ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 844/2009

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1 din 6 ianuarie 2009,

Curtea de Apel București. secția a II-a penală, în baza dispozițiilor art. 278

1

alin. (8) lit. a) C. proc. pen., a respins plângerea formulată de petentul D.D.,

împotriva rezoluției din 7 septembrie 2007, dispusă de Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel București în Dosarul nr. 1295/P/2007.

Pentru a pronunța sentința,

instanța a reținut că nici un act de serviciu îndeplinit de N.D., prim-procuror

în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, nu realizează

elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în contra

intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen., întârzierea efectuării plății unei expertize sau neonorarea acesteia neconstituind nici

elementele constitutive ale infracțiunii de favorizare a infractorului,

incriminată de art. 264 din același cod.

Totodată, cererea unui

petent, de obligare a organului judiciar să achite onorariul expertizei

contabile excede procedurii speciale a plângerii contra actelor procurorului,

reglementată de art. 278

1

C. proc. pen.

Împotriva sentinței,

petentul, în termenul legal, a declarat recurs, motivele invocate fiind

detaliate mai sus.

Recursul nu este fondat.

Potrivit dispozițiilor art. 278

1

alin. (7) C. proc. pen., soluționând plângerea se verifică rezoluția atacată pe

baza lucrărilor și a materialului cauzei, precum și a oricăror înscrisuri noi

prezentate.

Raportând cauzei această

dispoziție procedural penală, se reține că la 7 septembrie 2007, prin

rezoluție, procurorul de la nivelul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel

București, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc.

pen., a dispus neînceperea urmăririi penale față de prim-procurorul N.D. din

cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București, sub aspectul săvârșirii

infracțiunilor de abuz în serviciu în contra intereselor persoanelor, prevăzută

de art. 246 C. pen. și de favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 din

același cod.

Actele premergătoare

efectuate cu verificarea plângerii petentului, respectiv susținerile acestuia,

că prim-procurorul N.D., abuziv, ar fi dispus scoaterea de sub urmărire penală

în Dosarul nr. 4379/P/2002 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București, a

numitei B.M., sub aspectul comiterii infracțiunilor de violare de domiciliu,

prevăzută de art. 192 C. pen., de furt calificat, prevăzută de art. 208 - art. 209

din același cod, de tâlhărie, prevăzută de art. 211 C. pen., de delapidare, prevăzută de art. 215

1

C. pen., de denunțare calomnioasă,

prevăzută de art. 259 din același cod, de fals intelectual, prevăzut de art. 288 C. pen., de uz de fals, prevăzută de art. 291 din același cod, de abuz în serviciu prin

îngrădirea unor drepturi, prevăzută de art. 247 C. pen., de represiune nedreaptă, prevăzută de art. 268 din același cod, au relevat că Tribunalul

București, sesizat de petent, prin Decizia nr. 2460 R din 4 noiembrie 2005 a trimis cauza la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6 București pentru efectuarea de

cercetări, la data dispunerii rezoluției cauza fiind în curs de instrumentare la Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul Poliției Sector 6.

Celelalte susțineri,

respectiv că organele de poliție tergiversează cercetările, iar prim-procurorul

refuză să plătească contravaloarea expertizei contabile, așa cum s-a cerut prin

adresa din 20 martie 2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6

București, analizate de procuror, au evidențiat că începând cu anul 2005,

plângerea vizându-l pe D.N., trimisă de C.S.M. al Parchetului de pe lângă

Curtea de Apel București, a fost rezolvată prin rezoluția nr. 2329/P/2005,

dispunându-se, în temeiul art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C.

proc. pen., neînceperea urmăririi penale pentru comiterea infracțiunii

prevăzute de art. 246 și de art. 289 C. pen., soluție atrasă de rezoluția din Dosarul

nr. 4379/P/2002.

În legătură cu susținuta

tergiversare a instrumentării, de către organele de poliție, a cauzei vizând-o

pe B.M., just s-a reținut că petentul are la dispoziție mijloacele reglementate

de art. 275 și următoarele C. proc. pen., competența aparținându-i procurorului

care supraveghează cercetarea penală de la nivelul Parchetului de pe lângă

Judecătoria sectorului 6, organ judiciar competent material și teritorial.

Referitor plângerii în

legătură cu refuzul plății contravalorii expertizei contabile, din analiza

conținutul adresei despre care s-a făcut vorbire, nu rezultă un refuz al

conducătorului parchetului, neefectuarea plății sau întârzierea nu pot fi

elemente constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu ori favorizare a

infractorului, sarcinile economico-financiare, bugetare, ș.a. ținând de

domeniul administrării bugetului alocat unității de parchet de priorități, de

respectarea destinației fondurilor ș.a.m.d., toate acestea fiind prevăzute în

acte normative în materia salarizării, altor drepturi de personal,

administrare.

În altă ordine de idei,

aspectul cerut de petent, acela de obligare a Parchetului de pe lângă

Tribunalul București să achite contravaloarea expertizei, nu poate forma obiect

al plângerii în contra actelor și măsurilor dispuse de procuror, potrivit

dispozițiilor art. 278

1

C. proc. pen., instanța având competența

numai asupra rezoluțiilor sau ordonanțelor de netrimitere în judecată.

Pentru considerentele

expuse, recursul declarat nefiind fondat, urmează să fie respins.

Potrivit dispozițiilor art. 192,

cu referire la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., recurentul petent va fi

obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul

declarat de petiționarul D.D. împotriva sentinței penale nr. 1 din 6 ianuarie 2009 a Curții de Apel București, s

ecția

II penală și pentru

cauze cu minori și de familie.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 10

martie 2009.