ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 160/2009

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 160/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra

recursurilor de față;

În baza

lucrărilor din dosarul cauzei, constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 19 din 16 ianuarie 2008, Tribunalul Suceava i-a condamnat

pe inculpații:

1. N.C.,

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., prin schimbarea

încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 255

alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 8 (opt) luni închisoare.

S-a

făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., privind interzicerea drepturilor

civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art.

86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub

supraveghere, pe o durată de 3 (trei) ani, prevăzută de art. 86

2

C. pen.

În temeiul

art. 86

3

C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul

trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se

prezinte, odată la un interval de 3 (trei) luni, la judecătorul delegat cu

supravegherea, din cadrul B.E.P. din cadrul Tribunalului Suceava;

- să

anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință, orice

deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea;

- să

comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să

comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de

existență.

S-a

atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 86

4

C. pen. și art.

86

5

C. pen., privind revocarea și anularea suspendării executării

pedepsei sub supraveghere.

Conform art.

71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe

durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

2. Ș.B.Ș.,

pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, prevăzută de art. 255

alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 99 alin. (3) C. pen., la pedeapsa de 5

(cinci) luni închisoare.

S-a

făcut aplicarea art. 71 alin. (2) C. pen., privind interzicerea drepturilor

civile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În

temeiul 81 C. pen., a fost suspendată condiționat executarea pedepsei pe durata

termenului de încercare de un an și 2 luni prevăzut de art. 110 C. pen.

În baza art.

71 alin. (5) C. pen., a fost suspendată executarea pedepselor accesorii pe

durata suspendării executării pedepsei închisorii.

Conform art.

255 alin. (4) C. pen., raportat la art. 254 alin. (3) C. pen., s-a dispus

confiscarea de la inculpați a sumei totale de 10.400 lei, care urmează a fi

virată către stat, bani care au fost ridicați la data de 5 septembrie 2006

conform procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante, încheiat de

organele de urmărire penală și consemnată la C.E.C.

S-a

constatat că prin procesul verbal de constatare și sancționare a

contravențiilor încheiat la data de 28 noiembrie 2006 de către D.F.P. Suceava,

s-a confiscat de la inculpatul minor Ș.B.Ș., un număr de 18.500 pachete țigări

dispuse astfel:

- 20

baxuri țigări, cu 50 cartușe a câte 10 pachete fiecare, în total 10.000 pachete

țigări;

- 17

baxuri țigări, cu 50 cartușe a câte 10 pachete fiecare, în total 8.500 pachete

țigări, care au fost lăsate în custodia I.J.P.F. Suceava, la camera de corpuri

delicte, de către D.G.A. – S.T.A. Suceava – B.A. pentru județul Suceava,

conform procesului verbal încheiat la data de 05 septembrie 2006.

Inculpatul

N.C. a fost obligat să plătească statului suma de 1.000 lei cheltuieli

judiciare.

Inculpatul

minor Ș.B.Ș. a fost obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente Ș.I. să

plătească statului suma de 1.100 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100

lei, reprezentând onorariu avocat oficiu din timpul urmăririi penale, se va

avansa din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Suceava.

Pentru a

pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, la data de 5 septembrie

2006, subinspector C.S.M. și agent principal C.C., din cadrul J.P.F. – S.P.F.

Vicov, au întocmit un proces verbal de constatare pe care l-au înaintat D.G.S.

– S.T.A. Suceava, în care arătau că în dimineața aceleiași zile, în jurul

orelor 6,30, au depistat pe D.J. 209 G, pe raza localității Brodina, un

autoturism marca Dacia Papuc, în care se aflau cei doi inculpați; aceștia

transportau țigări de proveniență ucraineană pentru care nu dețineau acte, iar

pentru a nu se lua măsurile legale față de ei și pentru marfa pe care o

transportau, le-au promis lucrătorilor de poliție oferirea unei sume de bani

cuprinsă între 1000 - 2000 euro.

În baza

sesizării și în conformitate cu dispozițiile art. 465

și următoarele C. proc. pen., s-a procedat la organizarea surprinderii în

flagrant a momentului în care inculpații urmau să dea sumele de bani promise

celor doi polițiști în data de 05 septembrie 2006.

În acest

sens, dată fiind situația de urgență rezultată și necesitatea fructificării

momentului operativ, prin ordonanța nr. 450/P/2006 din 5 septembrie 2006, ora 9,00,

s-a dispus autorizarea provizorie pe o perioadă de 48 ore a efectuării de

înregistrări audio-video a activității inculpaților. Această ordonanță a fost

confirmată prin încheierea nr. 47/ I din 08 septembrie 2006 a Tribunalului

Suceava, secția penală.

S-a

reținut că, în dimineața zilei de 05 septembrie 2006, după ce polițiștii de

frontieră i-au depistat pe inculpați transportând țigările, aceștia au fost

invitați la sediul S.P.F. Vicov, unde N.C. a dat o declarație în fața sms. P.P.

În același timp, s-au făcut demersurile pentru sesizarea D.G.A. Suceava,

respectiv a Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava, stabilindu-se

modalitatea de organizare a surprinderii momentului operativ. Din parcarea

unității S.P.F. Vicov, inculpații și cei doi polițiști s-au deplasat cu

mașinile către restaurantul V.M. din localitatea Vicovu de Sus, întrucât

aceștia nu aveau suficienți bani asupra lor pentru a-i oferi polițiștilor și

urma ca o altă persoană pe care au contactat-o, respectiv martorul I.I., să le

aducă suma de 8.900 lei.

Inculpatul

N.C., cu care s-a purtat și cea mai mare parte a discuțiilor referitoare la

oferirea sumei de bani pentru a nu se aplica măsurile legale, i-a dat lui C.C.G.

suma de 1.500 lei, pe care a lăsat-o în autoturismul acestuia, spunându-i că în

scurt timp îi va oferi și restul de bani pentru a-l lăsa să plece cu marfa pe

care o transporta. Ulterior, inculpatul Ș.B. a preluat un pachet conținând

8.900 lei de la martorul I.I., după care s-a deplasat la autoturismul condus de

agentul de poliție C.C.G. și l-a înmânat acestuia, moment în care a intervenit

echipa operativă.

Fiind

întrebați, imediat după săvârșirea faptei, cu privire la sumele de bani ce au

fost identificate și predate de către polițiștii de frontieră, respectiv 1.500

lei și 8.900 lei, cei doi inculpați au recunoscut că acești bani au fost

oferiți polițiștilor pentru a-i lăsa să plece cu marfa pe care o transportau și

pentru care nu posedau documente de proveniență, respectiv cantitatea de 37

baxuri de țigări (total 18.500 pachete de țigări). De asemenea, au precizat că

ei le-au propus polițiștilor să le ofere bani pentru a nu lua măsurile legale

ce se impuneau și nicidecum nu au fost constrânși în vreun fel de către aceștia

să le dea banii.

Situația

de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza materialului

probator administrat în cauză: raportul și sesizarea din oficiu, fișa postului

agentului de politie, procesele verbale de transcriere de pe suport digital a

înregistrărilor audio și video, proces verbal de constatare a infracțiunii

flagrante, recipise de consemnare la C.E.C., declarațiile martorilor,

declarațiile inculpaților.

Împotriva

acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava și

inculpații N.C. și Ș.B.Ș.

Parchetul

a criticat sentința pentru nelegalitate, susținând că în mod greșit s-a

confiscat de la ambii inculpați suma totală care a făcut obiectul infracțiunii

de dare de mită comisă de aceștia în calitate de coautori, măsura având un

caracter individual, nefiind susceptibilă de solidaritate, așa încât trebuia să

se dispună confiscarea de la inculpatul N.C. a sumei de 1.500 lei iar de la

inculpatul Ș.B.Ș. a sumei de 8.900 lei. S-a mai susținut că în mod greșit a

fost obligat inculpatul minor în solidar cu partea responsabilă civilmente la

plata cheltuielilor judiciare către stat, în condițiile în care acesta nu a

fost obligat în același mod la despăgubiri civile, infracțiunea de dare de mită

fiind o infracțiune de pericol, iar nu de pagubă.

Motivându-și

apelurile, inculpații au solicitat în scris, dar și oral, prin apărătorii lor,

desființarea hotărârii și restituirea cauzei organului de urmărire penală,

întrucât li s-a încălcat dreptul la apărare în momentul constatării

infracțiunii flagrante, îndeosebi inculpatului minor Ș.B.Ș., procesul-verbal

încheiat cu ocazia constatării infracțiunii flagrante fiind astfel lovit de

nulitate absolută, aceeași sancțiune urmând a fi constatată și cu privire la

celelalte mijloace de probă obținute în mod ilegal, inculpații fiind instigați

să săvârșească infracțiunea de dare de mită.

Astfel,

conținutul primei declarații a martorului C.S.M. confirmă că polițiștii sunt

cei care au propus „rezolvarea situației” pe cale amiabilă, cerându-i

inculpatului N.C. 10.000 lei pentru a-i lăsa să plece cu marfa și a nu aplica

măsurile legale, încălcându-se prevederile art. 68 alin. (l) C. proc. pen.,

respectiv teza referitoare la întrebuințarea de promisiuni sau îndemnuri în scopul

obținerii de probe.

Totodată,

s-au încălcat și prevederile art. 68 alin. (2) C. proc. pen., pentru că, prin

maniera prevăzută în art. 68 alin. (l) C. proc. pen., polițiștii l-au

determinat pe inculpatul N.C. să săvârșească fapta penală, în scopul obținerii

de probe, respectiv organizarea flagrantului și în mod evident a celorlalte

mijloace de probe. Modul în care a procedat organul de urmărire penală este

sancționat de art. 64 alin. (2) C. proc. pen., declarațiile polițiștilor

neputând fi luate în considerare, fiind nesincere, confecționate de organul de

urmărire penală.

Hotărârea

instanței fiind întemeiată pe mijloace de probă obținute ilegal, apărătorul

inculpatului N.C. a solicitat achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit.

a) combinat cu art. 10 lit. e) C. proc. pen., sau art. 10 lit. d) C. proc. pen.

și înlăturarea mențiunii din dispozitivul hotărârii referitoare la confiscarea

țigărilor printr-un proces verbal de contravenție, aceasta neavând legătură cu

obiectul cauzei.

Apărătorul

inculpatului, minor pentru aceleași motive, a solicitat restituirea cauzei,

pentru refacerea urmăririi penale, menționând că primele cercetări s-au

declanșat fără respectarea procedurii privind urmărirea infracțiunii flagrante,

invocând totodată și nulitatea hotărârii, pronunțată în condițiile încălcării

procedurii de citare cu inculpatul minor la termenul de judecată când au avut

loc dezbaterile în fond ale cauzei.

Curtea

de Apel Suceava, prin decizia penală nr. 17 din 23 octombrie 2008, a admis

apelul declarat de parchet, a desființat parțial sentința atacată și, în baza art.

255 alin. (4) C. pen., a confiscat suma de 1.500 lei de la inculpatul N.C. și

suma de 8.900 lei de la inculpatul Ș.B.Ș.

Inculpatul

minor Ș.B.Ș. a fost obligat să plătească statului suma de 1.100 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare de la judecarea fondului în solidar cu partea responsabilă

Ș.I.

Au fost

menținute celelalte dispoziții ale sentinței.

Apelurile

declarate de inculpații N.C. și Ș.B.Ș. au fost respinse ca nefondate.

Fiecare

inculpat a fost obligat să plătească statului câte 300 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare din apel.

În

termen legal, împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații N.C. și Ș.B.Ș.

Inculpatul

N.C. și-a întemeiat criticile formulate pe cazul de casare prevăzut de art. 385

9

pct. 6 C. proc. pen., susținând că la momentul constatării infracțiunii

flagrante li s-a încălcat dreptul la apărare, neaducându-li-se la cunoștință

drepturile procesuale pe care le aveau, iar inculpatul Ș.B.Ș. nefiind asistat

de un avocat. S-a solicitat restituirea cauzei la procuror.

Un alt

motiv de casare invocat este cel prevăzut de art. 385

9

pct. 18 C.

proc. pen., recurentul solicitând achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a)

raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât a fost determinat să

săvârșească infracțiunea de către lucrătorii de poliție.

Inculpatul

Ș.B.Ș. a criticat hotărârile pronunțate sub aspectul cazurilor de casare

prevăzute de art. 385

9

pct. 6 și 21 C. proc. pen., susținând că nu a

beneficiat de asistență juridică și nu a fost legal citat la judecata în fond

și apel.

Recursurile

sunt nefondate.

Inculpatul

minor Ș.B.Ș. a fost legal citat pe parcursul procesului penal, instanțele de

fond și apel respectând dispozițiile art. 175 și următoarele, precum și

dispozițiile art. 484 alin. (1) C. proc. pen. În pofida demersurilor făcute de

a fi adus în fața instanței, inclusiv cu mandat de aducere, acesta nu s-a

prezentat, sustrăgându-se cercetării judecătorești.

Recurenților

li s-au respectat drepturile procesuale, fiind audiați în calitate de învinuiți

numai după ce le-au fost aduse la cunoștință aceste drepturi. Recurentul minor

a beneficiat de asistență juridică din oficiu, iar inculpatului major i s-a

făcut cunoscut dreptul de a fi asistat de un avocat, potrivit dispozițiilor art.

171 C. proc. pen.

La

momentul constatării infracțiunii flagrante, asigurarea asistenței juridice nu

era obligatorie, în cauză nefiind vorba de urmărirea și judecarea unor

infracțiuni flagrante, dispozițiile art. 467 C. proc. pen., nefiind aplicabile.

Cu

privire la latura obiectivă a infracțiunii de dare de mită, Înalta Curte

constată că la momentul efectuării promisiunii de bani către lucrătorii de

poliție pentru ca aceștia să nu-și îndeplinească îndatoririle de serviciu,

infracțiunea de dare de mită s-a consumat.

Toate

evenimentele ulterioare acestui moment nu au făcut decât să confirme existența

promisiunii, adică a uneia din modalitățile de comitere a infracțiunii. Prin

urmare, toate susținerile recurenților inculpați cum că ar fi fost determinați

la înmânarea sumei de bani de către lucrătorii de poliție, în vederea unei

rezolvări amiabile a problemei generate de constatarea făcută de aceștia, nu

numai că nu sunt reale, dar nu au niciun fel de importanță sub aspectul

reținerii săvârșirii infracțiunii de dare de mită, întrucât fapta se consumase

deja la momentul promisiunii. Promisiunea este un act unilateral al

mituitorului care săvârșește infracțiunea prevăzută de art. 255 C. pen.,

independent de acceptarea acesteia.

Lucrătorii

de poliție, care și sesizaseră S.T.A. Suceava cu privire la această faptă, nu

au făcut altceva decât să primească sumele de bani ce le fuseseră promise,

inculpații materializând, astfel, infracțiunea de dare de mită consumată în

dimineața zilei de 5 septembrie 2006.

În consecință,

Înalta Curte constată că în mod întemeiat instanțele au apreciat că în cauză nu

sunt aplicabile dispozițiile art. 68 C. proc. pen.

Întrucât

probele administrate au făcut dovada vinovăției inculpaților sub aspectul

săvârșirii infracțiunii de dare de mită, Înalta Curte constată că în mod just

aceștia au fost condamnați, în cauză neexistând temeiuri de achitare a lor.

Pentru

aceste motive, în temeiul dispozițiilor art. 385

15

pct. 1 lit. b) C.

proc. pen., recursurile inculpaților vor fi respinse ca nefondate.

În baza art.

192 alin. (2) și art. 189 C. proc. pen., recurenții vor fi obligați la plata

cheltuielilor judiciare către stat, onorariul apărătorului desemnat din oficiu

fiind avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge,

ca nefondate, recursurile declarate de inculpații N.C. și Ș.B.Ș. împotriva

deciziei penale nr. 17 din 23 octombrie 2008 a Curții de Apel Suceava, secția minori

și familie.

Obligă

recurenții inculpați la câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care

onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 300 lei, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 21 ianuarie 2009.