ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2916/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2916/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
În baza lucrărilor din
dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 18
august 2009, Curtea de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
și de familie, având pe rol apelul inculpaților J.C.C., B.A., S.M. și M.A.,
declarate în cauza nr. 43021/3/2008, a dispus în temeiul art. 300
2
și 160
b
alin. (3) C. proc. pen., menținerea stării de arest
preventiv a celor 4 inculpați și a respins, ca nefondate, cererile de înlocuire
și revocare a măsurii preventive formulate de inculpații J.C.C. și M.A.
Pentru a hotărî astfel,
instanța apelului a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. inculpații au fost trimiși
în judecată pentru infracțiuni de trafic de droguri de mare risc.
Prin sentința penală nr. 298/
F din 13 martie 2009 a Tribunalului București inculpatul J.C.C. a fost
condamnat, la 7 ani închisoare, pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin.
(2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicabilă art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit.
a) și c) și art. 76 C. pen., iar inculpatul B.A. a fost condamnat, la 5 ani
închisoare, pentru săvârșirea aceleiași infracțiuni.
Inculpații M.A. și S.M. au
fost condamnați, la câte 5 și 7 ani închisoare, pentru infracțiuni cu aceeași
încadrare juridică.
Instanța apelului a motivat
că în actul de sesizare se reține că, în lunile februarie – aprilie 2008,
inculpații B.A. și J.C.C. au vândut doze de heroină.
Aceleași fapte se rețin în
sarcina celorlalți doi inculpați.
Instanța a mai motivat că în
cauză este incident cazul de arestare preventivă prevăzută de art. 148 lit. f) C.
proc. pen., întrucât pedeapsa prevăzută de lege pentru faptele sesizate este
mai mare de 4 ani închisoare și lăsarea în libertate a inculpaților prezintă
pericol concret pentru ordinea publică.
În aprecierea pericolului
concret pe care-l prezintă inculpații pentru ordinea publică instanța s-a
referit la natura și gravitatea faptelor pentru care sunt trimiși în judecată,
la împrejurările și modalitatea în care au acționat.
Împotriva încheierii au
declarat recurs inculpații J.C.C. și B.A.
Recurenții inculpați au
susținut că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea
măsurii, că a fost depășită durata rezonabilă a arestării preventive și au
cerut revocarea măsurii arestării preventive.
Recursurile nu sunt fondate.
Potrivit art. 160
b
alin. (3) C. proc. pen., în cursul judecății instanța verifică periodic
legalitatea și temeinicia arestării preventive, iar când constată că temeiurile
care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate dispune
prin încheiere motivată menținerea arestării preventive.
Înalta Curte observă că
verificarea arestării inculpaților a fost făcută de instanța apelului în
termenul prevăzut de art. 160
b
alin. (1) C. proc. pen.
Instanța a motivat corect că
temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de
libertate, în cauză fiind incidente prevederile art. 148 lit. f) C. proc. pen.
De la verificarea anterioară nu a intervenit nicio împrejurare de natură a
determina revocarea măsurii arestării preventive.
Gravitatea faptelor, modul
de comitere a acestora relevă că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă
pericol concret pentru ordinea publică.
În cauză există indicii
temeinice, presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale, în
acest sens fiind și hotărârea de condamnare dată de instanța fondului.
Așa fiind, în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge recursurile și-i va
obliga pe recurenți la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate,
recursurile declarate de inculpații J.C.C. și B.A. împotriva încheierii din 18 august
2009 a Curții de Apel București, secția a II-a penală și pentru cauze cu minori
și de familie, pronunțată în dosarul nr. 43021/3/2008.
Obligă recurentul inculpat J.C.C.,
la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din
care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu,
se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.
Obligă recurentul inculpat B.A.
la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 4 septembrie 2009.