ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2031/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2031/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 163 din 28 mai 2008, Comisia
specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut minorităților naționale
din România a dispus retrocedarea imobilului – construcție și teren aferent –
situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în CF nr. 4616 a acestei localități,
A.C.M. din Cluj-Napoca, județul Cluj.
În preambulul actului
administrativ s-a menționat faptul că imobilul respectiv a aparținut anterior
fostului I.L.T.M. SA Cluj până la momentul deposedării abuzive, conform cărții
funciare nr. 4616 a localității Cluj.
S-a precizat totodată, că la
data soluționării cererii de restituire, imobilul se află în proprietatea
tabulară a Statului Român și în administrarea Consiliului local al municipiului
Cluj-Napoca, formând obiectul unui contract de închiriere.
Legalitatea deciziei de
retrocedare a fost contestată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca,
precum și de municipiul Cluj-Napoca prin primarul său.
Prin acțiunile introduse la
data de 3 iulie 2008 și 9 octombrie 2008 aceștia au susținut că în mod eronat
și nelegal s-a dispus restituirea bunului imobil identificat cu datele de mai
sus, în favoarea A.C.M., întrucât, din sentințele judecătorești definitive și
irevocabile care se face referire în conținutul deciziei nu reiese că aceasta
este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare, de la care s-au
preluat bunurile de către stat, așa cum în mod imperativ s-a prevăzut în art. 1
alin. (3) din O.U.G. nr. 83/1999, modificată și republicată.
Curtea de Apel Cluj, secția
de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 647 din 9
octombrie 2008 a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul local al
municipiului Cluj-Napoca ca neîntemeiată și a obligat pe reclamant să plătească
pârâtei A.C.M. Cluj–Napoca suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată.
Aceeași instanță a pronunțat
apoi, sentința civilă nr. 94 din 11 decembrie 2008, prin care, la cererea
formulată de pârâtă A.C.M. Cluj-Napoca a completat prima hotărâre în sensul că
a respins și acțiunea, cu un conținut identic, formulată în cauză de către municipiul
Cluj-Napoca prin primar.
Instanța de fond a reținut,
în esență, că soluțiile respective se impun, deoarece cu înscrisurile anexate
în dosar, pârâta A.C.M. Cluj-Napoca a dovedit că este continuatoarea fostului I.L.T.M.
SA căruia bunul imobil în litigiu i-a aparținut până la data deposedării
abuzive de către autoritățile regimului politic comunist.
Împotriva ambelor hotărâri
judecătorești au declarat recurs, reclamanții Consiliul local al municipiului
Cluj Napoca, reprezentant prin primar și Municipiul Cluj-Napoca, prin primarul
E.B., criticându-le pentru nelegalalitate și netemeinicie.
Recurenții au reiterat
susținerile făcute în cererile de chemare în judecată și de asemenea, au arătat
că în realitate, prin încheierea nr. 74/PJ/1992 și încheierea nr. 3260 din 24
august 2005, Judecătoria Cluj-Napoca nu a făcut altceva decât să verifice
îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de O.G. nr. 26/2000 cu privire la
asociații și fundații, modificată, în ceea ce privește statutul, actul
constitutiv, sediul, patrimoniul etc. în vederea acordării și recunoașterii
personalității juridice a A.C.M.
În opinia lor, o atare
verificare nu echivalează sub nici o formă cu recunoașterea acestei asociații
ca fiind una și aceeași persoană juridică cu cea desființată, interzisă sau
întreruptă în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cerință imperativă
instituită de prevederile Legii nr. 10/2001, modificată și completată de Legea
pentru reforma proprietății nr. 247/2005.
În sfârșit, recurenții au
susținut că pârâta A.C.M. are conform statutului aprobat un caracter cultural,
educațional, fiind apolitică și nelucrativă, în timp ce I.L.T.M. SA constituit
la Cluj în anul 1920 ca societate pe acțiuni, nu putea fi înființat decât în
condițiile prevăzute de Codul comercial promulgat în anul 1887, cu modificările
ulterioare, conform căruia: Întreprinderile de fabrici, de manufactură și
imprimeriile, precum și Întreprinderile de editură, librărie și obiecte de
artă, efectuau „fapte de comerț” astfel cum este prevăzut în Titlul II, art. 3 lit.
9 și 10) fiind deci, înființat cu scop patrimonial.
Criticile formulate de
recurenți nu sunt întemeiate.
Așa cum corect a reținut
prima instanță, în statutul A.C.M. Cluj-Napoca conținând și modificările aduse
de Adunarea Generală la data de 29 iulie 2005, a fost definită calitatea
acestei asociații de continuatoare de drept a activității desfășurate între
anii 1920-1948 de către I.L.T.M. SA din Cluj.
Asociația își desfășoară
activitatea în spiritul antecesoarei sale, de instituție spirituală și
culturală de bază a comunității maghiare din România, care a avut drept scop
primordial editarea de ziare, cărți manuale și lucrări monografice în limba
maghiară, destinate membrilor comunității și altor cititori de limba maghiară
și care a fost desființată în mod abuziv de regimul comunist prin naționalizare
în anul 1948. În spiritul și având aceleași scopuri ca și instituția
desființată, după anul 1989 A.C.M. a reluat sub același nume, încă de la data
înființării – 1992, întreaga activitate a predecesoarei (filele nr. 12-16 ale
dosarului curții de apel).
Prin încheierea nr. 74/PJ
din 14 august 1992, Judecătoria Cluj – Napoca a recunoscut personalitatea
juridică a asociației culturale (filele nr. 17-18), iar prin încheierea civilă nr.
3260 din 14 august 2005, a luat act de modificările intervenite în actele
constitutive, în sensul că s-a hotărât modificarea conducerii asociației,
precum și adoptarea noului statut (fila nr. 10).
Cu adeverința nr. 3 din 28
ianuarie 2008 (fila nr. 9) și răspunsul comunicat pârâtei la data de 25
septembrie 2008 (filele nr. 150-151), P.U.D.M. din România, confirmă, la rândul
său, calitatea A.C.M. de continuatoare de fapt și de drept, a întregii
activități a I.L.T.M. SA care a funcționat la Cluj în perioada 1920 -1948, ca
instituție de bază a comunității maghiare din Cluj și din toată Transilvania.
În fine, pârâții au anexat
la dosar, extrasul de carte funciară nr. 4616 Cluj, în care este menționat
dreptul de proprietate al fostului institut M. Cluj asupra imobilului –
construcție și teren, situate în municipiul Cluj-Napoca, până la trecerea lui
abuzivă în proprietatea Statului Român (filele nr. 21-25).
Ținând seama de toate aceste
elemente probatorii, (necombătute de reclamanți prin alte mijloace de probă
concludente), la care se adaugă împrejurarea că recurenții înșiși au admis că A.C.M.
este continuatoarea fostului I.L.T.M. SA (fila nr. 5 primul alineat al
recursurilor), Înalta Curte apreciază că soluțiile primei instanțe de
respingere a acțiunilor ca neîntemeiate sunt legale și temeinice.
În consecință, urmează a se
dispune respingerea recursurilor ca nefondate.
În conformitate cu
prevederile art. 274 C. proc. civ.
, recurenții vor fi obligați să plătească intimatei – pârâte
A.C.M. Cluj-Napoca,
suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în
recurs.
Văzând și dispozițiile art. 1
alin. (1) și (3) art. 2 alin. (1), art. 3 din O.U.G. nr. 83/1999, republicată, art.
5 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și
completările ulterioare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinței civile nr. 647
din 9 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, ca nefondat.
Respinge recursul declarat
de municipiul Cluj, prin primarul E.B. împotriva sentinței civile nr. 94 din 11
decembrie 2008 pronunțată în camera de consiliu de aceeași instanță, ca
nefondat.
Obligă recurenții să
plătească intimatei-pârâte A.C.M. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 7 aprilie 2009.