ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3435/2007
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3435/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 3623/2006
pronunțată la 15 decembrie 2006, Curtea de Apel București, secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal, a admis în parte acțiune formulată de
reclamantul V.A.I., în contradictoriu cu Ministerul Afacerilor Externe, Secția
Consulară a Ambasadei Române la Chișinău, a constatat refuzul nejustificat al
pârâtului de soluționare a cererii reclamantului privind programarea datei
pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române și de a i se
comunica lista actelor necesare și a obligat pârâtul să procedeze la stabilirea
datei pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române a
reclamantului.
Au fost astfel respinse excepția
inadmisibilității acțiunii invocată de pârât, precum și ca neîntemeiate
celelalte capete de cerere.
Pentru a pronunța această sentință, prima
instanță a reținut că reclamantul a făcut dovada cu înscrisuri a faptului că
s-a adresat cu cereri repetate pârâtului, la 17 mai 2006 cu o cerere în formă
liberă și la 25 iunie și 10 iulie 2007, prin e-mail Secției Consulare din
Chișinău ca și Direcției Consulare a Ministerului Afacerilor Externe a
României, solicitând stabilirea unei date pentru depunerea actelor necesare în
vederea redobândirii cetățeniei române, în temeiul dispozițiilor art. 10 din
Legea nr. 21/1991 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța de fond a reținut că în mod
nejustificat pârâtul a refuzat să-i soluționeze cererea reclamantului, fiind
încălcate astfel dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004, și a considerat
necesar a obliga pârâta la stabilirea unei date pentru primirea actelor
necesare redobândirii cetățeniei române de către reclamant.
Celelalte capete de cerere din acțiune
privind comunicarea listei cu actele necesare, și acoperirea prejudiciului
moral ce nu a fost precizat ca și cuantum, au fost respinse ca neîntemeiate.
Împotriva acestei sentințe a declarat
recurs pârâtul Ministerul Afacerilor Externe, prin reprezentant legal,
criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând că instanța de fond
a pronunțat o hotărâre cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, art. 304
pct. 9 C. proc. civ.
În primul rând, susține recurenta, s-a
dat o rezolvare greșită excepției inadmisibilității acțiunii în ce privește
petitul referitor la obligarea Secției Consulare a Ambasadei Române la Chișinău
de a fixa o dată pentru depunerea cererii de redobândire a cetățeniei române,
respingându-se această excepție, deși obiectul litigiului nu se încadrează
competențele de soluționare ale instanței de contencios administrativ, așa cum
sunt acestea limitativ enumerate în art. 18 din Legea nr. 554/2004, în
realitate fiind vorba de o „obligație de a face”.
Nu ne aflăm nici în situația unui refuz
nejustificat de a soluționa o cerere în sensul prevederilor art. 2 lit. h) din
Legea nr. 554/2004, susține recurentul-pârât, pentru că acest refuz
nejustificat presupune o exprimare explicită, cu exces de putere, a voinței de
a nu rezolva cererea, or în speță reclamantului i s-a comunicat că activitatea
Secției Consulare a Ambasadei României la Chișinău este rezervată pentru
procesarea cererilor de redobândire a cetățeniei, depuse în luna august 2003,
astfel că trebuie respectată această ordine de precădere stabilită,
neputându-se astfel da curs cererii reclamantului depusă la 17 mai2006.
S-a solicitat admiterea recursului și
modificarea în parte a hotărârii atacate, pe fondul cauzei, respingându-se
solicitarea reclamantului ce a fost admisă în primă instanță.
Intimatul-pârât a depus întâmpinare,
invocând excepția tardivității recursului, excepție asupra căreia instanța de
recurs s-a pronunțat, respingând-o ca neîntemeiată, înainte de a se da cuvântul
părților pe fond.
Pe fondul cauzei, acesta a susținut că
hotărârea pronunțată de prima instanța fost dată cu respectarea dispozițiilor
legale aplicabile în cauză și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
Analizând recursul formulat, prin prisma
motivelor de recurs invocate și în raport de dispozițiile legale aplicabile în
cauză, Înalta Curte îl va respinge pentru considerentele ce se vor arăta în
continuare.
Art. 1 din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, modificată și completată prin Legea nr. 262/2007,
statuează că „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său
ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act
administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate
adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea
actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea
pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat cât și
public”.
Așa cum corect reține și instanța de fond,
reclamantul-intimat s-a adresat în mai multe rânduri (cu cerere liberă sau prin
e-mail) Secției Consulare din Chișinău ca și Direcției Consulare a Ministerului
Afacerilor Externe a României, solicitând a fi programat la o anumită dată
pentru depunerea actelor necesare redobândirii cetățeniei române, în temeiul
Legii nr. 21/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Cererea sa a rămas însă fără răspuns din
partea autorităților respective, care în mod nejustificat au invocat faptul că
la data depunerii cererii de către intimat, 17 mai2006. Secția Consulară a
Ambasadei României la Chișinău se afla în etapa de procesare a cererilor depuse
în luna august 2003, astfel că nu putea rezolva cu prioritate cererea
reclamantului-intimat.
Ne aflăm așadar, în ipoteza
„nesoluționării în termenul legal a unei cereri”, prevăzută de art. 1 din Legea
nr. 554/2004, modificată și completată prin Legea nr. 262/2007, cererea
formulată de intimatul-reclamant fiind aceea de a i se stabili o dată pentru
depunerea actelor necesare redobândirii cetățeniei române a cărei soluționare
se încadrează în competența de soluționare a instanței de contencios
administrativ.
Prin urmare, în mod corect și legal,
instanța de fond a constatat refuzul nejustificat al pârâtului Ministerului
Afacerilor Externe, Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău, de a
soluționa cererea reclamantului-intimat și l-a obligat la stabilirea datei
pentru primirea actelor necesare redobândirii cetățeniei române.
De precizat însă că, chiar dacă instanța
de fond nu a menționat în mod expres un anume termen, în care pârâtul să fie
obligat la fixarea unei date pentru primirea actelor, instanța de fond a avut
în vedere rezolvarea într-un termen rezonabil a cererii reclamantului-intimat,
cerere care în final să ducă la rezolvarea problemei redobândirii cetățeniei
române de către acesta.
Așa fiind, instanța de fond, a dat o
rezolvare corectă cauzei, respingând excepția inadmisibilității acțiunii
invocate de pârât și pronunțându-se pe fond prin admiterea în parte a acțiunii.
Pentru toate aceste considerente,
recursul formulat de pârât se privește ca nefondat și va fi respins, cu
aplicarea și a dispozițiilor art. 312 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de Ministerul
Afacerilor Externe, Secția Consulară a Ambasadei României din Chișinău,
împotriva sentinței civile nr. 3623 din 15 decembrie 2006 a Curții de Apel
București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 19
septembrie 2007.