ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3314/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3314/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
A
supra recursurilor de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința
nr. 3220 din 24 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de
contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea formulată de
reclamantele I.C. și N.M., în contradictoriu cu pârâții Comisia Parlamentară a
Revoluționarilor din Decembrie 1989 și C.E.V., și a obligat pârâții să
soluționeze cererea reclamantelor de
eliberare
a avizelor necesare pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar,
sub
sancțiunea plății de daune cominatorii de 100 lei/zi de întârziere.
Prin aceeași
sentință, instanța de judecată a admis excepția lipsei calității procesuale
pasive a pârâtei Camera Deputaților, respingând ca atare acțiunea formulată
împotriva acesteia, și a respins excepția lipsei calității procesuale pasive
invocată de pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989
și excepția prematurității acțiunii; de asemenea, a fost respinsă, ca
neîntemeiată, cererea reclamantelor de acordare a daunelor materiale și morale.
Pentru a pronunța
această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
1.
Cu privire la excepții
Excepția
lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Camera Deputaților este
întemeiată, având în vedere obiectul acțiunii care vizează eliberarea avizului
necesar
pentru
preschimbarea certificatelor de revoluționar, pârâta Camera Deputaților
neavând o asemenea
atribuție, neexistând identitate între aceasta și persoana obligată
în raportul juridic dedus judecății,
respectiv Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de Comisia
Parlamentară a
Revoluționarilor din Decembrie 1989 este neîntemeiată, împrejurarea
invocată în
motivare,
aceea că nu are personalitate juridică, neavând relevanță din punct de
vedere al calității
procesuale pasive, raportat la dispozițiile art. 11 din Legea nr. 341/2004
și art. 15 alin. (1) și
(2) din H.G. nr. 1412/2004, din care rezultă că atribuția de emitere a
avizului necesar pentru
preschimbarea certificatelor de revoluționar aparține comisiei
pârâte.
Excepția
prematurității acțiunii este, de asemenea, neîntemeiată, apreciază instanța
de fond, întrucât termenul de 30 iunie 2009
invocat în motivarea excepției este prevăzut ca termen limită pentru
preschimbarea certificatelor de revoluționar și
nu ca termen până la care vor fi eliberate avizele necesare pentru
preschimbarea
certificatelor.
II.
Pe fondul cauzei
Prin
notificarea nr. 268 din 22 iunie 2007, reclamantele au solicitat acordarea
avizelor, conform Legii nr. 341/2004, în vederea preschimbării certificatelor
de revoluționar.
La această
notificare li s-a răspuns prin adresa nr. 42/XX/046 din
28 februarie 2007 că acordarea avizului a fost amânată până la
verificarea dosarelor de
către
membrii comisiei parlamentare, având în vedere faptul că împotriva calității
de
revoluționar a reclamantelor a fost formulată contestație.
Curtea constată că prin adresa nr. 18/4917 din 03 martie 2007
Secretariatul de Stat
pentru
Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 comunică
reclamantelor răspuns la notificarea formulată de acestea, respectiv
faptul că în
urma reanalizării din
punct de vedere tehnic, efectuată de Comisia S.S.P.R. asupra
dosarelor, membrii Comisiei au stabilit, în
unanimitate, că aceste dosare sunt
complete
și nu revin sub nici un motiv asupra avizului favorabil acordat inițial.
S-a mai menționat că Secretariatul a solicitat comisiei pârâte să
precizeze
care sunt documentele
necesare pentru completarea dosarelor reclamantelor, întrucât i s-a comunicat
că acestea rămân în analiza comisiei pentru a fi completate conform cerințelor
Legii nr. 341/2004, fără a se preciza care sunt completările necesare.
Instanța de
fond a reținut că, potrivit art. 15 alin. (2) din H.G. nr. 1412/2004,
Comisia pârâtă are obligația de a emite avizul
prevăzut de art. 5 alin. (3) din Legea
nr. 341/2004, acesta putând fi
favorabil sau nefavorabil, după caz.
Pârâta nu
numai că nu a soluționat cererea reclamantelor de eliberare a avizului dar a
comunicat S.S.P.R. că dosarele acestora nu conțin elementele
necesare preschimbării certificatelor, fără să
menționeze care sunt documentele
lipsă,
ceea ce a determinat S.S.P.R. să solicite pârâtei să precizeze documentele
respective.
Nu rezultă
din înscrisurile de la dosar că pârâta ar fi comunicat aceste precizări, punând
S.S.P.R. în imposibilitatea de a analiza cele două dosare, cu atât mai mult cu
cât anterior, comisia din cadrul S.S.P.R. apreciase că documentația este
completă, acordând aviz favorabil.
Așa fiind, se arată în considerentele sentinței recurate, în cauză sunt
incidente dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, care se
referă la nesoluționarea
în
termenul legal a unei cereri.
Or, reține
instanța de fond, deși reclamantele au solicitat eliberarea avizului, pârâta nu
a soluționat această cerere în sensul eliberării unui aviz,
indiferent că în urma analizării actelor existente
la dosar aprecia că acesta este favorabil sau nefavorabil, pentru a da
posibilitatea, în eventualitatea unui aviz
nefavorabil, contestării
acestuia.
Pârâta a
hotărât ca dosarele reclamantelor să rămână în analiza comisiei constituită la
nivelul S.S.P.R. pentru a fi completate conform cerințelor Legii nr. 341/2004,
rară să indice acestei comisii documentele lipsă și fără a-i da posibilitatea
exercitării atribuțiilor legale prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr.
341/2004, în condițiile în care opinia exprimată anterior de această comisie
era contrară celei a pârâtei.
Instanța de fond a apreciat, de asemenea, necesar a recurge la măsura
de
constrângere
a pârâților, constând în sancțiunea plății de daune cominatorii, pentru a-i
determina să-și execute
obligația legală de emitere a avizelor, având în vedere intervalul
de timp care a trecut de
la data formulării cererii de către reclamante și atitudinea
manifestă de tergiversare a soluționării
cererii de către pârâți.
Instanța de fond a apreciat că nu poate obliga pârâții, anterior
soluționării cererii
reclamantelor, la eliberarea avizelor favorabile, întrucât nu se poate
substitui autorității
căreia legea îi recunoaște competența în acest domeniu, instanța putând
analiza, în
conformitate
cu dispozițiile Legii nr. 554/2004, dacă este cazul, refuzul nejustificat de
soluționare a acestei
cereri în sensul art. 2 alin. (1) lit. i) din această lege.
Cât privește cererea de acordare a daunelor materiale și morale,
instanța de
fond
a considerat-o ca fiind neîntemeiată, având în vedere că probele administrate
în
cauză
nu au făcut dovada prejudiciului material, respectiv a celui moral invocate în
motivarea cererii, conform art. 1169 C. civ.
Împotriva
acestei sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs
pârâții.
În motivarea recursului, pârâta
Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 a reiterat, în
esență, apărările invocate în fața instanței de fond, în plus susținând că
hotărârea instanței de fond a fost dată cu încălcarea prevederilor art. 20 din
H.G. nr. 1412/2004 și că în mod greșit a fost obligată pârâta la plata daunelor
de întârziere, de vreme ce mandatele parlamentarilor ce intrau în componența
Comisie au încetat la data de 12 decembrie 2008, urmând ca aceasta să se
constituie într-o nouă componență.
Pârâtul C.E.V.
susține în motivele de recurs că nu are calitate procesuală pasivă, întrucât la
data de 12 decembrie 2008, mandatul său de deputat și, implicit, cel de
Președinte al Comisiei pârâte au încetat; pe fond, a
susținut că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea prevederilor
art. 20 din H.G nr. 1412/2004 și că instanța de judecată nu a ținut seama de faptul
că perioada de
preschimbare a certificatelor doveditoare a calității de
revoluționar nu s-a încheiat, termenele prevăzute de Legea nr. 341/2004 fiind
prorogate până la data de 30 iunie 2009.
Examinând sentința atacată, în
raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți,
precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304
1
C. proc. civ., Curtea constată că recursurile sunt nefondate, după cum se va
arăta în continuare.
In ceea ce privește
excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată în motivele de recurs de
pârâtul C.E.V., se constată că aceasta nu este întemeiată, faptul că mandatul
său de deputat și, implicit, cel de Președinte al Comisiei pârâte au încetat la
data de 12 decembrie 2008 neavând relevanță sub acest aspect, având în vedere
perioada de 2 ani, cuprinsă între data solicitării de către reclamante a
avizelor - 22 iunie 2007 și data încetării mandatului; așa fiind și în raport
cu funcția pârâtului, de Președinte al Comisiei pârâte, calitatea procesuală
pasivă a acestuia este legitimată de prevederile art. 16 din Legea nr.
554/2004.
Nici motivele
de recurs invocate cu privire la fondul cauzei nu sunt întemeiate.
Astfel,
conform prevederilor art. 5 alin. (3) din Legea recunoștinței față de
eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției române
din decembrie 1989, precum și față de persoanele care și-au jertfit viața sau
au avut de suferit în urma revoltei muncitorești anticomuniste de la Brașov din
noiembrie 1987, nr. 341/2004, „Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989, după analizarea dosarelor persoanelor ce
solicită preschimbarea certificatelor, cu avizul comisiei parlamentare pentru
controlul aplicării prevederilor prezentei legi, va elibera noul tip de
certificat, care va avea un format unic, cu elemente de securizare - singurul
document valabil pentru a beneficia de prevederile prezentei legi".
De asemenea, potrivit art. 9 alin. (3) din legea susmenționată,
„Certificatele
eroilor-martiri
se eliberează și se acordă la propunerea Secretariatului de Stat pentru
Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, cu avizul Comisiei parlamentare
a revoluționarilor din decembrie 1989, și se atribuie urmașilor acestora,
conform normelor metodologice" iar conform art. 15 alin. (2) din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 341/2004, aprobate prin H.G.
nr. 1412/2004, „Comisia Parlamentară comunică
S.S.P.R., în termen de
10 zile de la data înregistrării propunerii
prevăzute la alin. (1), avizul favorabil sau negativ, după caz".
Rezultă, din
prevederile legale citate, că revine Comisiei Parlamentare competența emiterii
avizului pentru dosarele persoanelor ce solicită preschimbarea certificatelor,
iar termenul prevăzut de lege în acest sens este de 10 zile de la data
înregistrării propunerii formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele
Revoluționarilor din Decembrie 1989.
Or, deși
Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a
înaintat propunerile de avizare a dosarelor reclamantelor Comisiei
Parlamentare, aceasta din urmă, în loc să procedeze conform
competenței prevăzute de dispozițiile legale
citate, în sensul emiterii avizului, fie el favorabil sau negativ, prin adresa
din 15 martie 2007 (f. 30 și urm. - dosar fond), a
restituit S.S.P.R.
dosarele reclamantelor, „pentru a fi completate conform cerințelor Legii nr.
341/2004".
Recurenta-pârâtă
Comisia Parlamentară nu a procedat, însă, la acordarea avizelor prevăzute de
lege nici la solicitarea expresă a intimatelor-reclamante, formulată prin
„Notificarea" din 22 iunie 2007 (f. 104 și urm. - dosar fond).
Față de
această situație, în mod corect instanța de fond a admis acțiunea reclamantelor
și a obligat pârâții să soluționeze cererea acestora de eliberare a avizelor
necesare pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar, în temeiul art.
18 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, considerând că atitudinea pârâtei Comisia
Parlamentară de nesoluționare în termenul legal a cererii referitoare la un
drept sau la un interes legitim al reclamantelor se încadrează în situația
prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. h) și art. 2 alin. (2) din același act
normativ.
De asemenea, fiind vorba de nesoluționarea în termenul legal a unei
cereri,
în mod corect a procedat
instanța de fond făcând aplicarea prevederilor art. 18 alin. (5) din Legea nr.
554/2004, referitoare la stabilirea în sarcina părții obligate a sancțiunii
unei penalități, pentru fiecare zi de întârziere.
Pentru
considerentele arătate, recursurile vor fi respinse ca nefondate, menținându-se
sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU
ACESTE MOTIVE
ÎN
NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge
recursurile declarate de pârâții Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din
Decembrie 1989 și C.E.V. împotriva sentinței civile nr. 3220 din 24 noiembrie
2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 16 iunie 2009.