ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 20.01.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 273/2011

HOTĂRÂRE
20.01.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 273/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă

nr. 961 din 23 februarie 2010 Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată acțiunea

formulată de reclamanta C.M., prin care aceasta a solicitat, în contradictoriu

cu pârâtul Ministerul Sănătății Publice, anularea în parte a ordinului

Ministrului Sănătății nr. 1415/2008 pentru modificarea și completarea O.M.S.P.

nr. 818/2008 privind aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic

„Sf.Maria” București, în sensul abrogării dispozițiilor prevăzute la art. 1

pct. 1 din acest act administrativ, potrivit cărora se aprobă preluarea de

către Spitalul Clinic Sf. Maria a Laboratorului de Radiologie și Imagistică

Medicală din cadrul Centrului de Diagnostic și Tratament Dorobanți (C.D.T.

Dorobanți) împreună cu personalul aferent, cu obligarea pârâtei la plata

cheltuielilor de judecată.

Pentru a pronunța

această soluție instanța de fond a reținut în esență următoarele:

Prin ordinul contestat

de reclamantă, Ministrul Sănătății Publice a aprobat modificarea structurii

organizatorice a Spitalului Clinic „Sf. Maria" București, la solicitarea

expresă a acestuia, în sensul preluării de către spital a cabinetului de

oncologie medicală și a Laboratorului de radiologie și imagistică medicală din

cadrul C.D.T. Dorobanți.

Instanța de fond a

apreciat că nu poate fi reținută susținerea reclamantei, potrivit căreia în

temeiul H.G. nr. 1096/2002 C.D.T. Dorobanți a trecut în domeniul public al

Municipiului București, iar proprietarul de drept al spațiului și singurul în

măsură să aprobe schimbarea destinației acestuia este Municipiul București prin

C.G.M.B., având în vedere că, prin ordinul contestat, nu s-a aprobat schimbarea

destinației C.D.T. Dorobanți, acesta fiind reorganizat potrivit H.G. nr. 395/2008,

fiind aprobată modificarea și completarea O.M.S.P. nr. 818/2008, privind

aprobarea structurii organizatorice a Spitalului Clinic „Sf.Maria” București.

Astfel, instanța de

fond a apreciat că nu prezintă relevanță, din punct de vedere al legalității

ordinului contestat, cine avea calitatea de proprietar al C.D.T. Dorobanți și

faptul că, potrivit art. 2 alin. (2) din O.G. nr. 70/2002, atribuția

Ministerului Sănătății prevăzută la alin. (1) lit. b) (aceea de aprobare a

structurii organizatorice a unităților sanitare publice cu personalitate

juridică) se realizează cu avizul consiliilor județene sau locale, după caz,

atâta timp cât prin ordin nu se dispune cu privire la structura organizatorică

a C.D.T. Dorobanți.

S-a mai reținut în

considerentele hotărârii recurate faptul că ordinul nu dispune cu privire la

concesionarea spațiilor cu destinația de cabinete medicale înființate prin

reorganizarea C.D.T. Dorobanți, precum și faptul că modificarea structurii organizatorice

a Spitalului Clinic „Sf. Maria" București nu este condiționată de

existența unei hotărâri a C.G.M.B. de trecere a imobilului anterior menționat

în domeniul privat al Municipiului București, astfel încât dispozițiile H.G.

nr. 884/2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de cabinete

medicale sunt irelevante în soluționarea prezentului litigiu.

Instanța de fond a

reținut că nu constituie un motiv de nelegalitate a ordinului împrejurarea

potrivit căreia în conformitate cu dispozițiile art. 5 din H.G. nr. 395/ 2008, doar

cabinetul de oncologie medicală din structura C.D.T. Dorobanți va trece în

structura Spitalului Clinic „Sf. Maria" București, nefiind nicio referire

la trecerea și a laboratorului de radiologie și imagistică medicală în structura

aceluiași spital. Instanța a avut în vedere necesitatea funcționării unui

serviciu de radiologie complet în cadrul spitalului și faptul că în termenul

prevăzut de art. 1 alin. (2) din H.G. nr. 395/2008, de maxim 30 de zile

lucrătoare de la data intrării în vigoare a acestei hotărâri, nu s-a procedat

la organizarea laboratorului în cabinet medical individual, astfel cum prevede

art. 1 alin. (4) din hotărârea de Guvern.

Împotriva sentinței

pronunțată de instanța de fond, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie, a declarat recurs reclamanta, invocând ca temei legal

dispozițiile art. 304 pct. 7, 8, 9 și ale art. 304

1

Prin cererea de

recurs, reluându-se argumentele expuse în cererea de chemare în judecată, se

susține că sentința atacată este nelegală întrucât nu s-a avut în vedere că

art. 1 pct. 1 din Ordinul nr. 1415/2005 contravine prevederilor art. 5 din H.G.

nr. 395/2008, încălcând principiul ierarhiei efectelor juridice al actelor

normative.

De asemenea, se

menționează că în mod greșit instanța de fond a reținut că sub aspectul

legalității nu prezintă relevanță cine are calitatea de proprietar al C.D.T.

Dorobanți, deoarece ordinul atacat nu dispune cu privire la concesionarea

spațiilor cu destinația de cabinete medicale prin reorganizarea C.D.T.

Dorobanți, întrucât prin ordinul atacat s-a schimbat destinația imobilului fără

aprobarea proprietarului, care este Municipiul București.

Intimatul Ministerul

Sănătății a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului

ca nefondat, combătând criticile recurentei, susținând legalitatea și

temeinicia sentinței atacate și din perspectiva faptului că recurenta nu

justifică sub aspectul vătămării vreun interes propriu legal în promovarea

acțiunii.

Înalta Curte,

analizând recursul formulat, apreciază că acesta este nefondat pentru

considerentele ce urmează a fi expuse.

Instanța de recurs va

analiza cauza dedusă judecății în principal, din perspectiva art. 1 alin. (1)

coroborat cu art. 8 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Potrivit art. 1 alin.

(1) din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare „Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al

său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act

administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate

adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea

actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea

pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și

public”.

Deci, potrivit

acestor dispoziții, pentru a fi admisă o acțiune în contencios administrativ,

este necesar ca persoana vătămată să dovedească un drept sau un interes legitim

privat vătămat, astfel cum acestea sunt definite în art. 2 alin. (1) lit. o) și

p) din legea menționată.

Recurenta-reclamantă

a susținut prin acțiunea formulată că este vătămată în drepturile sale legitime

prin emiterea Ordinului nr. 1415 din 12 august 2008, întrucât, urmare acestui

ordin nu va putea să-și desfășoare activitatea într-un cabinet medical ce ar

urma să funcționeze într-un spațiu pe care dorește să-l concesioneze și care se

află în incinta C.D.T. Dorobanți.

După cum se constată,

prin art. 1 alin. (1) al Ordinului nr. 1415 din 12 august 2008 „s-a aprobat

preluarea cabinetului de oncologie medicală și a laboratorului de imagistică

medicală din cadrul C.D.T. Dorobanți împreună cu personalul aferent, de către

Spitalul Clinic „Sf.Maria” București, modificându-se structura organizatorică a

unei unități sanitare, iar în cuprinsul acestuia nu există mențiuni referitoare

la regimul proprietății imobilului.

Recurenta-reclamantă

nu justifică și nu dovedește că i-a fost vătămat un drept sau interes legitim,

astfel cum aceste noțiuni sunt definite prin art. 2 alin. (1) lit. o) și p) din

Legea nr. 554/2004, criticile formulate fiind nefondate.

Astfel cum rezultă

din contractul individual de muncă al recurentei nr. 9/2008 (fila 9-10 dosar

fond) aceasta a fost încadrată cu o fracțiune de normă de 3 ore pe zi,

respectiv 15 ore pe săptămână la C.D.T. Dorobanți, ca medic specialist

radiologie imagistică.

Necontestat este

faptul că alte persoane sunt medici titulari ai cabinetului de radiologie

menționat, astfel cum rezultă și din adresa nr. 6439 din 5 august 2008 a

Spitalului Clinic Sf.Maria (fila 32 dosar fond), aceștia solicitând preluarea

de către spital, neexistând solicitări pentru concesionare (adresa nr. 7430/2008,

fila 28 dosar fond).

Potrivit art. 3 alin.

(3) din H.G. nr. 884/2004 privind concesionarea unor spații cu destinația de

cabinete medicale, calitatea de concesionar o are medicul titular al

cabinetului care funcționează în spațiul ce face obiectul concesionării,

aceștia având drept de preferință față de alți medici.

În acest context,

dreptul vătămat al recurentei poate fi analizat doar în cadrul unei acțiuni

care vizează concesionarea unui astfel de spațiu și nu în cadrul acțiunii de

față, în care se pune în discuție doar interesul legitim privat, ca

posibilitate de a pretinde o anumită conduită, în considerarea realizării unui

drept subiectiv viitor și previzibil, prefigurat.

Dat fiind faptul că

recurenta nu a fost medic titular al laboratorului din cadrul C.D.T. Dorobanți

și cum prin dispozițiile a căror anulare se solicită s-a dispus doar cu privire

la structura organizatorică a unei unități sanitare, aprobându-se preluarea

laboratorului de radiologie și imagistică medicală din cadrul C.D.T. Dorobanți

de către Spitalul Clinic „Sf. Maria” București, aceasta nu a dovedit un interes

legitim privat în cazul de față.

Nu prezintă relevanță

în cauză sentința nr. 1123/2010 a Tribunalului București, întrucât aceasta nu

este irevocabilă și privește alți pârâți.

În consecință, față

de cele expuse, este corectă soluția de respingere a acțiunii pronunțată de

instanța de fond.

Având în vedere toate

considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.,

art. 20 din Legea nr. 554/2004, cu modificările ulterioare, Înalta Curte va

respinge recursul formulat, ca nefondat.

Respinge recursul declarat de C.M.

împotriva sentinței civile nr. 961 din 23 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 20 ianuarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2579/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel București, la data de 6 mai 2008, reclamanta A.M.S. din ambulator a solicitat în
ÎCCJ 2013-02-19
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 961/2013
1833, lit. c) din Legea nr. 95/2006. În fond după casare, pricina a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 20 octombrie 2010 sub nr. Dosar nr. 10095/2/2010, ambele părți
ÎCCJ 2008-01-17
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 151/2008
principiu consacrat în art. 2 din Legea nr. 215/2001 și nu s-ar mai respecta nici dispozițiile art. 10 din Legea nr. 213/1998 care prevăd că trecerea din domeniul public în domeniul privat se face, după caz, prin hotărârea Guvernului, a con
ÎCCJ 2010-02-17
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 838/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 3459 din 22 octombrie 2009 a respins acțiunea formu
ÎCCJ 2012-05-02
0,91
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2094/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Procedura în fața primei instanțe Prin acțiunea înregistrată la 26 august 2010, reclamanta S.C. „T.L.” S.R.L. București a soli
Sursă