ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.02.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 583/2009

HOTĂRÂRE
24.02.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 583/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

decizia civilă nr. 134 din 19 iunie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj s-a

admis apelul declarat de SC L.C. SRL Cluj - Napoca și S.L.T. Cluj - Napoca,

împotriva sentinței civile nr. 3012 din 18 iunie 2007, pronunțată în dosarul

nr. 3966/211/2006 al Tribunalului Comercial Cluj și a fost anulată în partea

referitoare la soluționarea cererii de arătare a titularului dreptului,

formulată de SC L.C. SRL Cluj - Napoca.

Prin

aceeași hotărâre s-au menținut restul dispozițiilor sentinței.

Împotriva

acestei hotărâri a formulat recurs pârâta SC L.C. SRL Cluj - Napoca și

intervenientul S.L.T. Cluj, invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304

pct. 9 și 7 C. proc. civ.

Au

susținut că hotărârea este nelegală, în primul rând, deoarece, instanța de apel

a încălcat dispozițiile art. 244 pct. 1 C. proc. civ. prin admiterea cererii de

repunere pe rol deși, motivele pentru care s-a dispus anterior suspendarea se

mențineau.

În

acest sens, a făcut referiri concrete la situația litigiului care a determinat

măsura suspendării dispusă prin Încheierea din 15 noiembrie 2007 și a solicitat

față de cele de mai sus, casarea în întregime a hotărârii cu consecința

respingerii ca prematură a cererii de repunere pe rol.

În

al doilea rând, a arătat că, hotărârea nu este suficient motivată pe fond,

deoarece instanța aplicând dispozițiile art. 297 alin. (2) teza a II-a C. proc.

civ. în sensul anulării în parte a sentinței instanței de fond, avea obligația

și nu facultatea de a analiza probele cu obligativitatea motivării în fapt și

în drept a deciziei date, conform art. 261 alin. (5) și (6) C. proc. civ.,

inclusiv cu privire la obligarea recurenților la plata cheltuielilor de

judecată.

O

altă critică se referă la nelegala obligare la plata cheltuielilor de judecată

în condițiile în care nu există culpă procesuală.

Intimatul

- reclamant P.V. a formulat întâmpinare solicitând respingerea recursului, ca

nefondat.

Analizând

recursul prin prisma motivelor de fapt și de drept formulate se găsește

întemeiat pentru considerentele arătate în continuare.

În

ceea ce privește primul motiv de recurs, se constată din actele și lucrările

dosarului de apel, că prin Încheierea din data de 15 noiembrie 2007 (fila 25),

instanța de apel a admis cererea de suspendare a judecății și a dispus

suspendarea până la soluționarea irevocabilă a dosarului nr. 8559/117/2006,

având în vedere prevederile art. 244 pct. 1 C. proc. civ.

Potrivit

acestei încheieri, la pronunțarea măsurii, instanța de apel, în exercitarea

dreptului conferit de dispozițiile art. 244 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ. de a

aprecia asupra necesității suspendării judecății, a avut în vedere că

recunoașterea dreptului de proprietate asupra întregului imobil ce formează

obiectul altei judecăți se constituie într-o chestiune prejudicială de a cărei

soluționare depinde decizia ce urmează să fie pronunțată în această cauză.

Prin

aceeași încheiere s-a stabilit că repunerea pe rol urmează să aibă loc în

momentul încetării motivelor care au determinat suspendarea.

Această

încheiere nu a fost atacată de nicio parte cu recurs.

La

data de 12 mai 2008, intimatul - reclamant P.V. a formulat cerere de repunere

pe rol invocând soluționarea irevocabilă a cauzei și printr-o rezoluție

administrativă din data de 14 mai 2008 s-a dispus repunerea cauzei pe rol, cu

citarea părților, fixându-se termen de judecată la 19 iunie 2008, dată la care

instanța de judecată a și procedat la judecarea pe fond a apelului.

Din

practicaua hotărârii rezultă însă că instanța de apel a pus în discuția

părților cererea de repunere pe rol și deliberând a admis cererea prin

revocarea măsurii anterioare, cu motivarea că dosarul nr. 8559/117/2006 a fost

soluționat în mod irevocabil, apreciind în urma reevaluării situației că numai

subzistă motivele pentru care prezenta cauză să fie suspendată.

Verificând această situație se constată, însă, că

prin decizia nr. 2556/R/2007 a Curții de Apel Cluj a fost confirmată decizia nr.

370/A din 15 iunie 2007 a Tribunalului Cluj, prin care s-a dispus trimiterea cauzei

spre rejudecare primei instanțe ca efect al respingerii excepției lipsei

calității procesuale active a S.L.T. Cluj, admisă greșit de prima instanță,

astfel că dosarul în care se discută fondul dreptului de proprietate ce a

constituit pentru instanță o chestiune prejudicială se află, încă, pe rolul

Judecătoriei Cluj - Napoca, cu același număr unic de înregistrare.

Prin urmare, plecând de la această situație de fapt

pe care instanța de apel a ignorat-o și de la interpretarea care trebuie dată

art. 244 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căreia suspendarea judecății dăinuie

până când hotărârea pronunțată în pricina care a motivat suspendarea devine

irevocabilă, rezultă că instanța de apel a încălcat aceste dispoziții atunci

când nu a avut în vedere cauza ce a stat la baza suspendării și când a procedat

la reevaluarea măsurii inițiale.

Prevederile art. 244 alin. (2) C. proc. civ. au

caracter imperativ și devin incidente odată ce instanța în aprecierea sa a

dispus suspendarea judecării cauzei, în baza art. 244 alin. (1) C. proc. civ.,

chiar facultativă fiind, deoarece potrivit alin. (2) al acestui articol

instanța este legată de măsura odată dispusă, pentru realizarea unei bune

administrări a justiției, neputând reveni decât în condițiile stabilite prin

încheiere respectiv, a soluționării irevocabile pe fond a pricinii în care se

tranșează dreptul de proprietate, înțelesul sintagmei dependență procesuală în

accepțiunea art. 244 alin. (1) C. proc. civ. fiind acela al obiectului altei

judecăți de care depinde soluționarea cauzei și nu a altui dosar.

Așa fiind, soluționarea pe fond a cauzei este

nelegală încât găsind întemeiat acest prim motiv de recurs, potrivit

dispozițiilor art. 304 pct. 9 C. proc. civ., hotărârea va fi casată, se va

respinge cererea de repunere pe rol, ca nefondată și se va menține măsura

suspendării dispusă prin Încheierea din 15 noiembrie 2007.

Față de admiterea acestui motiv de recurs analizarea

celorlalte două critici întemeiate pe dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C.

proc. civ. care vizează soluționarea pe fond a apelului și a cererilor

accesorii acestuia este lipsită de interes.

Ca urmare, dosarul urmează a fi restituit aceleiași

instanțe.

Admite recursul declarat de pârâta SC L.C. SRL Cluj - Napoca și

intervenientul S.L.T. CLUJ împotriva deciziei civile nr. 134/2008 din 19 iunie

2008, pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ

și fiscal, pe care o casează.

Respinge cererea de repunere pe rol, ca nefondată.

Menține măsura suspendării judecății apelului,

dispusă prin încheierea din 15 noiembrie 2007 de instanța de apel și trimite

dosarul acestei instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi

24 februarie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-02-08
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 456/2008
de 11 decembrie 2006 a fost menținută măsura suspendării cauzei în temeiul art. 155 1 C. proc. civ., însă ulterior a întâmpinat greutăți în obținerea înscrisurilor solicitate de către instanță. Cu toate acestea, la data de 15 noiembrie 2007
ÎCCJ 2009-03-11
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 824/2009
denței, deoarece din foaia colectivă de prezență a SC P. aferentă perioadei 1-30 aprilie 2008, rezultă că C.V. nu este angajatul societății. Recurenta-pârâtă SC P. SRL BACIU a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat și motiva
ÎCCJ 2009-03-31
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1064/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 31 ianuarie 2007, SC C.T.F.R. SRL Craiova a formulat în contradictoriu cu SC C.P.C. SA București o acțiune în anulare a sentinței arbitrale nr.
ÎCCJ 2009-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1420/2009
privire la motivul de recurs invocat echivalează cu „omisiunea” la care se referă art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. În fine, instanța de recurs a omis să se pronunțe și asupra motivului de recurs vizând încălcarea de către instan
ÎCCJ 2008-10-15
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2874/2008
Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 317 din 5 decembrie 2006, pronunțată în dosarul nr. 3014/1285/2006 de Tribunalul Comercial Cluj, a fost respinsă acțiunea reclama
Sursă