ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 6 mai 2008, reclamanta

A.M.S. din ambulator a

solicitat în contradictoriu cu pârâtul Guvernul României, anularea H.G. nr. 395/2008

privind reorganizarea C.D.T. Dorobanți.

În motivarea acțiunii s-a

arătat că Centrul (C.D.T. Dorobanți) este unitate sanitară publică care are în

structură cabinete de specialitate în care își desfășoară activitatea 37 de

medici de diverse specialități, fiind singurul centru medical din București în

care persoanele cu venituri medii și mici beneficiază de servicii medicale

integrate. Prin H.G. nr. 395/2008 se încalcă atât dreptul pacienților la

ocrotirea sănătății, cât și dreptul la muncă al medicilor - salariați ai

centrului, drepturi prevăzute de art. 34 și art. 41 din Constituția României.

Reclamanta a mai arătat că, potrivit H.G. nr. 1096/2002, terenul pe care se

află amplasat centrul face parte din domeniul public al municipiului București,

fiind în administrarea Consiliului Local al sectorului 1 București, fiind

posibil ca la data emiterii hotărârii contestate să fie litigiu pe rolul

instanțelor judecătorești cu privire la imobilul în care își desfășoară

activitatea C.D.T. Dorobanți.

Pârâtul prin întâmpinare a

invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu face

dovada dreptului propriu recunoscut de lege care să fi fost vătămat prin actul

contestat, nefăcând dovada nici a legăturii de cauzalitate între act și

vătămarea invocată. A susținut și excepția lipsei de interes întrucât, deși

reclamanta invocă vătămarea intereselor private ale unor medici ai centrului și

a interesului legitim public, susținerile vizează ordinea de drept și democrația

constituțională, arătând că acțiunea este neîntemeiată, hotărârea contestată

fiind emisă cu respectarea Legii nr. 24/2000 și H.G. nr. 1226/2007.

În cauză au formulat cereri

de intervenție în interesul pârâtului, M.S.., în calitate de inițiator al

hotărârii contestate și C.M., medic specialist în cadrul centrului.

M.S .a invocat excepția

lipsei calității procesuale active a reclamantei, care nu a făcut dovada că a

fost mandatată de membrii asociației, să formuleze acțiunea, iar intervenienta

C.M. a invocat excepția lipsei calității procesuale active și excepția lipsei

de interes, ambii intervenienți arătând că și pe fond, acțiunea este

neîntemeiată.

Instanța a admis în

principiu cererile de intervenție.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2444 din 29

septembrie 2008 a respins excepția lipsei calității procesuale active și

excepția lipsei de interes, ca neîntemeiată.

A respins ca neîntemeiată

acțiunea formulată de reclamanta A.M.S. din ambulatoriu în contradictoriu cu

pârâtul Guvernul României. A admis cererile de intervenție accesorie, în

interesul pârâtului, formulate de intervenienții M.S. și C.M.

În motivarea soluției s-a

reținut cu privire la excepția lipsei calității procesuale active a reclamantei

că, aceasta a promovat acțiunea pentru protejarea intereselor membrilor săi,

care nu doresc reorganizarea C.D.T. în cabinete medicale individuale, chiar

dacă majoritatea membrilor care își desfășoară activitatea în Centru, membri ai

asociației, este de acord cu reorganizarea Centrului.

A fost înlăturată și

excepția lipsei de interes, întrucât scopul urmărit în promovarea acțiunii este

de menținere a Centrului ca unitate sanitară cu personalitate juridică.

Pe fondul cauzei a reținut

că H.G. nr. 395/2008 nu încalcă drepturile pacienților și medicilor, prevăzute

în Constituție, întrucât prin această hotărâre se aprobă doar schimbarea formei

de organizare a Centrului. Totodată, spațiile în care Centrul își desfășoară activitatea

nu fac parte din domeniul public al municipiului București, fiind în

proprietatea privată a municipiului București potrivit H.G. nr. 884/2004 și

O.G. nr. 124/1998, iar prin dispoziția nr. 8709/2007 a primarului general al

municipiului București s-a respins notificarea privind restituirea în natură a

imobilului afectat de P.I. din București.

S-a mai reținut că, întrucât

H.G. nr. 395/2008 dispune doar cu privire la reorganizarea centrului, iar nu cu

privire la concesionarea sau închirierea imobilului, dispozițiile nr. 8709/2007

și nr. 8710/2009 emise de primarul general al municipiului București nu au

incidență în cauză.

Prin urmare, H.G. nr. 395/2008

nu reprezintă pentru reclamantă un act administrativ vătămător, în sensul art. 1

din Legea nr. 554/2004.

Împotriva acestei hotărâri a

declarat recurs în termen – reclamanta A.M.S. din ambulatoriu, criticând-o în

temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând în esență că, instanța nu a

analizat și nu a interpretat corect observațiile M.J. și Consiliului Legislativ

au ocazia avizării proiectului hotărârii, considerând că, în fapt prin H.G. nr.

395/2008 s-a reorganizat un centru medical inexistent din punct de vedere

juridic; că imobilele – construcții în care își desfășoară activitatea Centrul,

trebuie să fie consolidate față de riscul seismic; că este incertă natura

juridică a imobilului în care Centrul își desfășoară activitatea, imobilul

prezentând și risc seismic, că reorganizarea C.D.T. în cabinete medicale

individuale precede vânzarea respectivelor spații; că regimul juridic al

spațiilor în care Centrul își desfășoară activitatea este stabilit prin H.G. nr.

1096/2002 în sensul că, spațiile fac parte din domeniul public al municipiului

București, fiind în administrarea Consiliului local al Sectorului 1 București;

că prin H.G. nr. 395/2008 se încalcă atât dreptul la ocrotirea sănătății cât și

dreptul la muncă, prevăzute în Constituția României.

Examinând sentința atacată

în raport cu critica formulată în recurs, probele administrate în cauză,

dispozițiile legale incidente pricinii și potrivit art. 304

1

C.

proc. civ., se constată că, recursul este nefondat.

Hotărârea contestată a fost

elaborată cu respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 și H.G. nr. 1226/2007.

Se vor înlătura susținerile

recurentei privind reorganizarea prin H.G. nr. 395/2008 a unui centru medical

inexistent din punct de vedere juridic, față de înființarea C.D.T.A.S. prin

H.G. nr. 1151/1996 și reorganizarea C.D.T. Dorobanți prin H.G. nr. 395/2008,

având în vedere funcționarea unității sanitare sub denumirea de C.D.T. Dorobanți,

încheierea de contracte sub această denumire cu furnizorii, cu Casa de Asigurări.

Se reține că, schimbarea denumirii Centrului s-a făcut prin O.M.S. nr. 853/1997,

emis în baza decretului - Lege nr. 100/1990 (conform căruia organele centrale au

posibilitatea schimbării denumirii instituțiilor din domeniul lor de activitate).

De altfel, acest aspect nu a fost invocat de reclamantă prin acțiune.

Se va înlătura ca nefondată

și susținerea recurentei privind regimul juridic incert al terenului și

imobilului, reținându-se că hotărârea contestată vizează reorganizarea

activității Centrului, situația juridică a imobilului este aceeași, indiferent dacă

unitatea sanitară funcționează ca unitate cu personalitate juridică sau sub

forma unor cabinete medicale individuale . Același raționament juridic cu

privire la forma de organizare se aplică și cu privire la aspectele ridicate

privind consolidarea imobilului, starea imobilului fiind aceeași, indiferent de

forma de desfășurare a actului medical.

În măsura în care actul

administrativ contestat vizează doar schimbarea formei de organizare a

activității Centrului, prin reorganizare nu sunt afectate drepturile pacienților

și medicilor, garantate de Constituție, reținându-se că, pacienții vor fi

consultați și tratați în continuare în aceeași locație, de către aceeași

medici, fără plată suplimentară din partea acestora, cabinetele medicale având posibilitatea

de a încheia contracte cu casele de asigurări. Reorganizarea activității

medicale nu încalcă prevederile O.G. nr. 124/1998, contrar susținerilor

recurentei, profesia de medic putând fi exercitată în cabinet medical

individual, cabinete medicale grupate, asociate, societate civilă medicală.

Se reține de asemenea că,

indiferent dacă bunurile sunt în domeniul public sau privat al statului,

activitatea urmează să se desfășoare în continuare în același imobil. Atât

bunurile din domeniul public, cât și cele din domeniul privat pot fi date în

administrare, concesionate, închiriate, în condițiile legii – (O.G. nr. 124/1998

privind organizarea și funcționarea cabinetelor medicale – republicată, cu

modificările și completările ulterioare).

H.G. nr. 884/2004 prevede că

bunurile imobile sau părțile acestora aflate în proprietate publică a statului

sau a unităților administrativ teritoriale în care funcționează cabinete

medicale înființate potrivit O.G. nr. 124/1998 trec în proprietatea privată a

statului.

În consecință, soluția

instanței de fond este legală și temeinică, recursul urmând a fi respins ca

nefondat, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.M.S. din ambulatoriu București împotriva sentinței civile nr. 2444 din 29

septembrie 2008 a Curți de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 mai 2009.