, dispozițiile nr. 8709/2007 și nr. 8710/2009 emise de primarul general al municipiului București nu au incidență în cauză. Prin urmare, H.G. nr. 395/2008 nu reprezintă pentru reclamantă un act administrativ vătămător, în sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs în termen – reclamanta A.M.S.

din ambulatoriu, criticând-o în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că, instanța nu a analizat și nu a interpretat corect observațiile M.J. și Consiliului Legislativ au ocazia avizării proiectului hotărârii, considerând că, în fapt prin H.G. nr. 395/2008 s-a reorganizat un centru medical inexistent din punct de vedere juridic; că imobilele – construcții în care își desfășoară activitatea Centrul, trebuie să fie consolidate față de riscul seismic; că este incertă natura juridică a imobilului în care Centrul își desfășoară activitatea, imobilul prezentând și risc seismic, că reorganizarea C.D.T. în cabinete medicale individuale precede vânzarea respectivelor spații; că regimul juridic al spațiilor în care Centrul își desfășoară activitatea este stabilit prin H.G.

nr. 1096/2002 în sensul că, spațiile fac parte din domeniul public al municipiului București, fiind în administrarea Consiliului local al Sectorului 1 București; că prin H.G. nr. 395/2008 se încalcă atât dreptul la ocrotirea sănătății cât și dreptul la muncă, prevăzute în Constituția României. Examinând sentința atacată în raport cu critica formulată în recurs, probele administrate în cauză, dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 304 1 C. proc. civ., se constată că, recursul este nefondat. Hotărârea contestată a fost elaborată cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 și H.G. nr. 1226/2007. Se vor înlătura susținerile recurentei privind reorganizarea prin H.G. nr. 395/2008 a unui centru medical inexistent din punct de vedere juridic, față de înființarea C.D.T.A.S.

prin H.G. nr. 1151/1996 și reorganizarea C.D.T. Dorobanți prin H.G. nr. 395/2008, având în vedere funcționarea unității sanitare sub denumirea de C.D.T. Dorobanți, încheierea de contracte sub această denumire cu furnizorii, cu Casa de Asigurări. Se reține că, schimbarea denumirii Centrului s-a făcut prin O.M.S. nr. 853/1997, emis în baza decretului - Lege nr. 100/1990 (conform căruia organele centrale au posibilitatea schimbării denumirii instituțiilor din domeniul lor de activitate). De altfel, acest aspect nu a fost invocat de reclamantă prin acțiune.

Se va înlătura ca nefondată și susținerea recurentei privind regimul juridic incert al terenului și imobilului, reținându-se că hotărârea contestată vizează reorganizarea activității Centrului, situația juridică a imobilului este aceeași, indiferent dacă unitatea sanitară funcționează ca unitate cu personalitate juridică sau sub forma unor cabinete medicale individuale . Același raționament juridic cu privire la forma de organizare se aplică și cu privire la aspectele ridicate privind consolidarea imobilului, starea imobilului fiind aceeași, indiferent de forma de desfășurare a actului medical.

În măsura în care actul administrativ contestat vizează doar schimbarea formei de organizare a activității Centrului, prin reorganizare nu sunt afectate drepturile pacienților și medicilor, garantate de Constituție, reținându-se că, pacienții vor fi consultați și tratați în continuare în aceeași locație, de către aceeași medici, fără plată suplimentară din partea acestora, cabinetele medicale având posibilitatea de a încheia contracte cu casele de asigurări. Reorganizarea activității medicale nu încalcă prevederile O.G. nr. 124/1998, contrar susținerilor recurentei, profesia de medic putând fi exercitată în cabinet medical individual, cabinete medicale grupate, asociate, societate civilă medicală.

Se reține de asemenea că, indiferent dacă bunurile sunt în domeniul public sau privat al statului, activitatea urmează să se desfășoare în continuare în același imobil. Atât bunurile din domeniul public, cât și cele din domeniul privat pot fi date în administrare, concesionate, închiriate, în condițiile legii – (O.G. nr. 124/1998 privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale – republicată, cu modificările și completările ulterioare). H.G. nr. 884/2004 prevede că bunurile imobile sau părțile acestora aflate în proprietate publică a statului sau a unităților administrativ teritoriale în care funcționează cabinete medicale înființate potrivit O.G. nr. 124/1998 trec în proprietatea privată a statului.

În consecință, soluția instanței de fond este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins ca nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.M.S. din ambulatoriu București împotriva sentinței civile nr. 2444 din 29 septembrie 2008 a Curți de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 mai 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-01-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 273/2011
încălcând principiul ierarhiei efectelor juridice al actelor normative. De asemenea, se menționează că în mod greșit instanța de fond a reținut că sub aspectul legalității nu prezintă relevanță cine are calitatea de proprietar al C.D.T. Dor
ÎCCJ 2009-02-25
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1028/2009
avut în vedere faptul că prin actul administrativ atacat – H.G. nr. 395/2008, se încalcă grav „Dreptul la ocrotirea sănătății” al celor peste 200.000 pacienți/ an, prevăzut de art. 34 din Constituția României, „Dreptul la muncă” al medicilo
ÎCCJ 2009-01-22
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2409/2009
vit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție pentru soluționarea conflictului. Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut că la termenul din 29 aprilie 2008 reclamantul și
ÎCCJ 2010-04-19
0,92
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2339/2010
învederează că instanța evocă în considerentele hotărârii motivele de apel dar nu argumentează de ce sunt ele nefondate, ceea ce echivalează cu o motivare necorespunzătoare. Pârâtul Municipiul București mai susține că existența unor element
ÎCCJ 2010-05-04
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2323/2010
octombrie 2006, și a respins restul pretențiilor intervenientilor împotriva pârâtului Colegiul Medicilor din România; - a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Direcția de Sănătate Publica a Municipiului București și
{# Case pages are where organic search lands. Ask for an account here — with what the account is actually worth — instead of sending a first-time reader straight to a price list. #}
Cont gratuit

Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.

Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.

Sursă