ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 141/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Decizia penală nr. 231/A din 2 noiembrie 2009, Curtea de Apel București, secția I penală, în baza dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și, printre alții, de către inculpatul Y.M. împotriva sentinței penale nr. 712/F din 7 iulie 2009 a Tribunalului București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 29233.01/3/2008, a desființat sentința apelată și a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, respectiv Tribunalul București. Totodată, prin decizie s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului Y.M.

Pentru a pronunța decizia, instanța de apel a reținut, în esență, că la judecarea în fond a cauzei, încălcându-se dispozițiile art. 291 alin. (1) C. proc. pen., s-a procedat la judecată fără citarea legală a inculpatului O.S. pentru termenul din 26 iunie 2009, când au avut loc dezbaterile. S-a mai reținut că apărătorul ales al respectivului inculpat a învederat în mod explicit instanței de fond, că inculpatul O.S. i-a confirmat primirea citației pentru termenul din 31 martie 2009, ulterior, apărătorul nemaifăcând vreo precizare pentru termenele de judecată acordate până la data pronunțării sentinței. Ca atare, instanța de apel a considerat hotărârea instanței de fond ca fiind pronunțată cu încălcarea legii, inculpatului respectiv aducându-i-se vătămare, iar faptele reținute în sarcina sa sunt în indivizibilitate, conform art. 34 lit. a) C. pen., cu faptele pentru care sunt cercetați, printre alții, și inculpatul Y.M.

Împotriva deciziei instanței de apel, inculpatul Y.M. a declarat recurs, pe actul procedural ce reprezintă cererea sa, el menționând și semnând personal „pentru arestare preventivă” (fila 3 dosar I.C.C.J., secția penală). La termenul de judecare a recursului, 15 decembrie 2009, inculpatul prezent personal în instanță, asistat juridic de apărător desemnat din oficiu și în prezența traducătorului de limbă turcă, a adus la cunoștință că își retrage recursul. Asupra cererii, sunt de reținut următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 385 4 C. proc. pen. alin. (2), părțile pot renunța la recurs în conformitate cu dispozițiile art. 368 și pot retrage recursul în condițiile art. 369, că se aplică în mod corespunzător.

Conform art. 369 C. proc. pen., până la închiderea dezbaterilor, oricare dintre părți își poate retrage calea de atac. Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte, declarația de retragere putând fi făcută la instanță. Cum, în cauză, sunt îndeplinite condițiile cerute de textele din procedura penală, instanța de recurs va lua act de manifestarea de voință a inculpatului. Fiind însă în culpă procesuală, în conformitate cu dispozițiile art. 192 C. proc. pen., cu referire la art. 189 alin. (1) din același cod, inculpatul recurent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul Y.M. împotriva Deciziei penale nr. 231/A din 2 noiembrie 2009 a Curții de Apel București, secția I penală. Obligă recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C. Onorariul pentru interpretul de limba turcă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 19 ianuarie 2010.