ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3941/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la 31 martie 2008,

reclamantul C.C. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâtul M.E.C.T. să fie

recunoscute dreptul la egalitatea de șanse și de tratament, a dreptului la

informare, a dreptului la egalitatea în fața legii și a autorităților publice

fără privilegii și discriminări, a dreptului la petiționare și la primirea unui

răspuns motivat, a dreptului de acces liber la justiție, a dreptului la apărare

și a dreptului la un proces echitabil, să fie anulate Ordinele nr. 5098/2005 și

nr. 5099/2005 emise de pârât și să fie obligat pârâtul să explice semnificația

termenului „cotare I.S.I.”, să asigure accesul liber la documentele care

precizează cotațiile I.S.I. și bazele de date internaționale agreate în anumite

domenii, să asigure o nouă evaluare a criteriilor de promovare și să plătească

daune morale și materiale în sumă de 100.000 lei.

În motivarea acțiunii,

reclamantul a arătat că prin cele două ordine emise de pârât pentru aprobarea

sistemului de evaluare privind conferirea titlurilor de conferențiar și de

profesor universitar s-au introdus criterii noi de evaluare, criterii care

generează discriminări între cadrele universitare care au promovat în aceste

funcții în baza vechilor criterii și care, nu îndeplinesc noile criterii și

acele cadre didactice pentru promovarea cărora se impun noile criterii.

Curtea de Apel Iași, secția

contencios administrativ și fiscal, a invocat din oficiu excepția autorității

de lucru judecat pentru cererea de anulare a Ordinelor nr. 5098/2005 și nr. 5099/2005

emise de pârât și prin sentința nr. 217/CA din 8 decembrie 2008 a admis excepția invocată, respingând acțiunea formulată de reclamantul C.C. pentru anularea

celor două ordine. Prin aceeași sentință, au fost respinse ca nefondate celelalte

cereri, cu motivarea că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1 și art.

8 din Legea nr. 554/2004, deoarece răspunsul negativ la memoriile repetate cu

același obiect adresate ministerului pârât nu are semnificația unei încălcări a

dreptului de petiționare.

Autoritatea de lucru judecat

a fost constatată în raport de sentința civilă nr. 52/CA din 17 martie 2008 a Curții de Apel Iași, irevocabilă prin Decizia nr. 1972 din 16 mai 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin care a fost respinsă acțiunea formulată de

reclamantul C.C. pentru anularea Ordinelor nr. 5098/2005 și nr. 5099/2005 emise

de pârâtul M.E.C.T.

Împotriva acestei sentințe,

a declarat recurs reclamantul și a solicitat casarea hotărârii ca nelegală și

netemeinică și pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

În primul motiv de recurs a

fost criticată soluția de admitere a excepției autorității de lucru judecat, cu

motivarea că instanța de fond a constatat greșit existența identității de

obiect, părți și cauză între prezentul litigiu și cel soluționat în Dosarul nr.

1313/2006, dat fiind că prima acțiune s-a formulat numai pentru anularea

Ordinelor nr. 5098/2005 și nr. 5099/2005.

Prin cel de-al doilea motiv

de recurs, recurentul a susținut că în mod greșit au fost respinse celelalte

cereri ale acțiunii sale, deși acestea îndeplineau cerințele prevăzute de art. 1

și art. 8 din Legea nr. 554/2004, fiind dovedit refuzul autorității intimate de

a soluționa memoriile adresate și de a comunica documentele solicitate cu

privire la sistemul de evaluare pentru conferirea titlului de conferențiar sau

de profesor universitar.

Analizând actele și

lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca nefondat pentru

următoarele considerente :

Excepția autorității de

lucru judecat a fost întemeiat admisă de instanța de fond, care a constatat

identitatea de părți, obiect și cauză între prezentul litigiu și cel soluționat

irevocabil prin sentința nr. 52/CA din 17 martie 2008 pronunțată de Curtea de

Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. 1313/45/2006.

Recurentul a susținut

neîntemeiat că între cele două pricini nu este identitate de obiect și cauză,

deși ambele cereri de chemare în judecată au fost formulate în baza Legii nr. 554/2004

pentru anularea Ordinelor nr. 5098/2005 și nr. 5099/2005 emise de M.E.C.T. și

recunoașterea dreptului de informare, a dreptului la egalitatea de șanse și de

tratament.

Celelalte cereri din

acțiunea formulată în prezenta cauză au fost respinse ca nefondate, astfel că

în privința acestora nu a fost admisă excepția de procedură privind existența autorității

de lucru judecat, cum fără temei s-a susținut prin cel de-al doilea motiv de

recurs.

Soluția de respingere a

acestor cereri pentru neîndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 1 și art. 8

din Legea nr. 554/2004 este legală și temeinică, întrucât petițiile

recurentului – reclamant au fost soluționate de ministerul intimat și prin

răspunsurile comunicate nu i-a fost vătămat un drept recunoscut de lege sau un

interes legitim și nici nu i s-a cauzat un prejudiciu moral sau material, care

să justifice acordarea daunelor solicitate.

În consecință, pentru

considerentele expuse și constatând că nu există motive de casare sau de

modificare a hotărârii atacate, Înalta Curte va respinge prezentul recurs ca

nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul C.C. împotriva sentinței civile nr. 217/CA din 8 decembrie 2008 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 29 septembrie 2009.