ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2754/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Timișoara

la 9 septembrie 2008, petenta D.R.A.O.V. Timișoara a solicitat lămurirea

înțelesului și întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 357 din 8 iulie

2004, pronunțată de aceeași instanță, în sensul de a se lămuri obligațiile ce

decurg din dispozitivul hotărârii, mai precis ce a avut în vedere instanța când

a dispus plata „drepturilor salariale cuvenite conform legii”.

Din cuprinsul somației emise

la 30 noiembrie 2007 rezultă că, în baza sentinței civile nr. 357/ PI din 8

iulie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială și de

contencios administrativ, autoritatea vamală a fost obligată să procedeze la

încadrarea intimatei - reclamante B.M.L. în funcția publică de consilier juridic

gradul profesional superior și să-i plătească acesteia drepturile salariale

cuvenite conform legii, fără a se preciza, însă, care este cuantumul sumelor

reprezentând aceste drepturi salariale.

Petenta a solicitat

instanței de executare, Judecătoria Timișoara, să-i pună în vedere intimatei B.M.L.

să precizeze cuantumul creanței, dar s-a apreciat că precizarea solicitată nu

este necesară. Totodată, contestația la executare formulată a fost respinsă.

Printr-o nouă somație, emisă

la 9 iunie 2008, s-a solicitat A.N.V. să se „conformeze întocmai și

necondiționat dispozitivului titlului executoriu (sentința civilă nr. 357/ PI

din 8 iulie 2004) în sensul de a se achita creditoarei sumele de 59.882 lei –

diferențe de drepturi salariale brute – stabilite prin raportul de expertiză

contabilă extrajudiciară nr. 26 din 14 mai 2008, 1.000 lei – cheltuieli de

executare silită cu onorariu de avocat și 7.125,72 lei – onorariu de executare

silită.

Petenta consideră că

lămurirea întinderii titlului executoriu este necesară în raport cu cererea de

punere în executare formulată.

Instituția vizată a susținut

că nu datorează sumele pretinse, raportându-se la două perioade distincte: 15

iulie 2003 – 31 decembrie 2004 și 01 ianuarie 2005 – până în prezent. Pentru

prima perioadă a arătat că nu au existat diferențe salariale, deoarece nu a

fost emis nici un act normativ care să reglementeze cuantumul salariului

aferent funcțiilor și gradelor profesionale introduse prin Legea nr. 161/2003,

salariile fiind cele stabilite pentru funcțiile și gradele prevăzute înainte de

reîncadrarea de la 15 iulie 2003.

Prin încheierea civilă nr. 357/

PI din 8 iulie 2004, pronunțată în camera de consiliu la 17 noiembrie 2008,

Curtea de Apel Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, a respins

cererea de lămurire a înțelesului și întinderii sentinței civile nr. 357/PI din

8 iulie 2004, pronunțată de aceeași instanță.

Instanța de fond a apreciat

că sentința civilă nr. 357 din 8 iulie 2004 cuprinde mențiuni clare, lipsite de

contradicții, nefiind necesare lămuriri cu privire la întinderea sau aplicarea

dispozitivului, în cauză nefiind aplicabile dispozițiile art. 281

1

C.

proc. civ.

Împotriva acestei soluții a

formulat recurs A.N.V. care a invocat ca temei legal prevederile art. 304 pct. 9

și art. 304

1

C. proc. civ., susținând, în esență, următoarele

critici:

- instanța de fond a

interpretat în mod greșit prevederile art. 281

1

C. proc. civ.,

reținând că nu ar fi necesară clarificarea dispozitivului sentinței civile nr. 357/PI

din 8 iulie 2004;

- instanța de fond era

obligată să indice în dispozitivul hotărârii prevederile legale aplicabile,

astfel că lămurirea dispozitivului sentinței este imperios necesară.

Intimata B.M.L. a depus

întâmpinare și note de ședință prin care a solicitat respingerea recursului,

susținând, în esență, că soluția instanței de fond este legală și temeinică.

Recursul este nefondat.

Prin sentința civilă nr. 357/PI

din 8 iulie 2004, pronunțată în Dosarul nr. 4492/CA/2004, secția de contencios

administrativ, a Curții de Apel Timișoara a admis acțiunea formulată de

reclamanta B.M.L. și:

- a dispus anularea

Deciziilor nr. 1266 din 14 august 2003, nr. 1194 din 25 iulie 2003 și nr. 1264/2003

emise de D.G.V. București, a Notei de constatare nr. 43254 din 25 iulie 2003

emisă de A.N.F.P. și adresa B.N.R. 10067 din 20 august 2003 a D.R.V. Timișoara;

- a menținut Decizia nr. 1163

din 15 iulie 2003 emisă de D.G.V. și a obligat-o pe această pârâtă să o

reîncadreze pe reclamantă în funcția de consilier juridic superior, cu plata

drepturilor salariale cuvenite conform legii.

Această hotărâre a devenit

irevocabilă prin respingerea recursurilor formulate de A.N.V., ca nefondat și

de A.N.F.P., ca tardiv.

Așa cum s-a arătat în

expunerea rezumativă făcută mai sus, autoritatea publică petentă a solicitat,

în temeiul art. 281

1

C. proc. civ., lămurirea înțelesului și

întinderii dispozitivului sentinței civile nr. 357/PI din 8 iulie 2004, care a

fost respinsă prin Încheierea din 17 noiembrie 2008, recurenta în cauza de

față.

Într-adevăr, potrivit art. 281

1

alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care sunt necesare lămuriri cu privire la

înțelesul, întinderea sau aplicarea dispozitivului hotărârii ori acesta

cuprinde dispoziții potrivnice, părțile pot cere instanței care a pronunțat

hotărârea să lămurească dispozitivul sau să înlăture dispozițiile potrivnice.

Or, așa cum în mod corect a

reținut instanța de fond, dispozitivul sentinței civile nr. 357/PI din 8 iulie 2004

nu necesită lămuriri cu privire la înțelesul, întinderea sau aplicarea

acestuia, dispozițiile instanței fiind clare și lipsite de contradicții.

De altfel, prin Încheierea

F.N. din 8 februarie 2006, secția comercială și de contencios administrativ, a

Curții de Apel Timișoara a dispus învestirea cu formulă executorie a sentinței

civile nr. 357/ PI din 8 iulie 2004, aceasta urmând să fie executată potrivit

dispozițiilor irevocabile ale instanței de judecată.

În concluzie, motivele și

criticile formulate de autoritatea recurentă sunt neîntemeiate, urmând ca

recursul să fie respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de A.N.V. prin D.R.A.O.V. Timișoara împotriva încheierii civile nr. 357/ PI din

8 iulie 2004 din Camera de consiliu din 17 noiembrie 2008, de Curtea de Apel

Timișoara, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 21 mai 2009.