ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 11.03.2009

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1330/2009

HOTĂRÂRE
11.03.2009
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1330/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința civilă nr. 471/CA/2008

pronunțată la data de 19 mai 2008, Curtea de Apel Constanța, secția de

contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea principală, promovată în

contencios administrativ de către reclamanta D.D. în contradictoriu cu pârâții

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și pârâtul-reconvenient A.V. și

a dispus anularea Ordinului nr. 112 din 10 ianuarie 2007 emis de Ministerul

Educației, Cercetării și Tineretului prin Ministru.

Cererea reconvențională formulată de A.V.

a fost respinsă ca neîntemeiată.

Deasemeni, s-au respins ca nefondate

excepțiile lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Educației,

Cercetării și Tineretului București, precum și cea privind neintroducerea în

termenul legal a procedurii prealabile de către contestatoarea D.D.

Pentru a pronunța această sentință,

instanța de fond a reținut în esență, că prin Ordinul nr. 112 din 10 ianuarie

2007 emis de pârât, reconvenientul A.V. a fost numit în funcția de director pe

o perioadă de 4 ani la Liceul Teoretic „Callatis” Mangalia, acesta fiind admis

la concursul organizat în perioada 13-24 noiembrie 2006, ale cărui rezultate au

fost anulate definitiv și irevocabil prin sentința civilă nr. 494/CA din 16 mai

2007 a Tribunalului Constanța, secția de contencios administrativ, în urma admiterii

acțiunii formulată de reclamanta D.D.

Reține astfel instanța de fond că

dispoziția de numire în funcția publică de director al unui liceu din Mangalia,

conținută de actul administrativ contestat este una nelegală, în condițiile în

care ulterior, pe cale judecătorească , rezultatul concursului și validarea

acestuia au fost anulate pentru încălcarea dispozițiilor legale în baza căruia

s-au desfășurat.

Cu privire la cererea reconvențională, instanța

de fond a reținut că este neîntemeiată, reclamanta întrunind condițiile pentru

a putea participa la concurs, ulterior contestând întreaga procedură și

documentații ce au stat la baza emiterii acestui ordin și care a fost anulată,

dovedind așadar un interes legitim în promovarea acțiunii de față, fiind de

fapt unul din cei doi participanți la concursul organizat pentru ocuparea

funcției de director la Liceul „Callatis” Mangalia.

Împotriva acestei sentințe au declarat

recurs, pârâtul Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, precum și

pârâtul-reconvenient A.V., ambii criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

Pârâtul Ministerul Educației, Cercetării

și Tineretului invocă motivele de modificare a sentinței prevăzute de art. 304

pct. 8 și 9 C. proc. civ. și susține în esență prin motivele de recurs

formulate că instanța de fond în mod greșit a respins excepția lipsei calității

procesuale pasive în ceea ce-l privește cât și excepția inadmisibilității

acțiunii precizate față de Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului.

Aceasta, întrucât potrivit art. 145 alin.

(7) și alin. (9) din Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu

modificările și completările ulterioare, ocuparea funcțiilor de director și

director adjunct se face în urma câștigării concursului desfășurat în baza unei

Metodologii de concurs și la propunerea Inspectoratului Școlar General,

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului emițând ordin de numire pe o

perioadă de 4 ani, atribuția Ministerului fiind doar aceea de a monitoriza

desfășurarea concursurilor.

În plus arată recurentul-pârât,

Inspectoratul Școlar al județului Constanța nu a solicitat până în prezent

emiterea vreunui alt ordin de către ministru cu privire la funcția de director

al Liceului Teoretic „Calatis” Mangalia, ca o consecință a punerii în executare

a sentinței civile nr. 494/CA din 16 mai 2007 a Tribunalului Constanța, secția

de contencios administrativ. Pârâtul-reconvenient A.V., critică sentința

instanței de fond și susține în esență că aceasta este rezultatul unei greșite

aplicări a legii, în condițiile în care el nu a fost parte în procesul aflat pe

rolul Tribunalului Constanța, prin sentința pronunțată de această instanță

anulându-se rezultatul concursului din perioada octombrie-noiembrie 2006,

precum și procesul-verbal al Comisiei de rezolvare a contestațiilor și al

procesului-verbal de validare a rezultatului concursului pentru ocuparea

postului de director.

Printr-un al doilea motiv de recurs,

pârâtul-reconvenient susține că sentința instanței de fond este greșită și

pentru că nu s-a avut în vedere faptul că intimata-reclamantă D.D. nu a fost

aptă medical pentru a participa la concurs, încălcându-se prevederile art. 2

lit. e) din Ordinul Ministrului Educației și Cercetării nr. 3142/2006 privind Metodologia

de organizare și funcționare a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director,

director adjunct din unitățile de învățământ preuniversitar de stat.

În plus, apreciază recurentul, intimata-reclamantă

nu mai dovedește un interes legitim pentru anularea acestui Ordin, deoarece în prezent

ocupă un post de inspector școlar de specialitate, fiind numită prin concurs.

Intimata-reclamantă D.D., a depus note

scrise, solicitând respingerea celor două recursuri ca nefondate.

Analizând recursurile formulate prin

prisma motivelor invocate și în raport de dispozițiile legale incidente în

cauză, Înalta Curte le va respinge, potrivit următoarelor considerente:

Cu privire la recursul declarat de

Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului .

Excepția lipsei calității procesuale

pasive invocată la instanța de fond de către acest recurent a fost rezolvată în

mod corect prin respingerea acesteia ca nefondată.

Argumentele prezentate de recurent în

susținerea acestei excepții sunt nerelevante, de vreme ce, așa cum corect a

reținut și instanța de fond, el este emitentul actului administrativ a cărei

anulare se cere pe calea acțiunii în contencios administrativ.

Dimpotrivă, legea contenciosului

administrativ instituie în mod obligatoriu participarea la proces a emitentului

actului administrativ ce face obiectul cererii de chemare în judecată.

Cât privește excepția inadmisibilității

acțiunii pentru lipsa procedurii prealabile, excepție invocată și de pârâtul-reconvenient

A.V., este de observat că și acesteia i s-a dat o rezolvare legală de către

prima instanță.

Plângerea prealabilă a fost formulată cu

respectarea dispozițiilor art. 7 alin. (1) și (7) din Legea nr. 554/2004,

intimata-reclamantă adresându-se mai întâi cu reclamație administrativă Ministerului

la data de 4 mai 2007, la acest memoriu răspunzându-i-se cu adresa nr. 11652

din 3 iunie 2007, din răspunsul primit rezultând cu claritate că s-a solicitat revocarea

Ordinului Ministrului Educației și Cercetării nr. 112 din 10 ianuarie 2007.

Dat fiind că actul administrativ cu

caracter individual atacat este adresat altui subiect de drept, intimata-reclamantă

a formulat plângerea în limitele termenului de 6 luni de la data emiterii

actului, prevăzut la alin. (7) art. 7 din Legea contenciosului administrativ.

Cu privire la recursul declarat de

pârâtul A.V.

Motivele invocate de acestea în

susținerea nelegalității sentinței atacate, se referă la faptul că nu a fost

citat în dosarul Tribunalului Constanța, unde prin decizia nr. 494/C din 16 mai

2007 s-a hotărât anularea rezultatului concursului și a procesului verbal de

validare a rezultatului concursului pentru ocuparea postului de director, la

faptul că intimata-reclamantă nu era aptă medical pentru a participa la concurs,

precum și la faptul că în prezent numai are interes legitim în susținerea

anulării Ordinului, deoarece prin concurs ocupă un post de inspector Școlar.

Sentința Tribunalului Constanța, nr.

494/CA din 16 mai 2007 prin care s-au anulat rezultatele concursului este una irevocabilă,

astfel încât sunt irelevante susținerile recurentului pârât, susțineri care, de

fapt nu pot fi verificate în speța de față.

În ce privește lipsa interesului legitim

al recurentei-intimate pentru anularea ordinului, nici acest motiv de recurs nu

este întemeiat, pentru că atâta timp cât Ordinul a fost emis pe baza

rezultatelor unui concurs, rezultate ce au fost anulate prin sentință

judecătorească irevocabilă, aceasta dovedește o vătămare a drepturilor sale

ocrotite de dispozițiile legale ce au fost încălcate, intimata-reclamantă fiind

și ea participantă la concursul pentru ocuparea postului de director.

Acest interes legitim subzistă chiar dacă

la acest moment intimata-reclamantă ocupă un post de inspector școlar de

specialitate pentru management educațional.

Față de cele expuse, concluzia ce se

desprinde este aceea că recursurile declarate sunt nefondate și în baza art.

312 C. proc. civ., acestea urmează a fi respinse, sentința instanței de fond

urmând a fi menținută.

Respinge recursurile declarat de pârâții A.V.

și Ministerul Educației, Cercetării și Inovării (fost Ministerul Educației,

Cercetării și Tineretului ) împotriva sentinței civile nr. 471/CA din 19 mai

2008 a Curții de Apel Constanța, secția comercială, maritimă și fluvială, contencios

administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

martie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-05-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1942/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 170 din 8 noiembrie 2007 a Curții de Apel Ploiești a fost respinsă acțiunea reclamantului A.I. în contradictoriu cu I.Ș.J. Dâmbovița, D.
ÎCCJ 2008-10-24
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3715/2008
evaluarea a fost efectuată în mod obiectiv, în conformitate cu prevederile legale ce reglementează procedura. Prin raportul care a stat la baza emiterii ordinului contestat au fost constatate nereguli și deficiențe grave în activitatea mana
ÎCCJ 2007-03-07
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1414/2007
actului administrativ și a fost emis în conformitate cu metodologia de evaluare a directorilor de învățământ, în situația acordării calificativului nesatisfăcător la inspecțiile din timpul anului școlar sau la evaluarea anuală. Prin memoriu
ÎCCJ 2011-11-23
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5563/2011
Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la 7 octombrie 2010, reclamanta C.C.R. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației, Cercetării, Tineretu
ÎCCJ 2009-11-12
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5052/2009
2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, acțiunea formulată a fost respinsă, admițându-se cererea de intervenție accesorie formulată de intervenienta A.C.D. 5. Motivele de fapt și de drept care au
Sursă