ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3001/2009

Asupra recursurilor de față În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 568 din 3 iunie 2009 a Tribunalului București, secția a II-a penală, au fost condamnați inculpații C.M.C. și N.A.A. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 74-76 C. pen., la pedepsele rezultante de 7 ani și, respectiv, 6 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. Î n baza art. 71 C. pen., a fost interzis inculpaților exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe durata executării pedepsei principale. În baza art. 350 C. proc.

pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților, iar în baza art. 88 C. pen., s-a dedus, din pedepsele aplicate, durata reținerii și arestării preventive, de la 1 octombrie 2008 la zi. În baza art. 17 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea drogurilor și a sumei de 200 lei, obținută de inculpatul S.I. în urma vânzării a două doze de heroină, astfel cum rezultă din dispozitivul sentinței. În esență, s-au reținut că, în ziua de 1 octombrie 2008, inculpații au vândut două doze de heroină, contra sumei de 200 lei și au deținut spre vânzare în vederea comercializării și consum 33 doze de heroină. Sentința anterior arătată a fost apelată de inculpați. Prin decizia penală nr. 171/A din 15 iulie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, a admis apelurile declarate de inculpați și a înlăturat dispozițiile art. 64 lit. a) teza I C. pen., de la pedeapsa complementară.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței apelate. Totodată, a fost menținută starea de arest a inculpaților și s-a dedus durata reținerii și arestării preventive, de la 1 octombrie 2008 la zi. Prin recursurile declarate, inculpații au solicitat reducerea pedepselor, iar recurentul inculpat N.A. și aplicarea dispozițiilor art. 86 1 C. pen., ca urmare a acordării unei mai mari eficiente circumstanțelor reale și personale. Recursurile inculpaților nu sunt fondate. Din examinarea lucrărilor dosarului, rezultă că instanțele au reținut corect faptele și vinovăția inculpaților, le-au dat o încadrare juridică corespunzătoare dispozițiilor legale și au individualizat în mod just pedepsele aplicate.

Î n raport de gradul de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârșite, reflectat de modul în care inculpații au realizat traficul de heroină, precum și de datele ce caracterizează persoana acestora, rezultă că instanțele au individualizat în mod just cuantumul pedepselor aplicate, acordând eficiență criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen., astfel că nu se impune reducerea acestora și nici schimbarea modalității de executare. La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, instanțele au avut în vedere scopul pedepsei, apreciind corect că acesta poate fi atins numai prin executare în regim privativ de libertate. Neexistând nici alte temeiuri de casare care pot fi luate în considerare din oficiu, urmează ca recursurile declarate de recurenții inculpați C.M.C.

și N.A. să fie respinse, ca nefondate, cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de recurenții inculpați C.M.C. și N.A. împotriva deciziei penale nr. 171/A din 15 iulie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Deduce din pedepsele aplicate recurenților inculpați, durata reținerii și a arestării preventive de la 1 octombrie 2008 la 24 septembrie 2009. Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 24 septembrie 2009.