ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1894/2008

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr.

1312 din 2 februarie 2007, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, a

admis acțiunea formulată de reclamanta SC A.C.C. SA în contradictoriu cu M.B. prin

P.G.

A dispus transformarea

daunelor cominatorii în daune compensatorii și a obligat pârâta la plata sumei

de 416.700 Ron contravaloare prejudiciu.

Pentru a se pronunța astfel,

tribunalul a reținut că prin sentința civilă nr. 9008 din 15 noiembrie 2001 M.B.

a fost obligat la plata către reclamantă a sumei de 752.334.660 lei

contravaloare cazare și la evacuarea cazaților din blocul M2, sub sancțiunea

unor daune cominatorii de 3.00.000 lei pentru fiecare zi de întârziere până la

data evacuării.

Debitoarea a achitat

777.151.353 lei iar evacuarea s-a realizat la 5 septembrie 2005.

În acest context, a reținut

tribunalul că, acțiunea reclamantei prin care s-a solicitat transformarea

daunelor cominatorii în sumă de 416.700 Ron în daune compensatorii, prejudiciul

real pentru lipsa de folosință a blocului timp de 1.389 zile, este întemeiată

în raport de situația de fapt, de Decizia XX din 12 decembrie 2005 a Înaltei

Curți de Casație și Justiție și de prevederile articolului 1075 C. civ.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel M.B. prin P.G., criticile vizând nelegalitatea și netemeinicia

sentinței atacate.

În esență, apelanta susține

că nu i se poate reține vreo culpă referitor la neexecutarea sentinței nr. 9008

din 15 noiembrie 2001, întrucât cererea adresată de reclamantă pârâtei cu

privire la executarea sentinței a avut ca obiect doar plata sumei de bani nu și

evacuarea, iar daunele cominatorii au fost solicitate la 8 decembrie 2005, acestea

începând să curgă din ziua următoare rămânerii irevocabile a hotărârii.

Arată apelanta și că, deși

sentința a rămas irevocabilă la 14 martie 2002 reclamanta i-a pus la dispoziție

titlul executoriu în original abia la data de 22 decembrie 2005, astfel că nu

este în culpă pentru neexecutarea sentinței cu privire la evacuare, știut fiind

că o hotărâre nu poate fi pusă în executare decât dacă este investită cu formulă

executorie, procedură pe care numai reclamanta o putea îndeplini.

Prin decizia nr. 414 din 4

octombrie 2007, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, a respins,

ca tardiv declarat, apelul.

Pentru a hotărî astfel,

instanța de apel a reținut că din dovada de comunicare a hotărârii atacate

aflată la dosar fond rezultă că sentința a fost comunicată la 5 aprilie 2007.

Apelul s-a declarat și

înregistrat la Tribunalul București, secția comercială, la 11 mai 2007, așa cum

rezultă și din adresa de înaintare către Curtea de Apel București peste

termenul legal de 15 zile de la comunicare care s-a împlinit la 23 aprilie

2007.

Împotriva acestei decizii a

declarat recurs M.B. pin P.G. invocând motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ., în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecarea apelului la aceeași

instanță.

În dezvoltarea, în fapt, a

recursului s-a susținut că sentința a fost primită la serviciul de registratură

al P.M.B., la data de 5 aprilie 2007, că recurenta a formulat apel pe care nu

l-a motivat și care a fost transmis prin poștă în termenul legal de 15 zile, că

din verificările întreprinse la arhivă și la registratura Tribunalului

București, secția a VI-a comercială, s-a constatat că la dosar nu exista plicul

transmis prin intermediul poștei și nici declarația de apel înregistrată, situație

în care s-a formulat o nouă cerere de apel, ce a fost înregistrată personal la

registratură la 11 mai 2007, că în urma verificărilor efectuate la Tribunalul

București s-a constatat că plicul transmis prin intermediul poștei nu era

înregistrat și că nu se poate reține culpa recurentei pentru o omisiune a

instanței de fond.

În susținerea recursului

s-au depus următoarele: adresa nr. 655/ BIPR din 6 mai 2008 emisă de Tribunalul

București, adresa nr. 18645 din 22 aprilie 2008 emisă de Tribunalul București,

adresa nr. 18667 din 12 aprilie 2008 și adresa nr. CR 100 din 20 mai 2008 emise

de O.P. nr. 46.

Recursul nu este fondat.

Din examinarea actelor de la

dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei se apreciază că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și

temeinică care nu poate fi reformată prin recursul declarat de M.B. prin P.G.

Conform art. 284 C. proc.

civ., termenul de apel este de 15 zile și curge de la comunicarea hotărârii și

se calculează conform art. 101 C. proc. civ. (pe zile libere).

Sentința instanței de fond a

fost comunicată apelantului M.B. prin P.G., la 5 aprilie 2007, conform dovezii

de comunicare existentă la dosar fond, iar apelul a fost declarat și

înregistrat la Tribunalul București, secția comercială, la 11 mai 2007, cu

depășirea termenului legal de 15 zile prevăzut de dispozițiile menționate.

Constatând că actul de procedură

a fost îndeplinit cu depășirea termenului imperativ prevăzut de lege, că partea

nu a fost în măsură să facă dovada declarării apelului la altă dată decât aceea

înregistrată de Tribunalul București, secția comercială (11 mai 2007) deși i

s-a acordat termen la cererea sa pentru a efectua această probă, instanța de

apel dând eficiență dispozițiilor legale citate a dispus corect în sensul

respingerii apelului ca tardiv.

Nici în recurs recurenta

prin înscrisurile depuse nu a dovedit că declarația de apel s-ar fi transmis

prin intermediul poștei încât motivul fundamentat pe dispozițiile art. 304 pct.

9 C. proc. civ., nu este întemeiat.

În considerarea celor expuse

în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ., urmează a respinge recursul

declarat de M.B. prin P.G., ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de pârâtul M.B. împotriva deciziei nr. 414 din 4 octombrie

2007 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 30 mai 2008.