ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2049/2008

Asupra recursului de față: Din lucrările cauzei și înscrisurile depuse la dosar, constată: Prin cererea înregistrată, reclamanta A.V.A.S. a chemat în judecată pârâta Asociația T.P., solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la daune interese în cuantum de 2.425.485.000 rol și 17.235 dolari S.U.A. penalități de întârziere.

În motivarea cererii, reclamanta a susținut că, părțile au încheiat contractul de vânzare - cumpărare acțiuni din 30 octombrie 1995, prin care reclamanta, a transmis dreptul de proprietate asupra pachetului de acțiuni, reprezentând 40% din capitalul social al SC T. SA Panciu, către pârâtă, care nu a înțeles să achite ratele contractuale nr. 4 -7 scadente în perioada 30 aprilie 2002 – 30 octombrie 2003. Cum contractul a fost desființat de drept ca urmare a operării pactului comisoriu, reclamanta, a solicitat despăgubirile și penalitățile ce se cuvin, conform precizării făcute la termenul de 13 octombrie 2006 și anume: 2.425.485.000 rol reprezentând penalități calculate conform actelor adiționale semnate la data de 20 decembrie 1999 și respectiv la data de 27 decembrie 2001; la 429.140.384 rol reprezentând dobândă aferentă ratelor 4 - 8; la 371.420.000 ron reprezentând dividende cuvenite A.V.A.S.

aferente anilor 1995 – 2001; la 5.989,00 ron reprezentând alte prejudicii datorate conform art. 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002 și 1.000 ron reprezentând onorariu expert. Pârâta a depus întâmpinare, solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată, arătând că prețul de 29.797,38 lei pentru o acțiune a fost un preț exagerat, fapt pentru care nu a putut respecta obligațiile contractuale. Cum reclamanta, a reținut sumele achitate de Asociație, iar pe de altă parte a procedat la executarea gajului în totalitate, reclamanta nu mai este îndreptățită și la daune - interese. În cauză s-au administrat probe cu înscrisuri și s-a efectuat o expertiză contabilă pentru stabilirea pretențiilor solicitate de reclamantă.

Analizând materialul probator, Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 3291 din 9 martie 2007 a admis în parte cererea, obligând pârâta la plata către reclamantă a sumelor 242.548,50 ron și 17.235 dolari S.U.A. în echivalent lei la cursul B.N.R. de la data plății, reprezentând penalități, 42.914,03 ron reprezentând dobândă, 37.142 ron reprezentând contravaloare dividende. S-a respins capătul de cerere referitor la plata sumei de 5.989 ron, reprezentând alte prejudicii ca neîntemeiat, pârâta fiind obligată la plata sumei de 984 ron reprezentând cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această sentință Tribunalul a reținut: La data de 30 octombrie 1995, între reclamanta A.V.A.S., în calitate de vânzător și pârâta Asociația T.P.

s-a încheiat contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni având ca obiect transmiterea dreptului de proprietate asupra unui număr de 124.172 acțiuni reprezentând 40% din capitalul social al SC T. SA Panciu. În conformitate cu prevederile art. 4 din contract, cumpărătorul s-a obligat să plătească diferența de preț în valoare de 2.960.000.000 lei (80% din prețul contractului) în 19 rate eșalonat astfel: câte 94.000.000 primele 2 rate, câte 163.000.000 lei ratele 3 - 18, rata nr. 19 fiind în cuantum de 164.000.000 lei [scadența fiind prevăzută la art. 4 alin. (1) lit. b)]. Potrivit dispozițiilor art. 4 alin. (2) – (5) din convenția intervenită între cele două părți dobânda pentru plata sumei de 2.960.000.000 lei este de 6,0% pe an și se plătește numai la data scadenței de plată a fiecărei rate, inclusiv în cazul unor plăți anticipate în contul ratelor efectuate conform pct. 4 lit. b), alin. ultim.

Dobânda se calculează de la data semnării contractului. În cazul în care suma virată de cumpărător la data scadenței nu acoperă rata plus dobânda datorată, plata este considerată a fi făcută cu prioritate în contul dobânzilor. În caz de neplată a unei rate la scadență, cumpărătorul va plăti vânzătorului, pe perioada dintre data scadenței și data plății efective, o penalizare de 0,3% din valoarea ratei neachitate pentru fiecare zi de întârziere. Cumpărătorul este de drept în întârziere, la împlinirea termenului (datei) de plata a fiecărei rate și a dobânzilor aferente fără a fi necesară nicio notificare. Prin actul adițional din contractul de vânzare - cumpărare acțiuni din 30 octombrie 1995 părțile au stabilit altă scadență aferentă ratei nr. 1, iar prin actul adițional din 20 decembrie 1999 au fost aduse modificării valorii ratelor la (pct. 1 al actului adițional).

În conformitate cu pct. 2 al actului adițional cumpărătorul s-a obligat să achite ca penalitate de 0,3 % pe zi din valoarea ratelor 3, 4, 5, 6 și 7 pentru perioada cuprinsă între scadența acestor rate și data semnării actului adițional (20 decembrie 1999). La pct. 3 al actului adițional din 20 decembrie 1999 părțile au stipulat un pact comisoriu de gradul IV, în conformitate cu care contractul va fi desființat de drept, fără nicio somație în situația în care cumpărătorul nu achită la scadență două acte succesive, cu reținerea de către vânzător din sumele plătite de cumpărător a dobânzilor și penalităților scadente la data desființării contractului. Prin actul adițional din 3 iulie 2000, a fost convenită o nouă eșalonare a ratelor contractuale (art. 1), stabilindu-se calcularea dobânzii în funcție de această eșalonare.

Cumpărătorul s-a obligat ca până la data de 31 august 2000 să plătească vânzătorului o penalitate de 0,3% din suma de 163.000.000 lei (reprezentând valoarea inițială a ratei nr. 3 care se amână) pentru fiecare zi de întârziere în perioada dintre scadența inițială (30 aprilie 2000) și data înregistrării actului adițional. Conform art. 1 - art. 3 din convenția încheiată la 18 decembrie 2003, părțile au stabilit că: vânzătorul renunța la efectele pactului comisoriu prevăzut de art. 3 din contract, introdus prin actul adițional din 20 decembrie 1999; cumpărătorul se obligă să achite vânzătorului sumele restante la data încheierii convenției în termen de 60 de zile de la semnarea acesteia; contractul va fi desființat de plin drept fără nicio somație sau altă formalitate prealabilă în situația nerealizării obligației de plată prevăzută la art. 2 fiind aplicabile dispozițiile art. 21 din O.G.

nr. 25/2002, cu modificările și completările ulterioare și art. 41 din Legea nr. 137/2002. Întrucât, astfel cum a recunoscut și pârâta cu ocazia concilierii și în cuprinsul întâmpinării, cumpărătorul nu a achitat ratele contractuale nr. 4 - 7, prin notificarea din 3 martie 2004, pârâta a fost înștiințată cu privire la desființarea de drept a contractului (prin aplicarea pactului comisoriu). În aceste condiții, având în vedere dispozițiile art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 25/2002, art. 969 și art. 1066 C. civ., ținând seama de valoarea ratelor și scadența acestora, pârâta datorează, conform calculului efectuat de reclamantă corect în opinia instanței și verificat și prin raportul de expertiză contabilă sumele de: 242.248,50 ron si 17.235 dolari S.U.A.

în echivalent lei la cursul B.N.R. de la data plății, cu titlu de penalități aferente ratelor 3 - 8 calculate până la data de 6 mai 2004; 42.314,03 ron reprezentând dobânzi aferente ratelor 4 - 8 calculate până la data de 30 aprilie 2004. În opinia Tribunalului, în mod corect au fost calculate penalități aferente ratelor 3 - 8 și dobânzile pentru ratele 4 - 8, aceste rate fiind scadente anterior rezoluțiunii contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni. Totodată, Tribunalul reține că penalitățile și dobânzile sunt datorate de cumpărător și după momentul desființării contractului, în conformitate cu principiul reparării integrale a prejudiciului, dispozițiile art. 1021, art. 1073 C. civ., art. 21 din O.G.

nr. 25/2002, răspunderea contractuală a pârâtei (întemeiată pe culpa sa constând în neîndeplinirea obligației de plată a ratelor) cu privire la plata dobânzilor și penalităților subzistând după data rezoluțiunii, acestea fiind menite să acopere lipsa folosință a sumelor de bani datorate cu titlu de preț. Totodată, având în vedere dispozițiile art. 21 din O.G. nr. 25/2001 și art. 969 și art. 1073 C. civ. pârâta datorează și suma de 37.142 ron reprezentând contravaloare dividende aferente anilor 1995 - 2001 (stabilite si prin raportul de expertiză contabilă). În ceea ce privește capătul de cerere referitoare la obligarea pârâtei la plata sumei de 5.989 ron reprezentând alte prejudicii conform art. 21 alin. (3) din O.G.

nr. 25/2002, Tribunalul reține că reclamanta a avut în vedere calculul efectuat de expert prin raportare la indicele de inflație pentru perioada mai 2002 - februarie 2004. În opinia Tribunalului, acest mod de calcul are la bază actualizarea cu indicele de inflație a ratelor contractuale. Or, pentru fiecare rată contractuală părțile au convenit plata unei dobânzi de 6% pe an, dar și penalități pentru întârzierea în executarea obligației de plată a debitului principal, în aceste condiții neputându-se obține și actualizarea întrucât s-ar ajunge la o dublă reparare a prejudiciului. Părțile au introdus apel, împotriva acestei sentințe. Apelanta A.V.A.S. a criticat sentința pronunțată sub aspectul capătului de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 5.989 ron reprezentând alte prejudicii datorate conform art. 21 alin. (3) din O.U.G.

nr. 25/2002. Rațiunea acordării prejudiciului prin diminuarea activului net contabil rezidă în faptul că în urma desființării contractului de privatizare, deși părțile vor fi repuse în situația anterioară încheierii contractului, în patrimoniul A.V.A.S. vor intra acțiuni având o valoare mult diminuată față de momentul încheierii contractului și care nu mai pot fi valorificare prin intermediul unei alte privatizări. Așa fiind în virtutea principiului repunerii părților în situația anterioară, A.V.A.S.

ar trebui să i se restituie acțiuni la SC T. SA cu o valoare identică cu valoarea acelor acțiuni la momentul încheierii contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din 30 octombrie 1995. Întrucât o astfel de restituire nu mai este posibilă, valoarea acțiunilor și respectiv a capitalului social al SC T. SA fiind mult diminuată, consideră apelanta că este îndreptățită la repararea prejudiciului cauzat de asociația cumpărătoare în perioada derulării contractului de privatizare. În dosarul de față, s-a dispus efectuarea unei expertize în cadrul căreia s-a stabilit că în perioada derulării contractului de vânzare - cumpărare de acțiuni din 30 octombrie 1995 s-au produs prejudicii societății privatizate și implicit A.V.A.S.

care se regăsește în situația revenirii în patrimoniul său a unei societăți ale cărei acțiuni au o valoare mult mai mică. Întrucât toate pierderile suferite de societate pe perioada derulării contractului de privatizare sunt imputabile cumpărătorului Asociația T.P., apelanta a solicitat admiterea apelului în conformitate cu art. 296 C. proc. civ. și obligarea pârâtei și la plata sumei de 5.989 ron reprezentând alte prejudicii datorate, conform articolului 21 alin. (3) din O.G. nr. 25/2002. La rândul său Asociația T.P. Panciu, a criticat soluția pronunțată pentru următoarele motive: În mod greșit instanța de fond a acordat penalitățile calculate în sumă de 242.548,5 ron, după desființarea contractului, deși legea interzice acest fapt.

În speță, desființarea contractului a survenit la data de 3 martie 2004, urmare a notificării emisă de intimată în 3 martie 2004. Instanța de fond, în contra dispozițiilor legale a considerat că intimata are dreptul la plata daunelor - interese până la data de 6 mai 2005, care este data reînscrierii A.V.A.S. ca acționar în cadrul societății comerciale privatizate SC T. SA, și nu până la data de 3 martie 2004 când a intervenit desființarea contractului încheiat între părți. Prin raportul de expertiză efectuat în cauză, expertul a concluzionat că perioada de calcul în stabilirea cuantumului depășește data desființării contractului, motiv pentru care în urma obiecțiunilor s-a concluzionat că la 3 martie 2004 s-a desființat contractul de vânzare - cumpărare de acțiuni, împrejurare în care penalitățile urmează a fi recalculate până la data sus menționată și în cuantum redus la suma de 112.674 lei și 17.2235 dolari S.U.A., așa cum s-a arătat prin expertiză.

Analizând temeinicia și legalitatea sentinței în raport de criticile formulate, Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, prin decizia nr. 453 din 19 octombrie 2007, pronunțată în dosarul nr. 36829/3/2005 a respins ca nefondat apelul reclamantei, și admițând apelul pârâtei, a schimbat în parte sentința atacată în sensul obligării acesteia, către reclamantă la plata sumei de 112.674 ron și 17.235 dolari S.U.A. penalități. În ceea ce privește apelul declarat de reclamantă Curtea a apreciat că instanța de fond a respins justificat capătul de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata sumei de 5.989 lei reprezentând alte prejudicii.

Reclamanta a avut în vedere calculul efectuat de expert prin raportare la indicele de inflație pentru perioada mai 2002 – februarie 2004. Acest mod de calcul are la bază actualizarea cu indicele de inflație a ratelor contractuale, or pentru fiecare rată contractuală părțile au convenit plata unei dobânzi de 6% pe an, dar și penalități pentru întârziere în executarea obligației de plată a debitului principal. Așa fiind, în cauză nu se poate obține o dublă reparare a prejudiciului atât prin indicele de inflație cât și prin dobânda de 6% pe an, motiv pentru care în mod corect instanța de fond a respins acest capăt de cerere ca nefondat. În ceea ce privește apelul declarat de Asociația T.P. Panciu, Curtea l-a admis, întrucât calculul penalităților după desființarea contractului și reînscrierea A.V.A.S ca acționar în cadrul societății contravine dispozițiilor O.G.

nr. 25/2002 precum și principiului care guvernează desființarea actului juridic civil. Legea specială, în speță O.G. nr. 25/2002, în conținutul art. 21 alin. (1) lit. a) face precizarea că debitorul datorează daune interese constituite – sume reprezentând dobânzi și penalități datorate pentru ratele scadente și neachitate până la data desființării contractului. În cazul penalităților, în urma refacerii raportului de expertiză s-a constatat diminuarea acestora de la 242.485,5 lei cât s-a stabilit inițial, la suma de 112.674 lei, cât s-a reținut prin data scadentă din 3 martie 2004. Împotriva acestei decizii, în termen legal, au introdus recurs atât reclamanta A.V.A.S. cât și pârâta Asociația T.P.

Panciu. Invocând în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., reclamanta a dezvoltat în fapt, următoarea critică, privind decizia atacată: Interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 21 din O.G. nr. 25/2002, în ceea ce privește modalitatea de calcul a daunelor - interese, ignorându-se faptul că dreptul de a se solicita daune - interese, urmare desființării contractului de privatizare, s-a născut la momentul în care A.V.A.S. a notificat cumpărătorul cu privire la intenția sa de a desființa contractul ca urmare a neîndeplinirii obligației de plată pârâtei - recurente. Pe de altă parte, prejudiciu trebuia să cuprindă pierderea efectiv suferită, cât și câștigul pe care creditorul nu l-a putut realiza, instanța neanalizând critic concluziile raportului de expertiză.

În speță, nu se pune problema dovedirii prejudiciului, deoarece întinderea acestuia este fixată de lege, în raport de art. 21 alin. (1)1 din O.G. nr. 25/2002, prejudiciul, putând fi cuantificat provizoriu la data introducerii cererii de chemare în judecată. Recurenta a învederat și că instanța, nu a făcut și aplicarea art. 998 – art. 999 C. civ., în ceea ce privește nașterea dreptului subiectiv al creditorului de a pretinde despăgubiri de la debitorul său. Recurenta Asociația T.P. Panciu, fără a preciza temeiul legal, în fapt a criticat decizia susținând: - instanța a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și interpretarea greșită a legii, dispozițiilor O.G. nr. 25/2002; - instanța nu s-a pronunțat asupra criticilor formulate în apel, privind lipsa calității procesuale active și a necompetenței de soluționare a cauzei.

Analizând recursurile declarate, urmează a se reține că recursul recurentei - reclamante este nefondat, urmând a fi respins ca atare, iar recursul pârâtei este netimbrat urmând a fi anulat ca netimbrat, pentru următoarele considerente: Așa cum rezultă din considerentele deciziei atacate, s-a confirmat parțial motivarea sentinței, ca urmare a reanalizării stării de fapt, în raport de care s-a statuat în mod corespunzător că, s-au calculat greșit penalități și după desființarea contractului și reînscrierea A.V.A.S. ca acționar în cadrul societății. Aprecierea instanței de apel, este fundamentată pe dispozițiile art. 21 alin. (1)1 conform cărora „în cazul desființării contractului pe cale convențională sau judicioasă, pentru prejudiciile cauzate Autorității, cumpărătorul este obligat la plata daunelor interese”.

Textul explică ce sume se includ în daunele interese și anume: dobânzi și penalități pentru ratele scadente și neachitate până la data desființării contractului și arată și modalitatea de stabilire a întinderii acestora și anume prin efectuarea unei expertize. Or, instanța de apel, făcând o corectă aplicare a art. 21 alin. (1)1 din O.G. nr. 25/2002, a stabilit data până la care se impune calcularea penalităților, respectiv până la desființarea contractului și reînscrierea A.V.A.S. ca acționar și a dispus, refacerea raportului de expertiză pe baza acestui obiectiv. Așa fiind, modalitatea de stabilire a prejudiciului, corespunde dispozițiilor legale. Cu privire la cuantificarea prejudiciului stabilit, urmează a se aprecia, că repunerea în discuție a întinderii prejudiciului stabilit, tinde spre a se repune în discuție un element de fapt, stabilit în calea devolutivă a apelului, critica vizând netemeinicia deciziei.

Or, față de exigențele impuse de caracterul de cale extraordinară de atac al recursului această critică excede cadrului procesual impus, fapt pentru care nu poate fi analizată. Față de cele ce preced și cum în cauză nu s-au pus în discuție motive de nelegalitate de ordine publică, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul urmează a fi respins ca nefondat. În ceea ce privește recursul pârâtei Asociația T.P. Panciu, constatând că deși a fost legal citată să achite taxa de timbru în sumă de 2.135,369 lei și 5 lei timbru judiciar acestea nu au fost achitate până la termenul de judecată. Așa fiind în baza art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997, recursul urmează a fi anulat ca netimbrat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamanta A.V.A.S. împotriva deciziei nr. 453 din 19 octombrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială, ca nefondat. Anulează recursul declarat de pârâta Asociația T.P. Panciu împotriva aceleiași decizii, ca netimbrat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2008.