ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1666/2008

Asupra recursului penal de față;

Prin încheierea de ședință din 1

aprilie 2008 pronunțată de Curtea de Apel București, secția

I

penală, în dosarul nr. 28116/3/2006 s-a menținut starea de arest a

inculpatului B.I. în baza art. 160/b alin. (3) C. proc. pen. rap. la art.148

lit. f) cu ref.la art. 143 C. proc. pen.

S-a reținut că temeiul care a

determinat arestarea preventivă a inculpatului,respectiv cel

pev. de

art. 148 lit. f) C. proc. pen., impune în continuare privarea de

libertate a inculpatului,fiind îndeplinită și condiția cumulativă

prev.

de

art.143 C. proc. pen.

Atitudinea

sinceră a inculpatului,ca și împrejurarea că are trei

copii

minori în întreținere nu sunt elemente de natură a analiza temeiul arestării

preventive.fiind dimpotrivă elemente ce pot fi apreciate în cadrul procesului

de individualizare,în cazul în care inculpatul va răspunde penal.

Împotriva

acestei încheieri a declarat recurs inculpatul B.I.

solicitând cercetarea sa în stare de libertate,întrucât nu se mai mețin

temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive.

Examinând încheierea recurată prin

prisma criticilor formulate și din oficiu, Înalta Curte constată că recursul

este nefondat,pentru următoarele considerente.

Inculpatul B.I. a fost trimis în

judecată,iar ulterior condamnat în primă instanță pentru săvârșirea a trei

infracțiuni de tâlhărie,săvârșite în noaptea de 18/19 iunie 2006 ,respectiv

21/22 iunie 2006,constând în sustragerea(sau încercarea de sustragere) împreună

cu alte persoane, prin violență, de bunuri aparținând unor societăți

comerciale,respectiv unei persoane fizice.

Temeiurile de fapt și de drept avute în

vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă și la acest

moment,întrucât există presupunerea rezonabilă că inculpatul a comis faptele

pentru care este cercetat,natura acestora,împrejurările în care au fost

comise(prin violențăjn timpul nopții și împreună au alte persoane) justificând

aprecierea că lăsarea sa în libertate ar

prezenta

un pericol concret pentru ordinea publică.

Circumstanțele personale invocate în

fața instanței de apel, chiar dacă ar fi reale, nu au relevanță în ce privește

starea de

arest a inculpatului,ci eventual

pot fi avute în vedere de instanța de control judiciar,cu ocazia soluționării

pe fond a apelului declarat de

inculpat.

În consecință,în mod corect s-a

apreciat prin încheierea

recurată că se

impune și în prezent cercetarea inculpatului în stare de arest, astfel încât

recursul de față este nefondat și urmează a fi

respins,cu obligarea

recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpatul B.I. împotriva încheierii de ședință din 1 aprilie 2008 a Curții de

Apel, secția

I

penală, în dosarul nr. 28116/3/2006.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 140 lei cheltuieli

judiciare

către stat,din care suma de 40 de lei onorariu pentru apărătorul din oficiu se

va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică,azi 13 mai 2008.