ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2140/2009

Asupra recursului penal de

față:

Curtea de Apel Oradea, secția

penală și pentru cauze cu minori, prin încheierea din 26 mai 2009, a dispus, printre

altele, în baza art. 300

2

, cu referire la art. 160

b

C.

proc. pen., menținerea măsurii arestării preventive luată față de inculpatul S.Z.

Pentru a se da această

soluție, s-a avut în vedere că inculpatul a fost trimis în judecată pentru

comiterea infracțiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută și pedepsită

de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 74

lit. a), b) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen.

Măsura arestării

inculpatului este legală și se justifică, întrucât cerința inclusă în art. 148 alin.

(1) lit. f) C. proc. pen., poate fi considerată existentă, cât timp se

demonstrează pe bază de indicii temeinice că lăsarea în libertate a

inculpatului ar prezenta pericol pentru ordinea publică.

Textul de lege menționat se

referă la două condiții ce justifică arestarea, ambele trebuind să fie

întrunite cumulativ, săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea prevede

pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și existența unui pericol pentru ordinea

publică în cazul în care inculpatul ar fi lăsat în libertate, ori, în speță,

aceste condiții sunt reanalizate. În speță, există motive verosimile pentru a

susține că asupra inculpatului planează acuzația săvârșirii infracțiunii de

tentativă la omor, lăsarea inculpatului în libertate prezintă pericol concret

pentru ordinea publică, dedus din rezonanța socială profund negativă a faptelor

sale.

Măsura arestării

inculpatului este legală și temeinică, ea fiind luată în condițiile art. 143 și

146 alin. (1

0

) și art. 149

1

C. proc. pen., existând în

mod corespunzător și cazurile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. și cu

respectarea prevederilor art. 5 paragraf 1 lit. c) din C.E.D.O., în cauză, existând

motive verosimile de a bănui că inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care

a fost arestat.

Temeiurile de fapt și de

drept care au determinat arestarea inculpatului impun, în continuare, privarea

de libertate a acestuia, față de care s-a reținut săvârșirea unei infracțiuni

cu un grad ridicat de pericol social. Prin punerea în libertate a inculpatului

s-ar putea crea temerea în societate că organele judiciare nu au reacție promtă

creând astfel, o stare de insecuritate socială.

În raport cu cele arătate, apreciindu-se

că măsura arestării preventive a inculpatului se justifică și este necesară s-a

dispus menținerea acesteia în continuare.

Împotriva acestei hotărâri,

în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.Z. susținând că este

netemeinică și nelegală deoarece, în prezent, menținerea arestării preventive

nu s-ar mai impune.

Recursul este nefondat.

Simpla afirmație a

inculpatului în sensul că „menținerea arestării preventive nu s-ar mai impune”,

fără un probatoriu, o demonstrație, în acest sens nu poate duce la admiterea recursului

și casarea hotărârii, mai ales că aceasta este în concordanță cu actele și

probele dosarului, care relevă necesitatea menținerii acestei măsuri, în

continuare.

Față de cele arătate, Curtea

va trebui să privească recursul declarat de inculpatul S.Z. împotriva

încheierii din 26 mai 2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze

cu minori.

Văzând și reglementarea

plății cheltuielilor judiciare către stat, precum și a plății onorariilor de

avocat, pentru apărările din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat,

recursul declarat de recurentul inculpat S.Z. împotriva încheierii din 26 mai

2009 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori,

pronunțată în dosarul nr. 2073/111/2008.

Obligă recurentul inculpat

la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care

suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va

avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

Definitivă.

Pronunțată în ședință

publică, azi 5 iunie 2009.