ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1699/2009

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 decembrie 2008, petiționarul B.D., a formulat plângere la Curtea de Apel Pitești, împotriva rezoluției procurorului dată în dosar nr. 81/P/2008 din data de 7 octombrie 2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc B.E.A., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., și avocatul l.L., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzută de art. 288, 290 și 291 C. pen. În motivarea plângerii, petiționarul a precizat că avocatul l.L. a întocmit în fals cerere de executare silită în numele A.P.

F. Pitești, iar executorul judecătoresc B.E.A. și-a exercitat abuziv atribuțiile de serviciu în dosarul de executare nr. 619/2004, și în urma vânzării la licitație publică a imobilului proprietatea petiționarului a reținut fără drept suma de 500.00 lei ROL, reprezentând fondul de rulment, pretins datorat către A.P. F. Verificând ordonanța procurorului, atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în sensul dispozițiilor art. 278 1 alin. (7) C. proc. pen., Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin sentința nr. 7/ P din 3 februarie 2009, a constatat neîntemeiată plângerea petiționarului și a respins-o ca atare. Pentru a hotărî astfel, a reținut, în esență că, prin sentința civilă nr. 3085 pronunțată la 8 septembrie 2003 de Judecătoria Pitești, astfel cum a fost modificată ca urmare a anulării în parte, prin sentința civilă nr. 328 din 19 ianuarie 2004 a Judecătoriei Pitești, debitorii B.D.

și B.E. au fost somați să plătească A.P. F. Pitești suma de 38.176.800 lei, reprezentând cota lor de contribuție la plata cheltuielilor comune, fond la reparații și fond de rulment, suma de 9.903.000 lei, reprezentând penalități de întârziere și suma de 3.000.000 lei reprezentând cheltuieli de judecată. După învestirea cu formulă executorie a sentinței civile nr. 3085/2003, s-a întocmit dosarul de executare silită cu nr. 619/2004 al executorului judecătoresc B.E.A., fiind scos la licitație publică în cadrul executării silite imobiliare apartamentul proprietatea petiționarului B.D. și a soției sale B.E. Împotriva actelor de executare silită petiționarul a formulat mai multe contestații, respinse prin sentințele civile nr. 2285/2005 și 576/2006.

Cererea de executare silită imobiliară a fost formulată de creditoarea A.P. F. Pitești, prin avocat I.L., în baza împuternicirii avocațiale nr. 78 /2004, cererea de executare silită fiind semnată de avocat, aplicând ștampila biroului său de avocatură. După efectuarea vânzării, executorul judecătoresc, actualizând creanța prin intermediul expertului contabil N.B. a distribuit prețul, inclusiv suma de 500.000 lei, reprezentând fond de rulment, așa cum dispusese instanța. A mai reținut instanța de fond că din actele dosarului nu rezultă că executorul judecătoresc B.E.A. sau avocatul I.L. au săvârșit vreo infracțiune, motiv pentru care a constat că rezoluția parchetului de neîncepere a urmăririi penale este legală și temeinică.

Împotriva sentinței penale nr. 7/ P din 3 februarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs petiționarul B.D., solicitând casarea sentinței atacate, invocând dispozițiile art. 385 4 și art. 385 3 C. proc. pen. În motivele de recurs formulate în scris și depuse la dosarul cauzei a reiterat, în esență, criticile formulate anterior la instanța de fond, în sensul rejudecării cauzei, admiterii plângerii sale, infirmarea rezoluțiilor pronunțate de către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești și trimiterea cauzei la Parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitori, și trimiterea acestora în judecată pentru faptele săvârșite.

Examinând cauza sub toate aspectele conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare. În mod corect Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești a constatat că nu se poate reține, în sarcina executorului judecătoresc B.E.A. începerea urmăririi penale cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 246 C. pen. și a avocatului l.L. cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 288, 290, 291 C. pen., deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni. Din actele premergătoare în cauză ce au format obiectul dosarului penal nr. 81/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești nu s-au identificat fapte sau împrejurări care să contureze existența elementelor constitutive ale infracțiunilor sesizate de către petiționarul B.D.

pretins săvârșite de către intimații B.E.A. și l.L., astfel că soluția de neîncepere a urmăriri penale dispusă în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen., este temeinică și legală. Înalta Curte constată că, în considerentele rezoluției dispuse în cauză, cât și în cele ale instanței de fond, au fost analizate în mod detaliat toate aspectele invocate de recurentul petiționar, cu privire la faptele pentru care a solicitat cercetarea penală a intimaților, reținându-se în mod corect că nu se constată încălcări ale textelor de lege prin care să se fi adus atingere drepturilor procesuale ale acestuia. În consecință, respingând plângerea petiționarului și menținând rezoluția atacată, prima instanță a pronunțat o hotărâre temeinică și legală.

În baza art. 385 15 alin. (1) lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar B.D. împotriva sentinței nr. 7/ P din 3 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare în recurs, conform dispozitivului prezentei decizii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiționarul B.D. împotriva sentinței penale nr. 7/ P din 3 februarie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 8 mai 2009.