ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1143/2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1143/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunile conexe înregistrate la Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, reclamantele

Asociația nr. X-N, SC D.Ș. SRL Ploiești și SC E.T. SRL Câmpina au solicitat, în

contradictoriu cu pârâții M.T.C.T., A.R.R., IGCTI, Asociația nr. X-B formată din

SC S.C. SRL, W. SRL, SC R.C. SRL, SC C.I. SRL, SC I. SRL, SC G.I. SRL, C.V.A.E.T.:

1) anularea măsurii de

anulare a licențelor de execuție pentru traseul Ploiești – Câmpina, dispusă

prin adresa nr. X, comunicată către reclamanta SC D.Ș. SRL Ploiești la data de

31 mai 2005 și prin adresa nr. X, la aceeași dată, reclamantei SC E.T. SRL;

2) anularea măsurii de

anulare a secțiunii pe traseu pentru reclamantele SC D.Ș. SRL Ploiești și SC E.T.

SRL;

3) anularea atribuirii

traseului Ploiești-Câmpina în favoarea Asociației nr. X-B;

4) obligarea pârâților să

atribuie traseul Ploiești-Câmpina în favoarea reclamantei Asociația nr. X-B;

5) obligarea A.R.R. la

eliberarea licențelor de execuție pentru traseul Ploiești-Câmpina.

S-a renunțat la judecată

pentru capetele de cerere privind suspendarea atribuirii licențelor de execuție

pentru traseul respectiv și acordarea de despăgubiri.

Curtea de Apel București, secția

a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 432

din 23 februarie 2006, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive

invocată de pârâții M.T.C.T. și I.G.C.T.I., iar pe fondul cauzei, a respins, ca

neîntemeiate, acțiunile conexe.

Recursul declarat de

reclamante împotriva acestei sentințe a fost admis de către Înalta Curte de

Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia

nr. 3425 din 16 octombrie 2006, hotărârea atacată fiind casată, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, având în vedere că prima instanță

nu a examinat și nu și-a motivat soluția cu privire la legalitatea măsurii de

anulare a vechimii de traseu, considerată ca fiind determinantă pentru

adoptarea celorlalte măsuri contestate.

Rejudecând în fond pricina

după casare, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 2374 din 3 octombrie 2007, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de M.T. și a respins, ca

neîntemeiată și acțiunea reclamantelor.

Cu privire la excepția

invocată, instanța a reținut că soluția se impune, în raport cu prevederile art.

9 din Metodologia de atribuire electronică a traseelor, potrivit cărora, M.

t

. are atribuții de coordonare a

Comisiei de atribuire.

Cu privire la motivele de

nelegalitate a măsurilor și actelor contestate, s-a reținut că sunt nefondate,

întrucât reclamantele nu au respectat condițiile care au stat la baza emiterii

licenței, conform art. 44 lit. c) din Ordinul M.L.P.T.L. nr. 1842/2001,

adresele emise de A.R.R. —Prahova au fost eliberate urmare Hotărârii Comisiei

de Validare nr. 25265 din 30 mai 2005 a A.R.R., au fost motivate și au produs

efecte față de părțile interesate.

Referitor la măsura de

atribuire a licenței de traseu către pârâta Asociația nr. X-B, s-a menționat că

aceasta a fost legală, deoarece reclamanta SC E.T. SRL nu a deținut în perioada

5 martie 2004 – 18 martie 2004 nici un vehicul licențiat și de aceea a fost

admisă contestația formulată de pârâta SC C.I. SRL împotriva licenței de

transport a SC E.T. SRL și i s-a anulat acesteia din urmă vechimea în traseu

operatorilor de transport din cadrul asociației reclamante.

S-a apreciat că s-au luat în

considerare toate criteriile și punctajele obținute și întrucât reclamantele nu

au probat o fraudare a legii în ceea ce privește punctajul obținut, atribuirea

licențelor de execuție pentru traseul Ploiești-Câmpina s-a făcut conform cu

prevederile legale.

Cât privește capătul de

cerere legat de anularea măsurii de anulare a vechimii de traseu, instanța de

fond după casare a reținut, în esență că anularea vechimii de traseu s-a

datorat faptului că SC E.T. SRL, membră a asociației reclamante nu a deținut

nici un vehicul licențiat în perioada 5 martie 2004 – 18 martie 2004, cu care

să-și îndeplinească obligațiile din caietul de sarcini, iar această măsură s-a

luat de către Comisia de validare a atribuirii electronice în ansamblul său,

iar nu exclusiv de către A.R.R., cum au susținut reclamantele.

Împotriva sentinței

pronunțată în fond după casare, au declarat recurs, în termenul legal,

reclamantele Asociația nr. X-B, SC D.Ș. SRL, Ploiești și SC E.T. SRL, Câmpina,

precum și pârâtul Ministerul Transporturilor (în prezent M.T.I.).

Reclamantele-recurente

invocă prevederile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., respectiv hotărârea cuprinde

motive contradictorii și străine de natura pricinii .

Se arată că instanța

a interpretat greșit actele juridice deduse judecății, în speță adresele X și Y

comunicate recurentelor în data de 31 mai 2005 și a schimbat natura și înțelesul

lămurit și vădit neîndoielnic al acestora motiv prevăzut de art. 304 pct. 8 C.

proc. civ.

Recurentele

critică hotărârea pentru nelegalitate conform art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și

susțin că a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

În acest sens

susțin recurentele, că „măsura anulării licențelor noastre de execuție pentru

traseu este profund netemeinică și nelegală, deoarece aceasta nu s-a luat

printr-o decizie motivată în fapt și în drept de către A.R.R. Agenția Prahova

așa cum dispune art. 44 alin. (1) din O.M.L.P.T.L. 1842/2001”.

Adresele nr. X și

nr. Y din 31 mai 2005, nu sunt decizii de anulare a licențelor de execuție

pentru traseu ci doar adrese de comunicare a măsurii de anulare a licențelor.

Măsura anulării

vechimii pe traseul 001 Ploiești – Câmpina (33 km) nu este motivată în nici un fel, atât în fapt cât și în drept și constituie un abuz.

Curtea constată

că, de fapt, în cererea de recurs sunt reluate aceleași considerente și argumente

dezvoltate în fața Curții de apel în susținerea motivelor de nelegalitate ale

actelor contestate, motive și care au fost analizate de judecătorul fondului prin

hotărârea recurată.

Recurentul-pârât

motivează că M.T. nu are calitate procesuală pasivă deoarece, soluționarea

contestațiilor și a rezultatelor acestora nu cade în sarcina M.T. iar, actele a

căror anulare se solicită nu au fost emise de minister.

Comisia de validare

a atribuirii electronice a traseelor,

este

formată din câte un reprezentant al D.G.I.

T.R. din

cadrul M.T., un reprezentant al

A.R.R. și unul al I.G.

C.T.I.

și nu face parte din cadrul

M.T., nu

are personalitate juridică proprie, iar

reprezentantul din cadrul M.T. care face parte din

Comisie, este prezent doar pentru a asigura

transparența și respectarea

normelor legale.

În aceste

condiții, susține recurentul, p

rezența unui

membru al M.T. în cadrul Comisiei nu atrage automat calitatea procesuală pasivă

a ministerului în

această cauză.

Raportat la

acest recurs, Curtea a constată că recurentul M.T. deși a fost parte în primul

ciclu procesual, nu a invocat excepția lipsei calității procesual pasive, nu a

formulat recurs împotriva sentinței civile nr. 432 din 23 februarie 2006

pronunțată de Curtea de Apel București, iar în recursul declarat de reclamanta a

depus întâmpinare în care a formulat apărări pe fondul pretențiilor deduse

judecății.

Intimata A.R.R.

a formulat întâmpinare prin care a solicitate respingerea recursurilor ca

nefondate și menținerea sentinței Curții de Apel, ca fiind legală și temeinică.

Față de

recursurile formulate de reclamante și pârâtul M.T., intimata arată că acestea

au rămas fără obiect,

având în vedere că valabilitatea

licențelor de traseu emise pentru traseul

Ploiești-Câmpina

(pentru care reclamanta - Asociația B formata din SC

D.Ș. SRL și SC E.T. SRL Câmpina a

solicitat anularea

măsurii de anulare a

acestora și, respectiv în legătură cu care a mai solicitat

anularea măsurii de anulare a vechimii pe acest

traseu-dispusă prin Deciziile nr. 7074 si 707S/31 mai 2005), a expirat de drept

la data de 30 iunie 2008.

La data de 30

aprilie  2008 a avut loc prima ședință de atribuire electronică a traseelor

județene cuprinse în

Programul de transport 2008-2011, deci implicit și a traseului Ploiești Câmpina,

organizată de A.S.S.I.(fostul L.G.C.T.I), conform competențelor sale prevăzute

la art. 2 Ut. a.) din O.U.G nr. 73/2007.

Conform

rezultatelor stabilite de către această instituție și afișate public pe site-ul

sau oficial a fost desemnat câștigător pe acest traseu operatorul de transport

SC C.I. SRL,

căruia i-a fost eliberată

licența de traseu pentru traseul Ploiești - Câmpina.

Analizând cu prioritate excepția invocată, se constată că este

neîntemeiată, motiv pentru care va fi respinsă.

Reclamantele au contestat prin acțiune atât măsura de anulare a

licențelor de execuție pentru traseul Ploiești-Câmpina, cea de anulare a

vechimii pe traseu cât și cea a atribuirii traseului în favoarea societăților

pârâte.

Astfel, acțiunea a avut mai multe capete de cerere prin care

reclamantele apreciind că sunt vătămate în drepturile prevăzute de lege în

sensul art. 1 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ au

solicitat anularea măsurilor luate de autoritățile pârâte prin actele

contestate, care chiar dacă în parte au avut un termen care a expirat, acestea

au produs efecte juridice, în speță licențele de execuție.

Recursul pârâtului M.T. are ca motiv de nelegalitate excepția lipsei calității

procesual pasive, excepție care în mod corect a fost respinsă de prima

instanță.

Astfel, potrivit

art. 9 din Metodologia de atribuire a licențelor

de execuție pentru traseu din

Programul de transport rutier de

persoane prin servicii regulate în trafic

județean,

interjudețean între două județe limitrofe (inclusiv între municipiul

București

și județul Ilfov) și interjudețean,

atribuirea electronică a traseelor cuprinse în Programul

național este coordonată de o Comisie de validare a atribuirii electronice a

traseelor,

a cărei

componentă, aprobată de secretarul de stat coordonator al

M.T.C.T,

cuprinde câte un reprezentat al D.G.T.R-M.T.C.T, A.R.R-M.T.C.T

și

I.G.C.T.I, și care are ca atribuții supravegherea derulării transparente a

procesului

de alocare electronică, soluționarea contestațiilor referitoare la aplicarea

prezentei metodologii, validarea rezultatelor alocării electronice

și, respectiv organizarea

realocării electronice, în conformitate cu art. 13 din metodologie.

a

nularea

licențelor de traseu pentru traseul Ploiești-Câmpina s-a efectuat ca

urmare a rezoluției Comisiei de validare a

atribuirii electronice, în ansamblul său, implicit

și a recurentului.

Mai mult,

conform art. 1 din H.G. nr. 625/1998 privind organizarea și funcționarea A.R.R.

modificată și completată, A.R.R. este „organismul tehnic specializat al M.

t

. pentru transportul rutier, desemnat

să asigure în principal inspecția și controlul în trafic al stării tehnice a

autovehiculelor rutiere și remorcilor, precum și al condițiilor de operare a

transporturilor rutiere, inspecția și controlul respectării reglementărilor

interne și internaționale privind condițiile de siguranță a transporturilor

rutiere și de protecție a mediului, licențierea operatorilor de transport

rutier, punerea în aplicare a normelor tehnice și a reglementărilor specifice

transporturilor rutiere”.

A.R.R. exercită

și alte atribuții date în competența sa de către Ministerul Transporturilor.

În cauză

prin Deciziile

nr. 7074 si 7078 din 31 mai 2005, ARR - Prahova, în

temeiul prevederilor art. 44 lit. c).)

din O.M.L.P.T.L nr. 1842/2001 cu

modificările

și completările ulterioare, a procedat la anularea licențelor de

traseu pentru traseul Ploiești-Câmpina tuturor

membrilor Asociației B.

În raport de aceste motive rezultă că în mod temeinic și legal a fost

respinsă excepția lipsei calității procesual pasive a M.T., iar recursul ce

vizează acest aspect este nefondat și a fost respins în consecință.

Pe fondul cauzei, recursul reclamantelor va fi analizat împreună,

motivele acțiunii și recursului fiind identice, Înalta Curte urmând a le

respinge ca nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

În fond după casare, prima instanță, în raport cu prevederile art. 315 C.

proc. civ., a verificat măsurile contestate de reclamante, atât legalitatea

anulării licențelor de execuție pentru traseu cât și legalitatea celei privind

anularea vechimii de traseu comunicate de A.R.R. Prahova, prin adresele nr. X și

nr. Y din 31 mai 2005.

Criticile de nelegalitate invocate de recurente nu pot fi reținute în

condițiile în care instanța de fond, analizând cererea de chemare în judecată

cu care a fost investită a apreciat că este neîntemeiată arătând totodată

considerentele care au determinat pronunțarea soluției recurate.

Astfel, s-a reținut că pârâta SC C.I. SRL a contestat vechimea acordată

SC E.T. SRL, pentru traseul Ploiești-Câmpina, invocând faptul că pentru

perioada ianuarie – februarie 2004, acest operator nu a deținut nici un vehicul

cu care să poată să-și îndeplinească obligațiile din caietul de sarcini,

respectiv să efectueze cursele care i-au fost atribuite.

Urmare admiterii contestației SC C.I. SRL de către Comisia de validare

a atribuirii electronice, din componența căreia, făcea parte și un reprezentant

al A.R.R., aceasta din urmă, a comunicat, prin adresa nr. X din 30 mai 2005,

Agenției A.R.R. Prahova să procedeze la anularea licențelor de execuție pentru

traseul Ploiești-Câmpina tuturor operatorilor de transport care făceau parte

din asociație, întrucât erau îndeplinite condițiile prevăzute de dispozițiile art.

44 lit. c) din O.M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, cu modificările și completările

ulterioare, în cauză fiind vorba de vechime pe traseu.

În acest context nu se poate reține susținerea recurentelor potrivit

căreia măsura anulării s-ar fi luat de A.R.R. printr-o decizie nemotivată,

măsura de anulare a vechimii fiind dispusă de Comisia de validare a atribuirii

electronice, din care făcea parte și un reprezentant al intimatei, iar A.R.R. în

acord cu rezoluția de anulare a vechimii pentru toată asociația a comunicat

printr-un act intern, în teritoriu această măsură.

Instanța constată că deși formal recurentele contestă măsurile luate în

ansamblul lor, nu au făcut dovada îndeplinirii condițiilor art. 44 lit. c) din

O.M.L.P.T.L. nr. 1842/2001, respectiv că în perioada contestată ar fi deținut

un autovehicul licențiat.

În raport de probele administrate, în mod corect prima instanță a

constatat că măsurile și actele contestate au fost emise de pârâte în termen,

conform legii și cu respectarea criteriilor și punctajelor obținute de

participanții la atribuirea traseului Ploiești-Câmpina.

Având în vedere considerentele expuse, în baza art. 312 C. proc. civ.,

recursurile vor fi respinse ca nefondate și menținută hotărârea atacată ca

fiind temeinică și legală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

Î

N NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile

declarate de reclamantele Asociația nr. X-N, SC D.Ș. SRL Ploiești și SC E.T. SRL

Câmpina și de pârâtul M.T.(în prezent M.T.I.) împotriva sentinței civile nr. 2374

din 3 octombrie 2007 a Curții de Apel București, Secția a VIII-a de contencios

administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 27 februarie 2009.