ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2031/2009

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia nr. 163 din 28 mai 2008, Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut minorităților naționale din România a dispus retrocedarea imobilului – construcție și teren aferent – situat în municipiul Cluj-Napoca, înscris în CF nr. 4616 a acestei localități, A.C.M. din Cluj-Napoca, județul Cluj. În preambulul actului administrativ s-a menționat faptul că imobilul respectiv a aparținut anterior fostului I.L.T.M. SA Cluj până la momentul deposedării abuzive, conform cărții funciare nr. 4616 a localității Cluj. S-a precizat totodată, că la data soluționării cererii de restituire, imobilul se află în proprietatea tabulară a Statului Român și în administrarea Consiliului local al municipiului Cluj-Napoca, formând obiectul unui contract de închiriere.

Legalitatea deciziei de retrocedare a fost contestată de Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca, precum și de municipiul Cluj-Napoca prin primarul său. Prin acțiunile introduse la data de 3 iulie 2008 și 9 octombrie 2008 aceștia au susținut că în mod eronat și nelegal s-a dispus restituirea bunului imobil identificat cu datele de mai sus, în favoarea A.C.M., întrucât, din sentințele judecătorești definitive și irevocabile care se face referire în conținutul deciziei nu reiese că aceasta este continuatoarea recunoscută a persoanei juridice titulare, de la care s-au preluat bunurile de către stat, așa cum în mod imperativ s-a prevăzut în art. 1 alin. (3) din O.U.G. nr. 83/1999, modificată și republicată.

Curtea de Apel Cluj, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 647 din 9 octombrie 2008 a respins acțiunea formulată de reclamantul Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca ca neîntemeiată și a obligat pe reclamant să plătească pârâtei A.C.M. Cluj–Napoca suma de 1.500 lei cheltuieli de judecată. Aceeași instanță a pronunțat apoi, sentința civilă nr. 94 din 11 decembrie 2008, prin care, la cererea formulată de pârâtă A.C.M. Cluj-Napoca a completat prima hotărâre în sensul că a respins și acțiunea, cu un conținut identic, formulată în cauză de către municipiul Cluj-Napoca prin primar. Instanța de fond a reținut, în esență, că soluțiile respective se impun, deoarece cu înscrisurile anexate în dosar, pârâta A.C.M.

Cluj-Napoca a dovedit că este continuatoarea fostului I.L.T.M. SA căruia bunul imobil în litigiu i-a aparținut până la data deposedării abuzive de către autoritățile regimului politic comunist. Împotriva ambelor hotărâri judecătorești au declarat recurs, reclamanții Consiliul local al municipiului Cluj Napoca, reprezentant prin primar și Municipiul Cluj-Napoca, prin primarul E.B., criticându-le pentru nelegalalitate și netemeinicie. Recurenții au reiterat susținerile făcute în cererile de chemare în judecată și de asemenea, au arătat că în realitate, prin încheierea nr. 74/PJ/1992 și încheierea nr. 3260 din 24 august 2005, Judecătoria Cluj-Napoca nu a făcut altceva decât să verifice îndeplinirea formală a condițiilor prevăzute de O.G.

nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, modificată, în ceea ce privește statutul, actul constitutiv, sediul, patrimoniul etc. în vederea acordării și recunoașterii personalității juridice a A.C.M. În opinia lor, o atare verificare nu echivalează sub nici o formă cu recunoașterea acestei asociații ca fiind una și aceeași persoană juridică cu cea desființată, interzisă sau întreruptă în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cerință imperativă instituită de prevederile Legii nr. 10/2001, modificată și completată de Legea pentru reforma proprietății nr. 247/2005. În sfârșit, recurenții au susținut că pârâta A.C.M. are conform statutului aprobat un caracter cultural, educațional, fiind apolitică și nelucrativă, în timp ce I.L.T.M.

SA constituit la Cluj în anul 1920 ca societate pe acțiuni, nu putea fi înființat decât în condițiile prevăzute de Codul comercial promulgat în anul 1887, cu modificările ulterioare, conform căruia: Întreprinderile de fabrici, de manufactură și imprimeriile, precum și Întreprinderile de editură, librărie și obiecte de artă, efectuau „fapte de comerț” astfel cum este prevăzut în Titlul II, art. 3 lit. 9 și 10) fiind deci, înființat cu scop patrimonial. Criticile formulate de recurenți nu sunt întemeiate. Așa cum corect a reținut prima instanță, în statutul A.C.M. Cluj-Napoca conținând și modificările aduse de Adunarea Generală la data de 29 iulie 2005, a fost definită calitatea acestei asociații de continuatoare de drept a activității desfășurate între anii 1920-1948 de către I.L.T.M.

SA din Cluj. Asociația își desfășoară activitatea în spiritul antecesoarei sale, de instituție spirituală și culturală de bază a comunității maghiare din România, care a avut drept scop primordial editarea de ziare, cărți manuale și lucrări monografice în limba maghiară, destinate membrilor comunității și altor cititori de limba maghiară și care a fost desființată în mod abuziv de regimul comunist prin naționalizare în anul 1948. În spiritul și având aceleași scopuri ca și instituția desființată, după anul 1989 A.C.M. a reluat sub același nume, încă de la data înființării – 1992, întreaga activitate a predecesoarei (filele nr. 12-16 ale dosarului curții de apel).

Prin încheierea nr. 74/PJ din 14 august 1992, Judecătoria Cluj – Napoca a recunoscut personalitatea juridică a asociației culturale (filele nr. 17-18), iar prin încheierea civilă nr. 3260 din 14 august 2005, a luat act de modificările intervenite în actele constitutive, în sensul că s-a hotărât modificarea conducerii asociației, precum și adoptarea noului statut (fila nr. 10). Cu adeverința nr. 3 din 28 ianuarie 2008 (fila nr. 9) și răspunsul comunicat pârâtei la data de 25 septembrie 2008 (filele nr. 150-151), P.U.D.M. din România, confirmă, la rândul său, calitatea A.C.M. de continuatoare de fapt și de drept, a întregii activități a I.L.T.M. SA care a funcționat la Cluj în perioada 1920 -1948, ca instituție de bază a comunității maghiare din Cluj și din toată Transilvania.

În fine, pârâții au anexat la dosar, extrasul de carte funciară nr. 4616 Cluj, în care este menționat dreptul de proprietate al fostului institut M. Cluj asupra imobilului – construcție și teren, situate în municipiul Cluj-Napoca, până la trecerea lui abuzivă în proprietatea Statului Român (filele nr. 21-25). Ținând seama de toate aceste elemente probatorii, (necombătute de reclamanți prin alte mijloace de probă concludente), la care se adaugă împrejurarea că recurenții înșiși au admis că A.C.M. este continuatoarea fostului I.L.T.M. SA (fila nr. 5 primul alineat al recursurilor), Înalta Curte apreciază că soluțiile primei instanțe de respingere a acțiunilor ca neîntemeiate sunt legale și temeinice.

În consecință, urmează a se dispune respingerea recursurilor ca nefondate. În conformitate cu prevederile art. 274 C. proc. civ. , recurenții vor fi obligați să plătească intimatei – pârâte A.C.M. Cluj-Napoca, suma de 2.000 lei cheltuieli de judecată, reprezentând onorariu avocațial în recurs. Văzând și dispozițiile art. 1 alin. (1) și (3) art. 2 alin. (1), art. 3 din O.U.G. nr. 83/1999, republicată, art. 5 alin. (1) și (3) din O.U.G. nr. 94/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Consiliul Local al Municipiului Cluj-Napoca, împotriva sentinței civile nr. 647 din 9 noiembrie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Respinge recursul declarat de municipiul Cluj, prin primarul E.B. împotriva sentinței civile nr. 94 din 11 decembrie 2008 pronunțată în camera de consiliu de aceeași instanță, ca nefondat. Obligă recurenții să plătească intimatei-pârâte A.C.M. suma de 2.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2009.