ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 843/2009
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 843/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Deliberând asupra recursurilor de față pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, prin sentința penală nr. 121 din 6 noiembrie 2008, a admis plângerea în baza art. 278
1
C. proc. pen., formulată de petiționarul
P.P. și în consecință;
A fost desființată rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 213/P/2008 din 3 iunie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și trimisă cauza organului judiciar amintit în vederea începerii urmăririi penale față de intimatul-făptuitor Ș.T., avocat în Baroul Maramureș sub aspectul săvârșirii infracțiunilor concurente de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals prevăzută de art. 290 C. pen., cu art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen., cu art. 33 lit. a) C. pen., cu indicația de a se completa actele premergătoare inițiale prin efectuarea și a altor constatări de fapt relevante în soluționarea legală și temeinică a cauzei penale pendinte respectiv; (i) dacă numiții R.M. și R.G. au semnat cele două contracte de asistență juridică depuse la dosar, sens în care aceștia urmează a fi audiați; (ii) dacă numiții P.V., R.P., C.G. și G.C. au mandatat pe soții R.M. și R.G., să-l angajeze pe domnul avocat, sens în care vor fi audiate aceste persoane; (iii) de asemenea R.M. și R.G. vor fi audiați și privitor la împrejurarea dacă cele patru persoane menționate l-au mandatat să-l angajeze pe domnul Ș.T. și dacă au adus la cunoștință făptuitorului acest aspect; (iv) raportat la data declarată de către soții R. privind angajarea apărătorului, va fi verificat și registrul de evidență a contractelor de asistență juridică, încheiate în cursul anului 2007, de către făptuitor pentru a se stabili dacă cele două contracte depuse la dosar au fost încheiate și înregistrate anterior depunerii cererii de comunicare a sentinței civile la judecătorie și anterior depunerii recursului civil.
Hotărând admiterea plângerii petiționarului în condițiile anterior arătate, în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., judecătorul cauzei a reținut și motivat următoarele:
1.1 La data de 21 mai 2008 numitul P.P. în calitate de persoană vătămată, a formulat plângere în baza art. 222 C. proc. pen., prin care a solicitat efectuarea de cercetări penale împotriva făptuitorului Ș.T. avocat în Baroul Maramureș sub aspectul infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată și uz de fals prevăzută de art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 291 C. pen., în final cu art. 33 lit. a) C. pen., ce s-a pretins a fi fost comise prin aceea că:
a) - în calitate de avocat la Baroul Maramureș, la data de 6 iunie 2007, a redactat în scris o cerere, înregistrată la Judecătoria Sighetu Marmației sub nr. 1131/2005, din 8 iunie 2007, prin care ar fi atestat fictiv că P.V., C.G., G.C. și R.P. au solicitat comunicarea sentinței civile nr. 1282/2005 din 11 mai 2005, pronunțată în dosarul civil nr. 1131/2005 al judecătoriei, în vederea exercitării căilor de atac prevăzute de Codul de procedură civilă;
b) - în calitate de avocat la Baroul Maramureș, a redactat și înregistrat la Judecătoria Sighetu Marmației, sub nr. 1131/2005, din 5 iulie 2007, actul intitulat „Recurs”, atestând fictiv că P.V. (comuna Călinești), C.G. (comuna Călinești), G.C. (comuna Budești) și R.P. (comuna Budești), reprezentați de apărătorul Ș.T., ar fi declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 1282/2005, a Judecătoriei Sighetu Marmației, notând ulterior procesul civil amintit în Cartea funciară.
Cauza penală amintită a formulat obiectul dosarului nr. 213/P/2008 din 21 mai 2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj.
1.2. Actele premergătoare efectuate în cauză [înscrisuri privind sentința civilă atacată contractul de asistență juridică nr. 342 din 14 aprilie 2007 încheiat cu R.M., cererile depuse în numele persoanelor reprezentate, contractul de asistență juridică nr. 340 din 3 iulie 2007 încheiat cu R.M. și R.G. împuternicirea avocațială acte de stare civilă, decizia civilă nr. 74 din 30 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureș și audierea făptuitorului la data de 21 mai 2008 [au stabilit că: (i) prin sentința civilă nr. 1282 din 11 mai 2005 pronunțată în dosar nr. 1131/2005 al Judecătoriei Sighetu Marmației a fost admisă acțiunea formulată de reclamantul P.P., în contradictoriu cu pârâții 1) S.P.I.A., 2) S.I.IA., 3) S.I.I.A., 4) I.D.G.B., 5) T.H., 7) P.G.II., 8) P.N.I.I., 9) P.G.I.I., 10) P.G.N.I.I., 11) K.P.I.N., 12) K.G.I.N., 13) K.I., 14) M.I.I.M., 15) M.P.I.M., 16) M.G.IM., 17) M.I.I.M., 18) R.M., 19) P.P.I.G., 20) I.P.I.G., 21) G.P.I.I., 22) P.C. a N., 23) M.M.M., 24) G.C.I.N., 25) P.P.C.L.S., 26) M.I.H., 27) G.D.I.I., 28) P.D.I.I.L., 29) I.M.P., toți cu domiciliul necunoscut citați prin afișare, și s-a constatat că reclamantul a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra unui imobil situat în B. de natură arabil la locul numit M. între vecinii DN 18 Baia Mare Sighet, P.I., R.G., M.I., P.P. și R.G. în suprafață de 3661 m.p. înscris în C.F. 9, în suprafață de 134 m.p., după dezmembrare, C.F. 1522 în suprafață de 1383 m.p., după dezmembrare, CF 645 în suprafață de 1086 m.p. după dezmembrare, CF 2826 în suprafață de 1058 m.p. după dezmembrare potrivit notei de constatare și schiței de dezmembrare întocmite de ing. F.A., care face parte integrantă la hotărâre, dispunându-se întabularea dreptului de proprietate în C.F. a imobilelor descrise în favoarea reclamantului; (ii) în data de 6 iunie 2007 în interval de circa 2 ani de la prezentarea sentinței intimatul-făptuitor avocat Ș.T. invocând calitatea de reprezentant al acestora a redactat în scris cererea înregistrată la Judecătoria Sighetu Marmației sub nr. 1131/2005 din 8 iunie 2007, prin care a solicitat comunicarea sentinței civile nr. 1282/2005 în vederea exercitării căilor de atac, către numiții P.V., C.G., C.G. și R.P. [deși contractul de asistență juridică în acest sens nr. 342 din 14 aprilie 2007 a fost încheiat cu o altă persoană și anume pârâta R.M.]; (iii) în aceeași calitate anterior arătată, intimatul-făptuitor a redactat și înregistrat la Judecătoria Sighetu-Marmației sub nr. 1131/2005 din 5 iulie 2007, declarație de „recurs” pentru numiții P.V., C.G., R.P. și C.G. reținând procesul în cartea funciară [deși contractul nr. 340 (400) din 3 iulie 2007, în acest sens a fost încheiat cu alte persoane și anume pârâta R.M. și numitul R.G.]; (iv) prin decizia civilă nr. 74/ R din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 209/307/2005 a fost anulat, prin admiterea excepției lipsei calității de reprezentant al avocatului Ș.T., recursul anterior arătat [în considerentele deciziei amintite reținându-se că, „recursul a fost declarat în numele numiților P.V., C.G., R.P. și G.C. și semnat de către avocat. Prin înscrisurile depuse persoanele care se prezumă că au declarat recurs au arătat că nu l-au angajat pe dl. avocat să promoveze recursul și nu au nici un fel de pretenții în legătură cu terenul din litigiu. Tribunalul constată că dl. avocat a acționat în lipsa unor mandate din partea persoanelor pe care se presupune că le reprezintă” și că „lipsa calității de reprezentant subzistă și în raport cu numitul P.V., care a încheiat un contract de asistență juridică ce are ca obiect doar susținerea recursului, nu și promovarea lui. Astfel, chiar dacă s-ar aprecia că respectivul contract ratifică cu efect retroactiv actele săvârșite de mandant în numele mandatarului, raportat la obiectul contractului de asistență juridică, retroactivitatea nu atinge decât susținerea recursului, nu și promovarea lui”].
Prin rezoluția atacată nr. 213/P/2008 din 3 iunie 2008, confirmată în procedură administrativ jurisdicțională prevăzută de art. 278 C. proc. pen., prin rezoluția nr. 549/II/2008 din 14 iulie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, s-a dispus în temeiul art. 228 și art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale față de Ș.T. avocat în cadrul Baroului Maramureș, apreciindu-se că faptelor comise de acesta, anterior arătate, le lipsește un element constitutiv al infracțiunii, latura subiectivă [motivându-se că înscrisurile administrate sunt îndestulătoare în a se concluziona că intimatul-făptuitor a acționat în solicitarea numiților R.G. și R.M. care au prezentat acte de stare civilă privind moștenitorii legali ai unor pârâți din dosarul nr. 1131/2005 și informații privind domiciliile recurenților iar ulterior a încheiat și contract de asistență juridică având ca obiect susținerea recursului, astfel cum s-a reținut și prin decizia civilă nr. 74/R/2008, cu numitul P.V., împrejurarea că acest recurent a renunțat la calea de atac fiind lipsită de conotația penală atribuită de persoana vătămată].
1.3. Judecătorul cauzei efectuând un examen propriu al actelor premergătoare din dosar nr. 213/P/2008 a reținut că petentul l-a acuzat pe făptuitor nu numai că ar fi acționat în instanță fără mandat din partea celor patru persoane interesate, ci și că, de fapt, ar fi acționat fără mandat din partea celor două terțe persoane. R.M. și R.G., susținând că însăși contractele de asistență încheiate cu acești doi clienți ar fi fictive.
În acest context s-a considerat că în lipsa cel puțin a audierii numiților R.M. și R.G., nu poate fi stabilită împrejurarea dacă cele două persoane chiar au încheiat contractele de asistență cu făptuitorul, simpla declarație a acestuia nefiind suficientă pentru stabilirea absenței intenției sale infracționale.
Nu este mai puțin adevărat că, s-a argumentat în continuare de către judecător, art. 126 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat prevede că în cazul în care avocatul și clientul convin, o terță persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții, însă din declarațiile olografe ale numiților P.V., C.I. și R.P. rezultă că aceștia nu l-au angajat pe d-nul avocat și nici nu au acceptat tacit ca acesta să-i reprezinte și nici nu au interes cu privire la terenul M. disputat de petent și familia R.G. și R.M.
Din această perspectivă, s-a concluzionat în final, este necesară audierea numiților P.V., C.G., C.G. și R.P., în numele cărora făptuitorul a înregistrat la Judecătoria Sighetu Marmației cererea nr. 1131/2005 din data de 8 iunie 2008, precum și recursul înregistrat la aceeași instanță în 5 iulie 2007 împotriva sentinței civile nr. 1282/ 2005, recurs care a fost anulat prin decizia civilă nr. 74 din 30 ianuarie 2008 a Tribunalului Maramureș, prin admiterea excepției lipsei calității de reprezentat al făptuitorului.
În cauză au declarat în termen recursuri Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și intimatul-făptuitor avocat Ș.T., cu solicitarea convergentă de a se desființa sentința penală nr. 121 din 6 noiembrie 2008 ca nelegală și netemeinică, iar în rejudecare pe fond a se dispune respingerea plângerii petiționarului, ca nefondată, în conformitate cu dispozițiile art. 278
1
alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
În motivarea recursurilor amintite s-a susținut, contrar celor constatate prin hotărârea atacată că au fost efectuate acte premergătoare complete privind acuzațiile formulate de petiționar, casarea sentinței fiind datorată erorilor de judecată comise de judecătorul cauzei în legătură cu aprecierea materialului probator amintit sub aspectul existenței/inexistenței elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 290 și 291 C. pen., în care s-au invocat ca argumente probatorii justificative pentru menținerea rezoluției și a soluției de neîncepere a urmăririi penale în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., următoarele:
- în cauză nu s-a probat că făptuitorul ar fi avut un interes personal, dimpotrivă s-a demonstrat că a acționat cu bună credință prestând o activitate juridică în mod public pentru care a fost angajat legal;
- potrivit art. 126 alin. (5) din Statutul profesiei de avocat „în cazul în care avocatul și clientul convin, beneficiarul serviciilor avocațiale stabilite prin contract poate fi o terță persoană dacă aceasta acceptă chiar și tacit încheierea contractului în astfel de condiții”; în speță contractul de asistență juridică a fost încheiat de avocatul Ș.T. cu R.G. și R.M. beneficiari ai serviciilor avocațiale fiind terțe persoane respectiv P.V., C.G., R.P. și G.C.;
- P.V. a confirmat contractul de asistență juridică încheiat de R.M. în numele său fiind lipsit de importanță faptul că ulterior l-a retras;
- în temeiul acestui contract de asistență juridică făptuitorul era îndreptățit să redacteze cererea de obținere a unei copii de pe hotărârea judecătorească să declare și să susțină recursul civil;
- recursul s-a judecat în contradictoriu cu petentul care a avut posibilitatea să-și prezinte și să-și susțină punctul său de vedere;
- nu există nici o dispoziție legală care să interzică avocaților angajarea de cauze prin terțe persoane care au procură specială;
- avocatul poate desfășura activități și în numele altor persoane cu condiția ca ulterior acea persoană să se prezinte și să le confirme;
- nu se poate concepe săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. și uz de fals prevăzută de art. 291 C. pen., de către avocat când acesta se adresează instanței competente să soluționeze pricina;
- este evident că dacă părțile din cauză nu ar fi ajuns la o înțelegere cu privire la demersul judiciar care trebuia efectuat pentru a-și rezolva problema nu ar fi contactat avocatul, nu ar fi achitat onorariul și nu ar fi confirmat contractul de asistență juridică; faptul că ulterior între părți au intervenit alte înțelegeri sau neînțelegeri nu este culpa avocatului.
Recursurile sunt nefondate, urmând a fi respinse ca atare în baza art. 385
15
pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Deși rezolvarea juridică adoptată prin sentința atacată în sensul desființării a rezoluției procurorului și trimiterii cauzei aceluiași organ judiciar pentru completarea actelor de cercetare, nu se înscrie formal în soluția legală prevăzută prin art. 278
1
alin. (8) lit. b) C. proc. pen., se apreciază în spiritul principiului constituțional al liberului acces la justiție (art. 21 din Constituția României) și al dreptului la un proces echitabil (art. 6 din C.E.D.O.) că la sesizarea persoanei nemulțumite o soluție de netrimitere în judecată, judecătorul cauzei în baza art. 278
1
alin. (7) C. proc. pen., are obligația de a verifica datele și informațiile furnizate de actele premergătoare anterior efectuate, putând dispune completarea cercetărilor formale și deficitare pentru a se putea aprecia în mod temeinic asupra necesității începerii urmăririi penale. În acest sens sunt și dispozițiile art. 228 alin. (5) C. proc. pen., ce prevăd că „se restituie actele organului de urmărire penală (.) pentru completarea actelor premergătoare” în situația când se constată că nu sunt întrunite condițiile din alin. (4) privind reținerea vreunuia din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prevăzute în art. 10 C. proc. pen.
În speță acuzațiile formulate de persoana vătămată privind încălcarea de către intimatul Ș.T. a prevederilor legale și statutare în exercitarea profesiei de avocat în cadrul Baroului Maramureș în legătură cu activitățile întreprinse de acesta pentru solicitarea comunicării sentinței civile nr. 1282/2005 a Judecătoriei Sighetu Marmației, recursul declarat împotriva acestei hotărâri judecătorești și reprezentarea recurenților P.V., C.G., G.C. și R.P., inclusiv notarea în cartea funciară a acestui litigiu [„a solicitat în numele unor persoane care nu i-au dat mandat comunicarea sentinței civile nr. 1282/2005 a Judecătoriei Sighetu Marmației; a indicat în mod deliberat adrese incorecte ale acestor persoane, pentru ca acestea să nu aibă cunoștință despre demersurile d-lui avocat; a declarat recurs în numele acelorași persoane care nu l-au mandatat; cu evidentă rea-crediță (întrucât știa că nu ea împuternicit pentru aceasta) a notat procesul în C.F.; s-a prezentat în fața Tribunalului Maramureș susținând că a fost angajat, deși nu era (cu sfidarea instanței, a avocatului meu și a subsemnatului); a încercat să inducă în eroare instanța prin prezentarea unor informații false; a recurs la inducerea în eroare a unuia dintre „recurenți” pentru a obține semnătura lui pe împuternicirea avocațială; a uzat de calitatea de avocat pentru a-și urmări interese proprii, sub acoperirea că exercită interese legale ale unor persoane”] au fost înlăturate de procuror, dispunându-se neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru lipsa elementului subiectiv, intenția infracțională, fără a se audia vreuna din persoanele implicate în procedura amintită în condițiile în care prin decizia civilă nr. 74/ R din 30 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr. 209/307/2005 a fost anulat recursul declarat de către intimat în numele numiților P.V., C.G., R.P. și G.C. admițându-se excepția lipsei calității de reprezentant a domnului avocat Ș.T., invocată de către petiționarul P.P.
În consecință, soluția admiterii plângerii și desființarea rezoluției atacate este necesară, contrar susținerilor făcute de recurenți, în vederea completării actelor premergătoare cu datele și celelalte informații arătate prin sentința atacată pentru a se putea aprecia în mod temeinic asupra începerii/neînceperii urmăririi penale în cauză.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat recurentul-intimat Ș.T. la plata cheltuielilor judiciare în sumă de 1140 lei către intimatul-petiționar P.P. și 100 lei către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Cluj și de intimatul Ș.T. împotriva sentinței penale nr. 121 din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.
Obligă recurentul intimat să plătească statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Obligă recurentul intimat să plătească petiționarului suma de 1140 lei reprezentând cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 10 martie 2009.