ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1944/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data de 5 februarie 2008, reclamanta SC „RCS & RDS” SA, București a solicitat, în

contradictoriu cu pârâtul C.N.A., anularea deciziei nr. 19 din 15 ianuarie 2008, emisă de pârât prin care a fost amendată societatea cu suma de 5.000 lei

și, pe cale de consecință, constatarea inexistenței faptei considerată

contravenție.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că, în mod eronat a fost sancționată contravențional deoarece programele

pentru adulți erau retransmise în pachetul de bază și fără nici un sistem de

codare, cu toate că, abonații din municipiul Timișoara își pot exprima opțiunea,

potrivit contractului, fie pentru pachetul de servicii care conține programe

pentru adulți, fie pentru alte pachete, care nu conțin astfel de programe. Dacă

abonatul nu optează pentru pachetul care conține programe pentru adulți,

semnalul se filtrează fie prin folosirea unui filtru negativ, fie prin

intermediul unui decodor digital.

Tribunalul București, secția a IX-a de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 882 din 11 martie 2008, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența

soluționării cauzei în favoarea Curții de Apel București, reținând incidența prevederilor

art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, în

raport cu calitatea de autoritate publică centrală a instituției pârâte.

Judecând în fond pricina în primă

instanță, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această soluție,

instanța a reținut că reclamanta a săvârșit contravenția reținută în sarcina

sa, respectiv a retransmis unele programe și nu a retransmis altele, făcând

astfel modificări în grila de programe, fără o notificare prealabilă a

autorității pârâte și încălcând astfel prevederile art. 74 alin. (83) din Legea

nr. 504/2002.

Împrejurarea că programele erau

recepționate în intervalul orar 1

00

– 5

00

nu înlătură

aplicabilitatea prevederilor art. 23 alin. (83) din decizia C.N.A. nr.

187/2006, deoarece programele pentru adulți erau transmise în pachetul de bază

și nu numai în pachetele opționale și nu erau nici codate.

Împotriva susmenționatei sentințe a

declarat recurs,. În termenul legal, reclamanta SC „RCS & RDS” SA București.

Recurenta nu a indicat temeiul juridic al

căii d e atac exercitate, iar în motivarea acesteia a arătat că se impune

exonerarea sa de plata amenzii de 5.000 lei pentru că instanța de fond a

reținut o eronată situație de fapt privitoare la retransmiterea programelor

pentru adulți ( Playboy TV, Private Space și TV 1000) fiind evident că această

retransmitere se face într-un format codat și nu pot fi accesate decât de către

abonații care dețin decodorul de semnal, deci sunt abonați la acest gen de programe.

În subsidiar, s-a solicitat înlocuirea sancțiunii

amenzii cu cea a „avertismentului” apreciindu-se că e vorba de o atingere

minimă adusă valorilor sociale.

Examinând cauza în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., în raport de probatoriul administrat și de normele legale

incidente, Legea nr. 504/2002, Înalta Curte constată că nu există motive pentru

casarea/modificarea sentinței recurate.

În mod corect și cu respectarea dispozițiilor

Legii nr. 504/2002 a audiovizualului, precum și a Deciziei C.N.A. nr. 187/2006

privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual (cu modificările și

completările ulterioare), judecătorul fondului a reținut că este legală Decizia

nr. 19 din 15 ianuarie 2008 prin care C.N.A. a sancționat contravențional

societatea reclamantă pentru încălcarea art. 74 alin. (3) din Legea nr.

504/2002 modificată și completată, art. 6 alin. (1) din Decizia nr. 12/2003

(modificată) și art. 23 alin. (3) din Decizia C.N.A. privind Codul de

reglementare a conținutului audiovizual (modificată).

Așa cum se poate observa din

considerentele sentinței recurate instanța a analizat cu atenție actele

dosarului din perspectiva reglementărilor legale în materia dedusă judecății și

amintite mai înainte.

Nu poate fi primită aserțiunea recurentei

în privința reținerii unei greșite situații de fapt, materialul probator

administrat în cauză fiind relevant pentru constatarea săvârșirii contravenției

care a condus la sancționarea distribuitorului de servicii SC „RCS & RDS” SA.

Nici pe parcursul judecății în primă

instanță și nici în recurs, nu au fost aduse probe de către recurenta-reclamantă

care să răstoarne constatările făcute de autoritatea intimată C.N.A.

Nu în ultimul rând, trebuie observat că nu

există temeiuri pentru schimbarea sancțiunii cu „amendă” în sancțiunea

„avertisment”, în condițiile în care nu se poate considera că faptele reținute

între care și transmiterea programelor pentru adulți în pachetul de bază, fără

a fi codate aduc atingeri minime valorilor sociale.

Pentru toate cele expuse, în temeiul art.

312 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004 recursul va fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC

„RCS & RDS” SA, București împotriva sentinței civile nr. 2893 din 29 octombrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.