ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2271/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Pin încheierea din 6 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția comercială, în dosarul nr. 4240/63/2006, a fost respinsă cererea de reexaminare formulată de petentul T.A. împotriva încheierii pronunțate la data de 2 aprilie 2008. A fost respinsă cererea de îndreptare eroare materială formulată de petentul T.A. împotriva cererii de îndreptare a erorii materiale strecurate în încheierea din 26 octombrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 4240/63/2006. Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că prin încheierea pronunțată, la data de 2 aprilie 2008, s-a dispus sancționarea reclamantului cu amendă judiciară în cuantum de 700 lei întrucât acesta și-a exercitat în mod abuziv drepturile procesuale, repetând cererile formulate și folosind un limbaj indecent, insultător.

Având în vedere caracterul vădit neîntemeiat al cererilor și modul în care petentul a înțeles să le motiveze, instanța a respins cererea de reexaminare apreciind-o ca neîntemeiată. În ceea ce privește cererea de îndreptare eroare materială, instanța a constatat că aceleași motive au fost invocate și în cererea de îndreptare eroare materială ce a fost soluționată prin încheierea din 2 aprilie 2008. Tribunalul a constatat că tripla identitate de părți, obiect și cauză este îndeplinită reclamanta invocând aceleași motive în susținerea cererii de îndreptare a erorii materiale. Împotriva acestei încheieri a formulat apel reclamantul T.A. și prin decizia nr. 320 din 26 noiembrie 2008, Curtea de Apel Craiova, secția comercială, a respins, ca nefondat, apelul.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a apreciat că în mod corect judecătorul fondului a respins cererea privind îndreptarea erorii materiale strecurate în încheierea din 26 octombrie 2006 pronunțată în dosarul nr. 4240/63/2006 reținând că există identitate de cauză, de obiect și de părți așa cu prevăd dispozițiile art. 163 alin. (1) C. proc. civ., iar judecătorul are competența să ridice această excepție potrivit alin. (2) al aceluiași articol. În ceea ce privește al doilea motiv de apel instanța reține că potrivit alin. (2) al art. 281 C. proc. civ. și art. 261 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., doar judecata are loc în camera de consiliu, iar pronunțarea se dă în ședință publică. Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul T.A., nefiind întemeiat în drept.

În dezvoltarea recursului s-a susținut că apelul trebuia să fie soluționat sub numărul vechi de dosar, respectiv 4240/63/2006 și în camera de consiliu. În continuarea motivelor de recurs recurentul folosește cuvinte jignitoare la adresa unor magistrați. Analizând regularitatea cererii de recurs prin prisma prevederilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., potrivit cu care printre mențiunile obligatorii pe care trebuie să le cuprindă o asemenea cerere se numără și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor, Înalta Curte constată că recurentul nu a indicat în drept niciun motiv de nelegalitate, iar argumentele folosite în cuprinsul cererii de recurs nu pot fi încadrate în motivele de nelegalitate așa cum sunt prevăzute la punctele 1-9 ale art. 304 C. proc.

civ. În atare situație urmează a se da eficiență sancțiunii prevăzută de art. 302 1 lit. c) C. proc. civ., aceea a constatării nulității cererii de recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nulitatea cererii de recurs declarată de reclamantul T.A. împotriva deciziei nr. 320 din 26 noiembrie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția comercială, conform art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2009.