ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 774/2009

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului Arad, înregistrată

la data de 17 aprilie 2007, reclamantul M.J. a solicitat, în contradictoriu cu

pârâta SC B.J. SRL, să se constate încetarea pentru o cauză de forță majoră a

contractului de comercializare a pachetelor de servicii turistice din 26

noiembrie 2006, pe care l-a încheiat cu pârâta și să se dispună obligarea

pârâtei la restituirea sumei de 1.642 euro, reprezentând prețul pe care l-a

achitat în baza menționatului contract și la plata cheltuielilor de judecată.

Pârâta a formulat

întâmpinare și cerere de chemare în garanție a SC B.R.A.T. SRL și SC B.T.A.T.

SA.

Secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal a Tribunalului Arad a admis, în parte,

acțiunea, a constatat încetarea contractului din 6 decembrie 2006, în privința

reclamantului, a obligat pârâta să plătească acestuia suma de 821 euro, a admis

cererea de chemare în garanție a SC B.T.A.T. SA și SC B.R.A.T. SRL, formulată

de pârâtă, a obligat chematele în garanție să plătească, în solidar, pârâtei

suma de 821 euro și suma de 373,05 ron, cu titlu de cheltuieli de judecată, iar

pe reclamant să plătească pârâtei suma de 175 ron, cu același titlu.

Spre a hotărî astfel, cu

referire la cererea principală, tribunalul a luat act de poziția procesuală a

pârâtei care a fost de acord cu admiterea, în parte, a acțiunii reclamantului,

iar, în ce privește cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, a

reținut că între aceasta și chemata în garanție SC B.R.A.T. SRL există

încheiate contracte de intermediere, prin care pârâta, în calitate de agent,

comercializează pachete turistice oferite de chemata în garanție, în calitate

de tur operator, aceste contracte prevăzând obligația agentului de a informa

turistul despre încheierea contractului de asigurare storno, care este obligatorie

pentru toate ofertele turistice ale chematei în garanție, chemata în garanție SC

B.T.A.T. SA fiind de acord cu admiterea, în parte, a acțiunii reclamantului.

Prin decizia civilă nr. 50/COM,

pronunțată la data de 20 martie 2008, Secția comercială a Curții de Apel

Timișoara a admis apelul formulat de reclamant împotriva sentinței

tribunalului, pe care a schimbat-o, în parte, în sensul că a obligat pârâta să

mai plătească reclamantului suma de 821 euro și suma de 243,30 lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată, respectiv a obligat chematele în garanție să mai

plătească pârâtei aceeași sumă de 821 euro și suma de 979 lei, reprezentând

cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de apel a reținut că prin contractul de comercializare a

pachetelor de servicii turistice din 26 noiembrie 2006, încheiat între

reclamant, în calitate de cumpărător și pârâtă, în calitate de vânzător, s-a

convenit achiziționarea de către reclamant a unui pachet de servicii

reprezentând voucher bilet de odihnă tratament, bilet de excursie, în schimbul

sumei de 1.642 euro, sumă achitată la data încheierii contractului; că

serviciile turistice aveau ca obiect o excursie pentru 2 persoane în Egipt în

perioada 28 decembrie 2006 – 4 ianuarie 2007, beneficiarii acestor servicii

fiind reclamantul și I.R., dar pachetul de servicii turistice a fost achitat

exclusiv de către reclamant și a considerat că este suficient să se producă

evenimentul asigurat asupra beneficiarului pachetului de servicii sau a

celorlalte persoane indicate de art. 2 pct. 2.8, iar faptul că reclamantul

cumpărător urma să fie însoțit și de o a doua persoană, în condițiile în care

serviciile turistice au fost achitate în nume propriu de către acesta, nu

înfrânge clauza de asigurare a riscului de nerealizare a deplasării turistice.

Împotriva menționatei

decizii a formulat recurs intimata - pârâtă SC B.J. SRL, invocând motivul

prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în dezvoltarea căruia a arătat, în

esență, că hotărârea de restituire a sumei achitată de reclamant pentru I.R. este

nelegală, întrucât acesteia nu-i sunt aplicabile dispozițiile art. 2 pct. 2.8

din contractul de asigurare.

Intimatul - reclamant a

solicitat, prin întâmpinare, respingerea recursului, apreciind că recurenta dă

o greșită interpretare prevederilor din contractul de asigurare care se referă

la situația denunțării contractului de către beneficiar ca urmare a bolii

soției sale unei alte rude de gradul I, care nu erau beneficiare ale

contractului.

Recursul este nefondat.

Astfel, potrivit art. 2 pct.

2.8 din contractul de asigurare storno, evenimentele care asigură anularea

contractului de comercializare sunt anumite situații apărute până la data

începerii derulării pachetului și anume boala gravă sau accidentul asiguratului

a soțului/soției acestuia sau a unei rude de gradul I, iar în conformitate cu art.

1 din același contract, asigurătorul, în schimbul achitării primei de asigurare,

acoperă riscul de pierderi financiare ale asiguratului, în cazul anulării de

către acesta a contractului de comercializare a pachetului de servicii

turistice, încheiat cu agenția de turism, în condițiile prevăzute de art. 2,

deci și a celor care figurează la pct. 2.8, menționate.

Este de observat că instanța

de apel, reținând că în privința reclamantului cumpărător a intervenit riscul

asigurat, conform înscrisurilor administrate în probațiune, a făcut o corectă

interpretare și aplicare a precitatelor dispoziții contractuale, cu respectarea

principiului înscris în art. 969 C. civ., având în vedere că intervenirea

situației prevăzute de art. 2 pct. 2.8 are ca efect anularea contractului de

comercializare a pachetului de servicii turistice din 26 noiembrie 2006,

încheiat între reclamant, în calitate de cumpărător și pârâtă, în calitate de

vânzător, cu consecința restituirii, în totalitate, a prețului achitat de

reclamantul cumpărător pentru acestea, respectiv 1.642 euro și a înlăturat, cu

justețe, interpretarea susținută de intimate, în sensul că, deși intervine

evenimentul asigurat, restituirea prestației financiare poate avea caracter

parțial, fiind lipsit de relevanță, în speță, din perspectiva prevederilor

contractuale în discuție, faptul că beneficiarul cumpărător al serviciilor

turistice urma să fie însoțit de o a doua persoană.

Așa fiind, în temeiul art. 312

alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul declarat

în cauză.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de pârâta SC B.J. SRL Arad împotriva deciziei civile nr. 50/A/COM din 20 martie

2008, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 9 martie 2009.