ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 15.10.2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3288/2009

HOTĂRÂRE
15.10.2009
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3288/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra cauzei penale de

față;

În baza actelor și

lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 29 septembrie 2009

Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în baza art. 300

2

raportat la art. 160

b

alin. (3) C. proc. pen., a fost menținută

starea de arest a inculpatului D.M., apreciindu-se că temeiurile avute în

vedere la luarea măsurii se mențin, iar lăsarea în libertate a inculpatului

prezintă pericol pentru ordinea publică.

Împotriva acestei încheieri,

a declarat recurs inculpatul D.M.

La termenul de judecată din

15 octombrie 2009, Înalta Curte, din oficiu, conform dispozițiilor art. 302 alin.

(1) raportat la art. 385

1

și art. 385

15

alin. (1) pct. 1 lit.

a) teza a II-a C. proc. pen. și la art. 141 C. proc. pen., a pus în discuție

excepția de admisibilitate a recursului declarat de inculpat.

Concluziile reprezentantului

M.P., ale apărătorului desemnat din oficiu al inculpatului și ultimul cuvânt al

inculpatului au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Recursul inculpatului este

inadmisibil pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 160

b

mai târziu de 60 de zile, legalitatea și temeinicia arestării preventive,

prevăzându-se în alin. (3) din același articol că, atunci când constată că

temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de

libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate,

instanța dispune prin încheiere motivată, menținerea arestării preventive.

Potrivit alin. (4) din

același articol, încheierea poate fi atacată cu recurs, prevederile art. 160

b

alin. (2) C. proc. pen., aplicându-se în mod corespunzător.

Această dispoziție trebuie

corelată, însă, cu prevederile art. 141 C. proc. pen., pentru care este

reglementată calea de atac, împotriva încheierii pronunțate de instanță în

cursul judecății, privind măsurile preventive.

Art. 141 alin. (1) C. proc.

pen. prevede că încheierea dată în primă instanță și în apel, prin care se

dispune luarea, revocarea, înlocuirea, încetarea sau menținerea unei măsuri

preventive ori prin care se constată încetarea de drept a arestării preventive,

poate fi atacată separat, cu recurs, de procuror sau de inculpat.

Rezultă,deci, că încheierea

la care se referă dispoziția menționată poate fi atacată separat cu recurs

numai dacă este dată în primă instanță și în apel, iar nu și în cazul în care

este pronunțată de instanța de recurs.

Ca urmare, de moment ce

încheierea vizată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a

penală, ca instanță de recurs, este evident că recursul declarat de inculpat

trebuie considerat inadmisibil.

De altfel, încheierea

instanței de recurs nu este susceptibilă de a fi atacată cu recurs și pentru că

o asemenea posibilitate ar impune investirea unei instanțe ierarhic superioare

celei firești cu calea de atac a recursului, ceea ce ar fi inadmisibil,

deoarece, în acest mod, s-ar nesocoti normele legale referitoare la competența

instanțelor.

Inadmisibilitatea unei alte

interpretări mai este impusă și de reglementarea de ansamblu C. proc. pen., din

care se degajă principiul că recursul împotriva încheierilor se judecă

totdeauna de instanța firească de recurs, indiferent dacă această cale de atac

poate fi exercitată separat sau numai odată cu fondul.

În consecință,

constatându-se inadmisibil recursul declarat, urmează să fie respins cu

obligarea inculpatului la cheltuielile judiciare efectuate.

Respinge, ca inadmisibil,

recursul declarat de inculpatul D.M. împotriva încheierii din 29 septembrie 2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul

nr. 3513/1748/2008 (nr. 2156/2009).

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință

publică, azi 15 octombrie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2009-05-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2035/2009
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea de ședință din 28 aprilie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în dosar nr. 47200/3/2008, s-a dispus menținerea stării de
ÎCCJ 2009-12-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4273/2009
prin sentința penală nr. 739 din 24 iulie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, pentru comiterea infracțiunilor sus-menționate la pedepsele rezultante de 13 ani închisoare și respectiv 10 ani închisoare, cu executarea în regim de
ÎCCJ 2009-09-04
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2913/2009
Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 20 august 2009, Curtea de Apel București, secția a ll-a penală și pentru cauze cu minori și de familie, investită cu soluționarea recursului
ÎCCJ 2009-03-06
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 804/2009
Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea din 19 februarie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală, în calitate de instanță de apela amânat soluționarea căii de atac la data de
ÎCCJ 2009-07-13
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2639/2009
Asupra recursurilor de față, Examinând actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea din 24 iunie 2009, pronunțată în dosarul nr. 43021/3/2008, Curtea de Apel București, secția a Il-a penală și pentru cauze cu minori și de familie,
Sursă