ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5713/2008

Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 15 septembrie 2006 pe rolul Tribunalului Olt, secția civilă, reclamanta C.I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al municipiului Slatina și Ministerul Economiei și Finanțelor prin D.G.F.P. Olt, restituirea imobilelor expropriate, în măsura în care acestea pot fi restituite în natură sau, în subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata despăgubirilor actualizate, în măsura în care aceste imobile nu pot fi restituite în natură.

în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin actul de vânzare înregistrat în registrul de transcripțiuni al grefei Tribunalului Olt sub nr. 152 din 17 ianuarie 1933, autoarea sa, C.E., a devenit proprietara imobilului teren în suprafață de 1000 mp situat în Slatina, pe care a construit o casă de locuit și anexe gospodărești, cu suprafață construită totală de 121,52 mp. Prin Decretul prezidențial nr. 216 din 9 august 1982, întreaga suprafață de teren a fost expropriată, iar construcțiile au fost demolate. Prin sentința civilă nr. 318 din 2 aprilie 2007, Tribunalul Olt, secția civilă, admițând în parte acțiunea, a dispus retrocedarea terenului în suprafață de 351 mp situat în Slatina, și a obligat reclamanta să restituie pârâtului Consiliul local Slatina despăgubirea în sumă de 789,75 lei, primită în anul 1983, actualizată în funcție de indicele prețurilor de consum din momentul pronunțării hotărârii.

Prin aceeași sentință, Tribunalul Olt a respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata contravalorii actualizate a imobilelor expropriate și a obligat Consiliul local Slatina la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că suprafața de teren de 351 mp este liberă și nu a fost folosită scopului pentru care a fost expropriată, astfel că numai aceasta poate fi restituită în natură. Capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata contravalorii actualizate a imobilelor expropriate a fost respins întrucât, pe de o parte, diferența de teren și construcțiile demolate au fost folosite scopului pentru care s-a dispus exproprierea, iar pe de altă parte, autoarea reclamantei a primit despăgubiri.

Împotriva sentinței de fond a declarat apel Primăria municipiului Slatina. Prin întâmpinarea depusă la dosar la termenul din 14 iunie 2007, reclamanta a invocat excepția lipsei calității procesuale active a Primăriei municipiului Slatina, motivat de faptul că aceasta nu a fost parte la instanța de fond și excepția nulității cererii de apel, întrucât nu este semnată de reprezentantul său legal, ci de consilier juridic. La termenul din 24 septembrie 2007, instanța a invocat din oficiu excepția inadrnisibilității acțiunii, în raport de faptul că acțiunea a fost promovată după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Curtea de Apel Craiova, secția civilă, prin decizia nr. 777 din 24 septembrie 2007, a respins excepțiile invocate de reclamantă, a admis apelul declarat de Consiliul local Slatina, iar pe fond, a respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de apel a reținut, în ce privește excepția lipsei semnăturii reprezentantului legal al apelantei, că primarul este președintele Consiliul local al municipiului Slatina, citat la prima instanță, iar apelul a fost declarat de Primărie, reprezentată de asemenea de Primar. Cu privire la excepția nulității prevăzută de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., instanța arată că, deși cererea de apel a Primăriei este semnată de consilier juridic, ulterior, apelanta a depus la dosar exemplarul înregistrat la aceeași dată, semnat de primar, secretar, D.A.D.P.P. și îndrumător compartiment. Cu privire la fondul cauzei, a reținut că, după apariția Legii nr. 10/2001, prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994 au devenit inaplicabile acestor categorii de imobile, persoanele îndreptățite putându-și valorifica drepturile cu privire la imobilele expropriate numai în condițiile și termenele prevăzute de legea nouă.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta C.I. care, întemeindu-și criticile pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale active a Primăriei Slatina și a nulității apelului, ridicate în fața instanței de apel, precum și respingerea excepției inadrnisibilității acțiunii, invocată din oficiu de instanța de apel. Verificând legalitatea deciziei recurate în limita criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în cauză este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce succed. Cadrul procesual este stabilit de reclamant prin cererea de chemare în judecată. Apelul, fiind o etapă a fazei judecății, nu reprezintă un proces distinct de cel declanșat prin cererea de chemare în judecată, ci o continuare a acestuia și vizează pe cei care au avut calitatea de părți la judecata în primă instanță, indiferent de poziția lor procesuală.

In speță, apelul a fost declarat de Primăria municipiului Slatina, deși, în cadrul procesual creat de reclamant, calitatea de pârât o avea Consiliul local Slatina. Nu este corect considerentul instanței de apel în sensul că la prima instanță a fost citat Consiliul local al municipiului Slatina, al cărui președinte este Primarul, iar apelul a fost declarat de Primărie, reprezentată de asemenea de Primar, întrucât ceea ce interesează nu constă în faptul că două persoane au același reprezentant, ci care dintre aceste două persoane are calitatea de parte și are deci dreptul, în această calitate, să exercite calea de atac. Anterior acestei chestiuni, curtea de apel trebuia însă să sepronunțe cu privire la excepția lipsei semnăturii primarului de pe cererea de apel, invocată de reclamantă prin întâmpinarea depusă la dosar și comunicată părților (încheierea de la termenul din 14 iunie 2007, fila 13, verso, dosar apel).

Potrivit dispozițiilor art. 133 C. proc. civ., aplicabile și în apel, în baza dispozițiilor art. 298 din același cod, „cererea de chemare în judecată, care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului ori obiectul ei sau semnătura, va fi declarată nulă „. Apelul declarat în cauză este semnat de consilier juridic, deși cel care reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum și în justiție, potrivit dispozițiilor art. art. 62 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 privind administrația publică locală, este primarul.

In dosar nu există un exemplar al apelului, semnat de primar, astfel cum reține instanța de apel și nici nu s-a constatat existența vreunui mandat special prin care reprezentantul legal al apelantei să împuternicească pe consilierul juridic să declare și să semneze cererea de apel, în numele lui, astfel că, în lipsa unei asemenea dovezi, persoana care a semnat cererea de apel nu a probat calitatea sa de reprezentant al instituției apelante. In raport de considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., instanța va admite recursul, va modifica în tot decizia recurată în sensul că va anula apelul declarat de Primăria municipiului Slatina și, în conformitate cu dispozițiile art. 274 C. proc.

civ., va obliga pe apelantă la plata către recurentă a cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta C.I. împotriva deciziei nr. 777 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă. Modifică în tot decizia recurată în sensul că: Anulează apelul declarat de Primăria municipiului Slatina împotriva sentinței nr. 918 din 2 aprilie 2007 a Tribunalului Olt. Obligă pe apelanta Primăria municipiului Slatina la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către recurentă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 octombrie 2008.