ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2393/2008

Asupra recursurilor de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 53 din 29 ianuarie 2008 a Tribunalului lași, inculpatul C.A. a fost condamnat la o pedeapsă de 12 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prev. de art. 174 C. pen. S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani. A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 17 iulie 2007 la zi. S-a făcut aplic. art. 71 -64 lit. a) și b) C. pen. A fost admisă în parte acțiunea civilă, iar inculpatul a fost obligat să plătească părții civile C.M.

suma de 100.000 lei daune morale. A fost respinsă plângerea formulată de petenții B.C. și F.M. împotriva ordonanței din 06 septembrie 2007 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul lași, prin care s-a instituit sechestru asigurător asupra apartamentului proprietatea inculpatului situat în municipiul lași. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin sentința civilă nr. 3177 din 16 martie 2006, Judecătoria lași a desfăcut căsătoria încheiată între inculpat și fosta sa soție, R.A., constatând că părțile erau despărțite în fapt de 6 ani, dată la care inculpatul a părăsit locuința, care era proprietatea sa personală, fiind dobândită anterior căsătoriei. Starea tensionată dintre părți s-a accentuat pentru că inculpatul nu a obținut pe cale judecătorească și evacuarea fostei soții din locuința sa.

La data de 16 iulie 2007, inculpatul a ridicat pensia, a făcut mai multe cumpărături, iar în jurul orelor 20,00 a revenit în apartament. Victima, aflată în apartament, în stare de ebrietate, a reproșat inculpatului că nu a cumpărat băuturi alcoolice, lucru pe care acesta I- a făcut ulterior, luând de la un chioșc de lângă bloc o sticlă cu vin, una cu apă, alune și un pachet de țigări. În apartament, cei doi au consumat împreună vin, după care inculpatul a reproșat victimei că nu plătește datoriile fiului lor, răspunzând necuviincios. Inculpatul a mers în balcon de unde a revenit cu un cuțit de bucătărie cu lama de 25 cm lungime, și mâner transparent din material plastic. A apăsat cuțitul pe sânul stâng al victimei, fără a o înțepa, în timp ce victima era culcată în pat.

Aceasta a râs de inculpat, a luat cuțitul și l-a așezat între tăblia patului și saltea, fapt ce a provocat o reacție violentă din partea inculpatului, care a mers din nou în balcon de unde a revenit cu o bărdiță cu tăișul de 9 cm, s-a apropiat de patul unde era așezată victima, i-a dat o lovitură cu pumnul în frunte și 3 lovituri cu barda în zona gâtului, victima decedând instantaneu. Inculpatul a spălat lama bărdiței, a așezat-o pe pernă lângă victimă, a părăsit apartamentul circa 4 ore, declarând ulterior că a fost în imobilul unei persoane a cărei identitate nu înțelege să o dezvăluie, a revenit în apartamentul său, unde a consumat 200 ml coniac, s-a culcat în cealaltă cameră, iar a doua zi, a mai băut circa un litru de bere, după care s-a autodenunțat organelor de poliție, predând cheile apartamentului și indicând adresa și identitatea victimei.

Raportul medico-legal de necropsie a concluzionat că moartea victimei a fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecutive unui traumatism cranio-cervical, cu plăgi despicate cervical posterior, cu fractura coloanei cervicale la nivel C6-7 și transectiune medulară. La necropsie, în zona cervicală, a antebrațului stâng, a degetelor mâinii stângi, la nivelul cervical anterior, preauricular drept și genian drept s-au mai identificat plăgi tăiate, produse cu un obiect tăietor înțepător, posibil cuțit, dar nu s-a stabilit dacă aceste leziuni au fost rezultatul acțiunii inculpatului.

La individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, instanța de fond a avut în vedere criteriile prev. de art.72 C. pen., respectiv gradul de pericol social concret al faptei, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită, limitele speciale ale pedepselor și persoana infractorului, dar și conduita inculpatului anterior săvârșirii faptei, nefiind cunoscut cu antecedente penale, atitudinea sa procesuală sinceră, cooperantă. Instanța de fond a luat act că partea civilă C.M., fiul victimei și al inculpatului, s-a constituit parte civilă cu suma de 400.000 lei, daune morale, pentru prejudiciul suferit, însă s-a apreciat că acest prejudiciu poate fi acoperit prin acordarea daunelor morale în cuantum de 100.000 lei.

Pentru garantarea acoperirii prejudiciului cauzat părții civile, s-a dispus în cursul urmăririi penale instituirea unui sechestru asigurător asupra apartamentului proprietatea inculpatului, măsură împotriva căreia petenții B.C. și F.M. au formulat plângere la data de 22 ianuarie 2008, motivat de faptul că au încheiat un antecontract de vânzare-cumpărare cu inculpatul, iar pentru perfectarea vânzării este necesar a fi ridicate măsurile de indisponibilizare. Plângerea a fost apreciată ca neîntemeiată de instanța de fond, motivat de faptul că încheierea antecontractului de vânzare-cumpărare nu este de natură să ducă la ridicarea măsurii asigurătorii. Împotriva sentinței au declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie, raportat la cuantumul pedepsei aplicate, iar în latură civilă, cu privire la măsura sechestrului asigurător, și părțile civile creditori B.C.

și F.M., în latură civilă, referitor la măsura asiguratorie dispusă. Instanța de apel, analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate de apelanți, a constatat că instanța fondului a reținut corect situația de fapt, a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei aplicate inculpatului, reținând vinovăția acestuia, gradul ridicat de pericol social al infracțiunii săvârșite, modalitatea concretă de comitere a faptei, dar și persoana inculpatului, care a avut un comportament corespunzător în societate anterior săvârșirii infracțiunii, nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut comiterea faptei, dovedind cooperare în faza urmăririi penale Instanța de apel a constatat, totodată, că, reevaluând circumstanțele personale ale inculpatului, pot fi reținute în favoarea acestuia disp.

art. 74 lit. a) și c) C. pen., aplicându-se în consecință disp. art. 76 lit. a) C. pen., cu efect asupra reducerii cuantumului pedepsei aplicate. Totodată, instanța de apel a luat act de faptul că în cursul judecării apelului, creditorii B.C. și F.M. au declarat personal de faptul că își retrag apelurile formulate. Față de aceste considerente, prin decizia penală nr. 56 din 15 mai 2008, Curtea de Apel lași, secția penală, a admis apelul declarat de inculpat împotriva sentinței penale nr. 53 din 29 ianuarie 2008 a Tribunalului lași, pe care a desființat-o în parte, și, în rejudecare, a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 12 ani închisoare la 10 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. de art. 174 C. pen.

A luat act de retragerea apelurilor declarate de creditorii B.C. și F.M. împotriva aceleiași sentințe. A menținut starea de arest a inculpatului și a dedus prevenția de la 29 ianuarie 2008 la zi. A menținut celelalte dispoziții ale sentinței. Împotriva deciziei a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași și inculpatul. În recursul parchetului se invocă motive de netemeinicie ale deciziei recurate, referitor la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului în apel, insuficient pentru a asigura reeducarea acestuia. Se apreciază că actele noi, depuse în apel de inculpat nu erau de natură a exprima regretul pentru săvârșirea infracțiunii de omor, motiv pentru care ele nu reprezintă o noutate cu privire la persoana inculpatului, de natură a atrage incidența disp.

art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu consecința reducerii în continuare a cuantumului pedepsei aplicate de instanța de fond. Se solicită admiterea recursului, casarea deciziei și menținerea sentinței pronunțate de instanța de fond ca fiind legală și temeinică. In recursul său, inculpatul solicită reducerea pedepsei față de circumstanțele personale și conduita sa procesuală. Se arată, de asemenea, că victima se afla într-o avansată stare de ebrietate și a avut o atitudine provocatoare. Inculpatul solicită și ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra apartamentului proprietate personală. Examinând hotărârea în raport de criticile recurenților, care se circumscriu cazurilor de casare prev. de art. 385 9 alin. (1) pct. 14 și 18 C. proc.

pen., ca și din oficiu, pentru cazurile enunțate de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte reține următoarele: Probele administrate în cauză relevă fără echivoc că în seara de 16 iulie 2007, pe fondul unor discuții contradictorii, inculpatul a aplicat victimei o lovitură cu pumnul în frunte, în timp ce victima se afla pe pat și apoi a luat o bărdiță, cu care i-a aplicat trei lovituri în zona gâtului, provocându-i decesul. Această situație de fapt a fost stabilită și de prima instanță, pentru ca apoi să fie confirmată de instanța de control judiciar. În individualizarea judiciară, însă, cele două instanțe au aplicat diferit criteriile prev. de art. 72 C. pen., și s-au orientat la pedepse diferite în cuantum.

Instanța de control judiciar a dat o valență exagerată circumstanțelor personale ale inculpatului și a stabilit un cuantum de pedeapsă orientat la minimum prevăzut de lege, aducând atingere funcției educativ-preventive și de exemplaritate a sancțiunii penale. Este adevărat că inculpatul a avut o atitudine procesuală corespunzătoare și a regretat fapta săvârșită, dar aceste împrejurări nu pot determina în mod obligatoriu reducerea pedepsei sub minimum prevăzut de lege. Instanța de apel a minimalizat pericolul social concret al faptei și periculozitatea inculpatului, care impuneau o reacție mai severă din partea organelor judiciare, în cursul tragerii la răspundere penală. Între inculpat și victimă existau serioase neînțelegeri, cărora inculpatul Ie-a găsit rezolvare prin suprimarea vieții victimei, într-un mod deosebit de violent.

Mai mult, se poate observa că inculpatul a dat dovadă de o ferocitate ieșită din comun, când, după primele lovituri aplicate cu bărdița, a aplecat capul victimei spre stânga și i-a aplicat a treia lovitură tot în zona gâtului, asigurându-se de rezultatul letal. Cu multă stăpânire de sine, inculpatul a spălat obiectul vulnerant de sânge, după care l-a așezat pe pernă lângă victimă, părăsind apoi apartamentul pentru câteva ore. A revenit în jurul orelor 3.00, și a mai consumat băuturi alcoolice, după care s-a culcat într-o altă cameră a apartamentului. Aceste circumstanțe reale se constituie în împrejurări care justifică opțiunea de individualizare judiciară adoptată de prima instanță, astfel că, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. a) C. proc.

pen., Înalta Curte va admite recursul parchetului, va casa în parte decizia și va menține sentința primei instanțe cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului. Pentru considerentele de mai sus, se va privi ca nefondat recursul inculpatului sub aspectul individualizării judiciare a sancțiunii penale În ceea ce privește critica inculpatului privind ridicarea sechestrului asigurător asupra apartamentului proprietate personală, Înalta Curte reține că măsura asigurătorie este justificată, față de modul de soluționare a acțiunii civile exercitate în cauză, eliminându-se riscul insolvabilității debitorului și asigurându-se repararea prejudiciului cauzat prin infracțiune. Drept urmare, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpat. În baza art. 385 17 alin. (4) C. proc. pen. rap. la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, de la 17 iulie 2007 la zi. Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel lași împotriva deciziei penale nr. 56 din 15 mai 2008 a Curții de Apel lași, secția penală, privind pe inculpatul C.C.A. Casează în parte decizia penală atacată, numai cu privire la pedeapsa aplicată inculpatului C.C.A. și menține sentința penală nr. 53 din 22 ianuarie 2008 a Tribunalului lași. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul C.C.A. împotriva deciziei penale nr. 56 din 15 mai 2008 a Curții de Apel lași, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul reținerii și arestării preventive de la 17 iulie 2007 la 1 iulie 2008. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 1 iulie 2008.