ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5713/2008

Asupra recursului

de față,

Din examinarea lucrărilor dosarului,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 15

septembrie 2006 pe rolul Tribunalului Olt, secția civilă, reclamanta C.I. a

solicitat, în contradictoriu cu pârâții Consiliul local al municipiului Slatina

și Ministerul Economiei și Finanțelor prin D.G.F.P. Olt, restituirea imobilelor

expropriate, în măsura în care acestea pot fi restituite în natură sau, în

subsidiar, obligarea pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata

despăgubirilor actualizate, în măsura în care aceste imobile nu pot fi

restituite în natură. în motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, prin actul

de vânzare înregistrat în registrul de transcripțiuni al grefei Tribunalului

Olt sub nr. 152 din 17 ianuarie 1933, autoarea sa, C.E., a devenit proprietara

imobilului teren în suprafață de 1000 mp situat în Slatina, pe care a construit

o casă de locuit și anexe gospodărești, cu suprafață construită totală de

121,52 mp.

Prin Decretul prezidențial nr. 216 din

9 august 1982, întreaga suprafață de teren a fost expropriată, iar construcțiile

au fost demolate.

Prin sentința civilă nr. 318 din 2

aprilie 2007, Tribunalul Olt, secția civilă, admițând în parte acțiunea, a

dispus retrocedarea terenului în suprafață de 351 mp situat în Slatina, și a

obligat reclamanta să restituie pârâtului Consiliul local Slatina despăgubirea

în sumă de 789,75 lei, primită în anul 1983, actualizată în funcție de indicele

prețurilor de consum din momentul pronunțării hotărârii.

Prin aceeași sentință, Tribunalul Olt a

respins capătul de cerere privind obligarea pârâtului Ministerul Economiei și

Finanțelor la plata contravalorii actualizate a imobilelor expropriate și a

obligat Consiliul local Slatina la plata către reclamantă a cheltuielilor de

judecată.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a

reținut că din raportul de expertiză efectuat în cauză, rezultă că suprafața de

teren de 351 mp este liberă și nu a fost folosită scopului pentru care a fost

expropriată, astfel că numai aceasta poate fi restituită în natură.

Capătul de cerere privind obligarea

pârâtului Ministerul Economiei și Finanțelor la plata contravalorii actualizate

a imobilelor expropriate a fost respins întrucât, pe de o parte, diferența de

teren și construcțiile demolate au fost folosite scopului pentru care s-a

dispus exproprierea, iar pe de altă parte, autoarea reclamantei a primit

despăgubiri.

Împotriva sentinței de fond a declarat

apel Primăria municipiului Slatina.

Prin întâmpinarea depusă la dosar la

termenul din 14 iunie 2007, reclamanta a invocat excepția lipsei calității

procesuale active a Primăriei municipiului Slatina, motivat de faptul că

aceasta nu a fost parte la instanța de fond și excepția nulității cererii de

apel, întrucât nu este semnată de reprezentantul său legal, ci de consilier

juridic.

La termenul din 24 septembrie 2007,

instanța a invocat din oficiu excepția inadrnisibilității acțiunii, în raport

de faptul că acțiunea a fost promovată după intrarea în vigoare a Legii nr.

10/2001.

Curtea de Apel Craiova, secția civilă,

prin decizia nr. 777 din 24 septembrie 2007, a respins excepțiile invocate de

reclamantă, a admis apelul declarat de Consiliul local Slatina, iar pe fond, a

respins acțiunea.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de apel a reținut, în ce privește excepția lipsei semnăturii

reprezentantului legal al apelantei, că primarul este președintele Consiliul

local al municipiului Slatina, citat la prima instanță, iar apelul a fost

declarat de Primărie, reprezentată de asemenea de Primar.

Cu privire la excepția nulității

prevăzută de art. 133 alin. (2) C. proc. civ., instanța arată că, deși cererea

de apel a Primăriei este semnată de consilier juridic, ulterior, apelanta a

depus la dosar exemplarul înregistrat la aceeași dată, semnat de primar,

secretar, D.A.D.P.P. și îndrumător compartiment.

Cu privire la fondul cauzei, a reținut

că, după apariția Legii nr. 10/2001, prevederile art. 35 din Legea nr. 33/1994

au devenit inaplicabile acestor categorii de imobile, persoanele îndreptățite

putându-și valorifica drepturile cu privire la imobilele expropriate numai în

condițiile și termenele prevăzute de legea nouă.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta C.I. care, întemeindu-și criticile pe dispozițiile art. 304

pct. 9 C. proc. civ., solicită admiterea excepțiilor lipsei calității

procesuale active a Primăriei Slatina și a nulității apelului, ridicate în fața

instanței de apel, precum și respingerea excepției inadrnisibilității acțiunii,

invocată din oficiu de instanța de apel.

Verificând legalitatea deciziei recurate

în limita criticilor formulate, Înalta Curte constată că recursul declarat în

cauză este fondat, urmând a fi admis pentru considerentele ce succed.

Cadrul procesual este stabilit de

reclamant prin cererea de chemare în judecată.

Apelul, fiind o etapă a fazei

judecății, nu reprezintă un proces distinct de cel declanșat prin cererea de

chemare în judecată, ci o continuare a acestuia și vizează pe cei care au avut

calitatea de părți la judecata în primă instanță, indiferent de poziția lor

procesuală.

In speță, apelul a fost declarat de

Primăria municipiului Slatina, deși, în cadrul procesual creat de reclamant,

calitatea de pârât o avea Consiliul local Slatina.

Nu este corect considerentul instanței

de apel în sensul că la prima instanță a fost citat Consiliul local al

municipiului Slatina, al cărui președinte este Primarul, iar apelul a fost

declarat de Primărie, reprezentată de asemenea de Primar, întrucât ceea ce

interesează nu constă în faptul că două persoane au același reprezentant, ci

care dintre aceste două persoane are calitatea de parte și are deci dreptul, în

această calitate, să exercite calea de atac.

Anterior acestei chestiuni, curtea de

apel trebuia însă să sepronunțe cu privire la excepția lipsei semnăturii

primarului de pe cererea de apel, invocată de reclamantă prin întâmpinarea

depusă la

dosar și comunicată părților (încheierea

de la termenul din 14 iunie 2007,

fila

13, verso, dosar apel).

Potrivit dispozițiilor art. 133 C. proc. civ., aplicabile

și

în apel, în baza dispozițiilor art. 298

din același cod, „cererea de chemare

în

judecată, care nu cuprinde numele reclamantului sau al pârâtului ori obiectul

ei

sau semnătura, va fi declarată nulă

„.

Apelul declarat în cauză este semnat de

consilier juridic, deși cel care reprezintă comuna sau orașul în relațiile cu

alte autorități publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine,

precum și în justiție, potrivit dispozițiilor art. art. 62 alin. (1) din Legea

nr. 215/2001 privind administrația publică locală, este primarul.

In dosar nu există un exemplar al

apelului, semnat de primar, astfel cum reține instanța de apel și nici nu s-a

constatat existența vreunui mandat special prin care reprezentantul legal al

apelantei să împuternicească pe consilierul juridic să declare și să semneze

cererea de apel, în numele lui, astfel că, în lipsa unei asemenea dovezi, persoana

care a semnat cererea de apel nu a probat calitatea sa de reprezentant al

instituției apelante.

In raport de considerentele expuse, în

temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., instanța va admite

recursul, va modifica în tot decizia recurată în sensul că va anula apelul

declarat de Primăria municipiului Slatina și, în conformitate cu dispozițiile

art. 274 C. proc. civ., va obliga pe apelantă la plata către recurentă a

cheltuielilor de judecată în cuantum de 500 lei, reprezentând onorariu de

avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamanta

C.I. împotriva deciziei nr. 777 din 24 septembrie 2007 pronunțată de Curtea de

Apel Craiova, secția civilă.

Modifică în tot decizia recurată în

sensul că:

Anulează apelul declarat de Primăria

municipiului Slatina împotriva sentinței nr. 918 din 2 aprilie 2007 a

Tribunalului Olt.

Obligă pe apelanta Primăria

municipiului Slatina la plata sumei de 500 lei, cheltuieli de judecată către

recurentă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 10 octombrie 2008.