ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1666/2008

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea de ședință din 1 aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală, în dosarul nr. 28116/3/2006 s-a menținut starea de arest a inculpatului B.I. în baza art. 160/b alin. (3) C. proc. pen. rap. la art.148 lit. f) cu ref.la art. 143 C. proc. pen. S-a reținut că temeiul care a determinat arestarea preventivă a inculpatului,respectiv cel pev. de art. 148 lit. f) C. proc. pen., impune în continuare privarea de libertate a inculpatului,fiind îndeplinită și condiția cumulativă prev. de art.143 C. proc. pen. Atitudinea sinceră a inculpatului,ca și împrejurarea că are trei copii minori în întreținere nu sunt elemente de natură a analiza temeiul arestării preventive.fiind dimpotrivă elemente ce pot fi apreciate în cadrul procesului de individualizare,în cazul în care inculpatul va răspunde penal.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.I. solicitând cercetarea sa în stare de libertate,întrucât nu se mai mețin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Examinând încheierea recurată prin prisma criticilor formulate și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul este nefondat,pentru următoarele considerente. Inculpatul B.I. a fost trimis în judecată,iar ulterior condamnat în primă instanță pentru săvârșirea a trei infracțiuni de tâlhărie,săvârșite în noaptea de 18/19 iunie 2006 ,respectiv 21/22 iunie 2006,constând în sustragerea(sau încercarea de sustragere) împreună cu alte persoane, prin violență, de bunuri aparținând unor societăți comerciale,respectiv unei persoane fizice.

Temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și la acest moment,întrucât există presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele pentru care este cercetat,natura acestora,împrejurările în care au fost comise(prin violențăjn timpul nopții și împreună au alte persoane) justificând aprecierea că lăsarea sa în libertate ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. Circumstanțele personale invocate în fața instanței de apel, chiar dacă ar fi reale, nu au relevanță în ce privește starea de arest a inculpatului,ci eventual pot fi avute în vedere de instanța de control judiciar,cu ocazia soluționării pe fond a apelului declarat de inculpat.

În consecință,în mod corect s-a apreciat prin încheierea recurată că se impune și în prezent cercetarea inculpatului în stare de arest, astfel încât recursul de față este nefondat și urmează a fi respins,cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul B.I. împotriva încheierii de ședință din 1 aprilie 2008 a Curții de Apel, secția I penală, în dosarul nr. 28116/3/2006. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 140 lei cheltuieli judiciare către stat,din care suma de 40 de lei onorariu pentru apărătorul din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică,azi 13 mai 2008.