ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 6323/2008

Deliberând asupra

recursului de față;

Din examinarea actelor și lucrărilor cauzei constată

următoarele:

Prin cererea

înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 31 octombrie 2007,

reclamanții D.V., P.P., P.F., L.D., S.L., M.F.I., C.A.A., D.C. și S.A. au

solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel

București, Tribunalul Călărași și Ministerul Finanțelor Publice, ca prin

hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: obligarea primilor trei pârâți la

plata drepturilor salariale restante reprezentând indemnizație lunară de 10%

din salariul brut pe perioada 01 noiembrie 2004 - 01 noiembrie 2007,

actualizată în raport cu rata inflației la data plății efective, precum și în

continuare acordarea acestei indemnizații de 10% din salariul brut, până la

prevederea acestor drepturi pentru tot personalul auxiliar de specialitate și

obligarea, în solidar, a acelorași pârâți să includă în bugetul de stat,

respectiv la prima rectificare de buget, după rămânerea definitivă a sentinței

civile, a sumelor datorate de cei trei pârâți pentru perioadele sus­menționate,

precum și obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanții au

arătat că îndeplinesc funcția de personal auxiliar de specialitate în cadrul

Judecătoriei Lehliu Gară și că art. 6 alin. (2) C. muncii consacră pentru toți

salariații principiul ca pentru muncă și pregătire profesională egală să fie

retribuiți în mod egal, principiu ce se

regăsește și în

dispozițiile art. 23 din Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Au mai

susținut că O.G. nr. 137/2000, aprobată prin Legea nr. 48/2002 și modificată

prin Legea nr. 27/2004, în art. 1 alin. (2) statuează principiul egalității

între cetățeni prin excluderea privilegiilor și discriminării, asigurând

egalitate în garantarea și exercitarea unor drepturi,

inclusiv dreptul la un salariu egal pentru muncă egală și că potrivit

art. 20 din

Constituția României, dispozițiile constituționale privind

drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în

concordanță cu Declarația Universală a Drepturilor Omului, cu pactele și

celelalte tratate la care România este parte, invocându-se totodată și art. 53

din Constituția României, referindu-se la restrângerea exercițiului unor

drepturi sau al unor libertăți, în alin. (2) prevede: „Restrângerea poate fi

dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie

să fie proporțională cu situația care a determinat-o, să fie aplicată în mod

nediscriminatoriu și fără a aduce atingere existenței dreptului sau a

libertății".

Contrar acestor principii

consacrate legislativ, prin art. 19 pct. 3 din Legea nr. 50/1996 republicată,

cu modificările ulterioare, respectiv O.G.

nr.

83/2000, s-a prevăzut că grefierii care participă la efectuarea actelor privind

procedura reorganizării judiciare și a falimentului, a actelor de

publicitate imobiliară, a celor de executare penală și executare civilă, a

actelor comisiei pentru cetățenie, precum și cei care sunt secretarii

comisiilor de cercetare a averii beneficiază de o indemnizație lunară de 10%

din salariul brut, calculată în raport cu timpul efectiv lucrat în aceste

activități, de aceeași indemnizație beneficiind și conducătorii de carte

funciară, astfel că personalul auxiliar de specialitate din componența

judecătoriilor, în afara celor de la executări penale și a celor din cadrul

falimentelor, este tratat inegal din punct de vedere al salarizării,

discriminat fără un criteriu obiectiv și rațional, motiv pentru care, în

vederea egalității de tratament, se

i

mpune acordarea drepturilor salariale

solicitate întrucât îndeplinește în virtutea funcțiilor, o muncă egală cu

primii și trebuie să beneficieze de toate sporurile acordate acestora,

eliminând astfel discriminarea prin încălcarea principiului egalității între

salariați și anume salariu egal la muncă egală.

Pârâtul Ministerul Justiției a

formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea acțiunii reclamanților,

ca neîntemeiată.

Prin sentința civilă nr. 2852

din data de 20 decembrie 2007 Tribunalul Călărași, secția civilă, a respins

acțiunea reclamanților D.V., P.P., P.F., L.D., S.L., M.F.I., C.A.A., D.C. și S.A.,

ca neîntemeiată, reținând următoarele:

- potrivit art. 19 pct. 3 din

Legea 50/1996, grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura

falimentului, actelor de publicitate imobiliară, a celor de executare penală și

civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie, precum si cei care sunt secretarii

comisei de cercetare a averii, beneficiază de o indemnizație lunară de 10% din

salanul brut, calculată în raport de timpul efectiv lucrat.

- din redactarea

textului de lege sus-menționat rezultă că de indemnizația

lunară de 10% beneficiază numai o anumită parte a

personalului auxiliar, care

îndeplinește în plus o serie de alte

activități, față de activitățile îndeplinite de restul grefierilor, astfel că

respectiva indemnizație reprezintă contraprestația muncii suplimentare depuse

de personalul enumerat expres de acest text de lege iar în cazul de față însăși

reclamantele recunosc că nu se încadrează în categoria acestor grefieri.

-  art. 19 pct. 3 din

Legea nr. 50/1996 nu este discriminatoriu si nu încalcă dispozițiile art. 16

alin. (1) din Constituția României și pe cele ale art. 23 alin. (2)

din Declarația Universală a Drepturilor Omului

potrivit cărora „toți oamenii au

dreptul,

fără nici o discriminare, la salariu egal pentru muncă egală" întrucât

instituirea

sporului de 10% în favoarea numai a unor categorii de grefieri a avut

în vedere faptul că nu tot personalul auxiliar

desfășoară o muncă egală, aflându-se deci în situații diferite iar a acorda

tuturor acest spor, indiferent dacă execută

sau nu activități în plus față de specificul

atribuțiilor de ansamblu pe care le au toți grefierii, ar conduce într-adevăr

la o încălcare a principiului salariu egal pentru muncă egală, aspect asupra

căruia s-a pronunțat și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării prin

hotărârea nr. 333 din 8 octombrie 2007, reținând că fapta de a nu acorda

indemnizația respectivă tuturor grefierilor nu este discriminatorie conform

O.G. nr. 137/2000.

Curtea de Apel București,

secția a VII-a civilă și pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări

sociale, prin încheierea din 25 iunie 2008, în temeiul art. 2 alin. (3) din

O.G. nr. 75 din 11 iunie 2008 a trimis recursul declarat de reclamanți la Înalta

Curte de Casație și Justiție, spre competentă soluționare.

Investită fiind cu

soluționarea recursului declarat de reclamanții S.L. (fostă M.), M.F.I., P.F., P.P.,

L.D., D.V., C.A.A., D.C., S.A. împotriva deciziei nr. 2852 din 20 decembrie

2007 a Tribunalului Călărași, Înalta Curte constată următoarele:

Prin cererea de

recurs s-a solicitat admiterea recursului împotriva hotărârii pronunțate în

dosarul nr. 2877/116/2007 a Tribunalului Călărași și admiterea acțiunii astfel

cum a fost formulată invocându-se în drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C.

proc. civ.

În

esență se susține că instanța de fond a greșit când a apreciat fondul

problemei, existând de fapt o stare de

discriminare în cadrul personalului auxiliar.

Verificând

legalitatea deciziei recurate în limitele criticilor formulate, Înalta Curte

constata ca recursul declarat în cauză este nefondat, pentru următoarele

considerente.

Art. 19 pct. 3 din

Legea 50/1996, dispune că grefierii care participă la efectuarea actelor

privind procedura falimentului, actelor de publicitate imobiliară, a celor de

executare penală și civilă, a actelor comisiei pentru

cetățenie,

precum si cei care sunt secretarii comisei de cercetare a averii, beneficiază

de o indemnizație lunară de 10% din salariul brut , calculată în raport de

timpul efectiv lucrat.

Din coroborarea

dispozițiilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996 cu cele ale art. 3 alin. (8)

din O.G. nr. 8/2007 rezultă că beneficiază de procentul de 10%, numai

personalul auxiliar expres prevăzut în actele normative menționate, respectiv

grefierii care participă la efectuarea actelor privind procedura reorganizării

judiciare și a falimentului, a actelor de publicitate imobiliară, acelor de

executare penală și executare civilă, a actelor comisiei pentru cetățenie,

precum și cei care sunt secretarii comisiilor de cercetare a

averii, conducătorii de carte funciară și numai

în raport de timpul efectiv lucrat.

Or, din adresa nr. 2877/116/2007

emisă și comunicată de pârâtul Tribunalul Călărași pentru termenul de judecată

din 20 decembrie 2007, ( fila 71 dosar fond) rezultă că niciunul dintre

reclamanți nu îndeplinește atribuții privind efectuarea unor acte prevăzute de

art. 19 alin. (3) din Legea nr. 50/1996.

Față de dispozițiile

menționate cât și față de procedura concretă în care se poate acorda

indemnizația de 10%, personalul auxiliar de specialitate care nu participă la

activitățile prevăzute în aceste dispoziții nu poate beneficia de procentul în

discuție.

Ca atare pentru

considerentele expuse , recursul declarat in cauză se privește ca nefondat și

in baza art. 312 C. proc. civ. urmează a fi respins in consecință.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge

recursul declarat de reclamanții S.L. (fostă M.), M.F.I., P.F., P.P., L.D.,

ș.a., împotriva deciziei nr. 2852 din 20 decembrie 2007 a Tribunalului

Călărași.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

azi 27 octombrie 2008.