ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 918/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Curtea de Apel București, secția a VIII-a

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 777 din 11 martie 2008, a respins, ca inadmisibilă, acțiunea formulată de reclamantul S.T.N.L., în

contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Externe, A.N.R.P. și Ministerul

Economiei și Finanțelor, având ca obiect obligarea de punere în executare a Hotărârii

C.E.D.O. din data de 12 octombrie 2006.

Pentru a hotărî astfel instanța a reținut

că, prin Hotărârea C.E.D.O. susmenționată a fost obligat Statul Român să

restituie reclamantului apartamentul nr. 3, din București. în termen de 3 luni

de la data rămânerii definitive a acestei hotărâri, conform art. 44 alin. (2)

din C.E.D.O. iar în absența unei asemenea restituiri, să plătească, în același

termen de 3 luni, suma de 125.000 Euro pentru prejudiciul material, plus o sumă

care poate fi datorată cu titlu de impozit, precum și suma de 5000 Euro, cu

titlul de prejudiciu moral și 500 Euro reprezentând cheltuieli de judecată.

Drept consecință, Agentul guvernamental

pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului a solicitat reclamantului să

indice un cont bancar în lei și nu în Euro, în vederea executării acestei

obligații de plată, reclamantul susținând că, la data de 29 martie 2007 a deschis un astfel de cont, iar actele doveditoare le-a depus la registratura

Ministerului Afacerilor Externe.

În raport de această situație de fapt,

instanța a apreciat că fiind vorba de executarea de către Statul Româna a unei

decizii definitive a C.E.D.O., urmează a fi parcursă procedura prevăzută de Regulamentul

acesteia, în speță nefiind incidente revederile Legii nr. 554/2004 a

contenciosului administrativ și, pe cale de consecință, a admis excepția

inadmisibilității acțiunii, invocată din oficiu, respingând acțiunea ca atare.

Împotriva acestei sentințe, în termen

legal, a declarat recurs reclamantul S.T.N.L.

Cererea de recurs a fost întemeiată în

drept pe dispozițiile art. 304 pct. 4 C. proc. civ. („când instanța a depășit

atribuțiile puterii judecătorești), iar în motivarea ei s-a arătat, în esență,

că instanța fondului nu a acordat suficientă atenție probelor din dosar,

conform cărora intimații pârâți Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.) și

Ministerul Economiei și Finanțelor (M.E.F.) au virat echivalentul în lei al

sumei de 130.000 Euro într-un cont CEC fără a înștiința recurentul despre

această operațiune, deși acesta a înștiințat ambelor ministere numărul contului

său deschis la BCR la 28 martie 2007.

În opinia recurentului, care insistă și

prin cererea de recurs numai asupra cererii privind plata sumei de 5.500 Euro,

soluția pronunțată de Curtea de Apel București echivalează practic, cu

considerarea ca inadmisibilă a executării unei hotărâri a C.E.D.O., ceea ce nu

este de acceptat.

Au formulat apărări în această fază

procesuală, atât A.N.R.P. cât și Ministerul Afacerilor Externe (M.A.E.), prin întâmpinările

depuse de ambele autorități solicitându-se menținerea ca legală și temeinică a

sentinței recurate; în susținerea acestei concluzii intimatul M.A.E. a

subliniat că potrivit art. 43 din C.E.D.O. (în continuare Convenția) Hotărârea C.E.D.O.

(în continuare Curtea Europeană) în cauza Sebastian Taub împotriva României a

devenit definitivă, că punerea în executare a unei hotărâri a Curții Europene

revine Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei care supraveghează

executarea acestor hotărâri (art. 46 din Convenție) și că având în vedere și

Regulamentul Curții Europene, rezultă fără dubiu că instanțele române de

contencios administrativ nu au competențe în această materie.

Examinând cauza atât prin prisma

criticilor aduse de recurent (critici care nu se circumscriu motivului de

nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 4 C. proc. civ.), dar și din perspectiva

prevederilor art. 304

1

C. proc. civ., care permit o analiză a

hotărârii sub toate aspectele,dat fiind că în materia contenciosului

administrativ hotărârile sunt supuse unei singure căi de atac (cea a

recursului), Înalta Curte de Casație și Justiție reține că nu există motive

pentru casarea/modificarea sentinței atacate.

instanță (astfel cum a fost precizat la data de 6 septembrie 2007) a vizat obligarea pârâților Ministerul Afacerilor Externe, A.N.R.P. și Ministerul

Finanțelor Publice la punerea în executare a Hotărârii din data de 12 octombrie 2006 a C.E.D.O. (Secția a III-a).

Competențele instanțelor de contencios

administrativ sunt cuprinse în mod clar în prevederile Legii speciale ce

guvernează această materie, Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările

ulterioare, iar între acestea nu se regăsește acea a executării hotărârilor

definitive ale C.E.D.O.

În acest context legal, în mod corect

judecătorii fondului au admis excepția inadmisibilității, invocată din oficiu,

și au respins acțiunea în consecință, explicând în considerentele sentinței

care este procedura și autoritățile responsabile cu executarea hotărârilor definitive

ale Curții Europene.

prin Legea nr. 30/1994 și prin Legea nr. 79/1995, iar potrivit art. 46 alin. (2)

din Convenție autoritatea care supraveghează executarea hotărârilor definitive

ale Curții este Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei (în continuare

Consiliul Miniștrilor), această normă fiind întărită și de Regulamentul C.E.D.O.

Sub acest aspect este mai mult decât

relevant înscrisul existent la fila 69 dosar fond, emis de grefierul Secției a

III-a a Curții Europene, la 18 ianuarie 2007, prin care în mod explicit se aduce la cunoștința recurentului conținutul art. 46 alin. (2) din Convenție și faptul

că orice întrebare legată de executare unei decizii definitive trebuie adresată

Serviciului de executare a deciziilor Curții Europene în cadrul Direcției

Generale II (Drepturile Omului) - Consiliul Europei.

și a Comitetului Miniștrilor, prerogativele de agent guvernamental sunt

exercitate de M.A.E., în numele Guvernului României, conform art. 1 alin. (2)

din O.G. nr. 94/1999 ( cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 64/2003).

În cadrul M.A.E. funcționează Agentul

guvernamental pentru C.E.D.O., instituție a cărui activitate este explicit reglementată

prin H.G. nr. 868/2003 cu modificările ulterioare, precum și un oficiu pentru

activitatea Agentului guvernamental, rolul acestora fiind inclusiv în

procedurile execuționale.

Toate instituțiile angrenate în

reprezentarea Statului român (pârât) în urma Hotărârilor C.E.D.O., își

îndeplinesc atribuțiile conform legislației interne.

În justificarea soluției pronunțate și în

exercitarea rolului activ în sensul art. 129 alin. (5) C. proc. civ.,

judecătorul național a arătat punctual modul în care s-au întreprins

demersurile de către M.A.E., Agentul guvernamental pentru C.E.D.O. și de către

M.F.P., în conformitate cu art. 10-11 din O.G. nr. 94/1999, modificată.

Hotărârea în cauza Sebastian Taub

împotriva României a rămas definitivă la data de 12 ianuarie 2007, potrivit art. 44 pct. 2 lit. b) din Convenție și a fost publicată în M.Of. Partea I nr.

429/2007.

Potrivit rolului său legal Agentul

guvernamental pentru C.E.D.O. a solicitat opinia autorităților naționale și

locale competente, iar în urma consultării acestora și dată fiind existența

unor hotărâri judecătorești ale instanțelor naționale (prin care s-a constatat

valabilitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat de către stat cu

foștii chiriași cu privire la imobilul în litigiu), a rezultat că nu există

posibilitatea restituirii în natură a imobilului.

Demersurile au continuat și în privința

îndeplinirii de către Statul român a obligației alternative constând în plata

către recurent a echivalentului în lei a sumei totale de 130.500 EUR (spre exemplificare

adresa nr. LI/10340 din 15 noiembrie 2007).

În aceste condiții, în mod repetat s-a

solicitat recurentului să indice un cont în lei necesar pentru a-i fi achitată

suma menționată.

Întrucât recurentul nu a transmis la timp

toate datele solicitate și chiar a notificat M.A.E. „să nu profite” de contul

său personal și să nu vireze mai mult decât echivalentul sumei de 5.500 EUR

(daune morale și cheltuieli de judecată – fila 94 dosar fond Curtea de Apel

București), la data de 27 martie 2007, în aplicarea art. 10 alin. (3) din O.G. nr. 94/1999 ministrul afacerilor externe a dat dispoziție scrisă ministrului

finanțelor publice să consemneze suma de bani precizată mai sus (echivalent în

lei) într-un cont deschis la Banca de Economii și Consemnațiuni la dispoziția

recurentului-reclamant.

Din actul LI/1405/275/45 din 4 februarie 2008 emis de Agentul guvernamental pentru C.E.D.O. rezultă că suma de

431.433,00 lei a fost consemnată la CEC la dispoziția recurentului conform

recipisei n. 1844308/1 (depusă, în copie, la fila 21 dosar recurs).

Față de toate cele expuse, în temeiul

art. 312 C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi

respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul

declarat de S.T.N.L. împotriva sentinței civile nr. 777 din 11 martie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 februarie 2009.