ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4480/2009

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului

București, secția a IX –a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul R.C.D.

a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române,

întrucât este nemulțumit de soluția pe care a dat-o Comisia de rezolvare a

contestațiilor, constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției

Române.

În motivarea cererii,

reclamantul arată că, la data de 30 iunie 2008, a participat la concursul de

trecere a unor agenți de poliție în corpul ofițerilor la sediul Inspectoratului

Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și că, în urma corectării lucrării sale,

a obținut nota 6,95, iar la data de 01 iulie 2008 a depus contestație cu

privire la modul în care i-a fost corectată lucrarea.

În plus, reclamantul susține

că a primit un răspuns prin care i se aduce la cunoștință faptul că i-a fost

respinsă contestația, întrucât Comisia de soluționare a contestațiilor a decis

că punctajele pentru subiectele în cauză au fost acordate corect de către

Comisia de concurs, astfel că s-a hotărât menținerea notei de 6.95.

Prin întâmpinarea depusă la

filele 20-21 dosar, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a

tribunalului, față de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art.

3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 7 din Legea nr. 218/2002.

Prin sentința civilă nr. 2383

din 22 septembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX –a de contencios administrativ

și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de

soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII –a

contencios administrativ și fiscal.

În esență, tribunalul a

reținut că reclamantul a contestat un act emis de către Inspectoratul General

al Poliției Române, instituție inclusă în categoria autorităților publice

centrale, astfel că cererile împotriva acesteia se soluționează în primă

instanță de curtea de apel.

Prin întâmpinarea depusă la

filele 4-6 dosar C.A.B., pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca

neîntemeiată.

Prin notele de ședință

aflate la filele 48-49 dosar C.A.B., reclamantul și-a precizat obiectul

acțiunii, în sensul că a solicitat, în principal, anularea ca nelegal a

concursului care a avut loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului

Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării

punctajului obținut în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de

ofițer, obligarea pârâtului să-l declare ca fiind admis și obligarea acestuia

să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen.

Prin notele de ședință

depuse la fila 55 dosar, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale

pasive a Inspectoratului General al Poliției Române, având în vedere obiectul

precizat al acțiunii.

Temeiul juridic invocat de

pârât în susținerea acestei excepții este reprezentat de art. 4 din Dispoziția

Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443

din 13 iunie 2008, în baza căreia a fost organizat concursul.

În plus, pârâtul a precizat

că, prin Dispoziția Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița –

Năsăud nr. S/124 din 25 iunie 2008, s-a numit comisia pentru organizarea și

desfășurarea concursului în cauză, care, potrivit art. 5, avea atribuția să

organizeze concursul.

În concluzie, pârâtul a

solicitat să se constate că atribuțiile privind organizarea concursului și

corectarea lucrărilor îi reveneau comisiei de concurs constituită la nivelul

Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar Inspectoratul

General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de reclamant

împotriva rezultatului concursului.

Prin sentința civilă nr. 899

din 4 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII –a contencios

administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a

pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române și a respins acțiunea ca

fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța o asemenea

soluție, Curtea a reținut că, din dispoziția aflată la fila 45 din dosar emisă

de Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, rezultă că atât

concursul, cât și comisiile de concurs au fost constituite la nivelul

inspectoratelor județene de poliție, în cazul de față, la nivelul

Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud.

În optica instanței de fond,

calitate procesuală pasivă într-o cerere având ca obiect anularea concursului,

reanalizarea punctajului, declararea reclamantului ca fiind admis la concursul

organizat de Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și

repartizarea sa pe postul pentru care a dat examen, cel din cadrul Biroului

Poliției Rurale, Siguranță Publică, nu poate avea decât Inspectoratul Județean

de Poliție Bistrița – Năsăud.

În plus, Curtea a constatat

că pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române nu a avut atribuții privind

organizarea concursului și nici nu are atribuții privind declararea

reclamantului ca admis la acest concurs și nici pentru încadrarea sa pe postul

aparținând Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud.

Împotriva acestei hotărâri

judecătorești s-a promovat recurs în termen legal de către reclamant, care a

solicitat, în temeiul art. 312 C. proc. civ., admiterea recursului și, în

principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de

fond, considerând că intimata are calitate procesuală civilă, iar în subsidiar,

modificarea hotărârii și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii.

În dezvoltarea căii de atac,

recurentul susține că, în fapt, intimatul Inspectoratul General al Poliției

Române a stabilit, prin Dispoziția nr. 1323 din 26 mai 2008 emisă de

Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române, declanșarea

activității de selecție a candidaților pentru concursurile ce se vor desfășura

la nivelul inspectoratelor de poliție județene cărora li s-au repartizat

posturi în vederea trecerii unor agenți absolvenți de studii superioare în

corpul ofițerilor.

De asemenea, recurentul

menționează că, prin dispoziția emisă sub nr. 1443 din 13 iunie 2008 de același

intimat, s-a stabilit constituirea comisiilor centrale de concurs, a Comisiei

de soluționare a contestațiilor și atribuțiile principale ale comisiei de

concurs de la nivelul fiecărui inspectorat județean de poliție.

În concepția recurentului,

Inspectoratul General al Poliției Române este instituția care a dispus

organizarea concursului, care a stabilit atribuțiile Comisiei de Concurs și

care, ulterior, a soluționat contestația formulată de el și este instituția cu

care a purtat toată corespondența cu privire la solicitarea de reanalizare a

notei obținute.

Un alt argument în

susținerea ideii că pârâtul are calitate procesuală pasivă vizează faptul că

toate actele care au stat la baza organizării concursului, atribuțiile Comisiei

de concurs au fost stabilite de Inspectoratul General al Poliției Române,

precum și faptul că, contestația formulată de către reclamant a fost

soluționată de către Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la

nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

În ceea ce privește cererea

formulată în subsidiar, recurentul a prezentat criticile pe fond.

Prin întâmpinarea de la

filele 12-15 dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca

neîntemeiat, iar în situația în care se va trece peste excepția invocată,

respingerea acțiunii în fond.

Analizând sentința atacată,

în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304

1

C.

proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1)

teza a II –a C. proc. civ. raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004,

respingerea recursului ca nefondat.

Instanța de control judiciar

apreciază că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ. în vederea casării sau modificării hotărârii: s-a

reținut corect situația de fapt în raport de materialul probator administrat în

cauză și s-a realizat o încadrare juridică adecvată.

După cum s-a învederat

anterior, obiectul acțiunii precizate, care a fost dedus judecății în prezentul

proces, a vizat, în principal, anularea ca nelegal a concursului care a avut

loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului Județean de Poliție

Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării punctajului obținut

în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de ofițer, obligarea

pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române să-l declare ca fiind admis

și obligarea acestuia să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen (a se

vedea notele de ședință aflate la filele 48-49 dosar CAB).

Așadar, instanța de control

judiciar apreciază că reanalizarea punctajului obținut nu se regăsește în

cadrul pretențiilor concrete formulate la instanța de contencios administrativ

de recurentul-reclamant.

Într-adevăr, prin dispoziția

Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1323

din 26 mai 2008 s-a stabilit metodologia generală de desfășurare a concursului

aflat în discuție (filele 5-6 dosar recurs).

Potrivit art. 7 alin. (1)

din același act administrativ, la nivelul Inspectoratului General al Poliției

Române au fost constituite comisii cu următoarele atribuții:

a) elaborarea tematicii și a

bibliografiei;

b) elaborarea testelor

scrise pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor

postului;

c) elaborarea baremelor de

corectare a testelor scrise.

În plus, în conformitate cu alin.

(3) al aceluiași articol, în vederea soluționării contestațiilor la nivelul

Inspectoratului General al Poliției Române s-au constituit comisii de

soluționare a contestațiilor, în condițiile prevăzute de Anexa 12 la Dispoziția D.G.M.R.U. nr. II/960/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Pe de altă parte, Înalta

Curte reține prev. art. 4 din Dispoziția Inspectorului General al

Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443 din 13 iunie 2008, în baza

căreia a fost organizat concursul: „la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele de poliție județene,

cărora li s-au repartizat posturi în vederea trecerii unor agenți de poliție,

absolvenți cu studii superioare, în corpul ofițerilor, se vor constitui, prin

dispoziție a directorului general al Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București, respectiv inspectorilor șefi, comisii de concurs, care

vor avea, în principal, următoarele atribuții:

f) prezintă candidaților

modul de desfășurare a concursului și modul de completare a datelor personale

pe foile de concurs și asigură sigilarea acestora;

l) corectează / apreciază și

notează lucrările/răspunsurile candidaților, respectând cu strictețe baremele

stabilite conform art. 2 alin. (1) lit. d) și prevederile Secțiunii a 3-a din

Anexa nr. 12 la Dispoziția directorului Direcției Management Resurse Umane din

M.A.I. nr. II/960/2004;

o) afișează listele cu

rezultatele finale în ordinea descrescătoare a notelor” (a se vedea fila 7

dosar recurs).

Totodată, pentru corecta

soluționare a problemei de drept aflată în litigiu (calitatea procesuală

pasivă) prezintă importanță și Dispoziția nr. S/124 din 25 iunie 2008 emisă de

Șeful Inspectoratului de Poliție al județului Bistrița Năsăud (fila 45 dosar

CAB).

Prin acest act administrativ

anterior individualizat s-a numit comisia pentru organizarea și desfășurarea

concursului în cauză, profil ordine publică, comisie, care – potrivit art. 5 -

avea atribuția să organizeze concursul, în conformitate cu prevederile

stabilite prin dispozițiile legale în domeniu.

Așadar, Înalta Curte

constată că atribuțiile privind organizarea concursului și corectarea

lucrărilor de concurs îi reveneau Comisiei de concurs constituită la nivelul

Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița Năsăud și că pârâtul Inspectoratul

General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de

recurentul-reclamant împotriva rezultatului concursului.

Prin urmare, pârâtul

Inspectoratul General al Poliției Române ar fi avut calitate procesuală pasivă

pentru cererea de reanalizare a punctajului (a se vedea și filele 30-31 dosar

CAB), ceea ce nu este cazul în speța de față, neexistând o asemenea pretenție

concretă a reclamantului.

Pe cale de consecință, în

raport de cele expuse anterior și de obiectul acțiunii precizate, este legală

soluția instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii ca fiind

îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Având în vedere argumentele

juridice anterior prezentate, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat

de reclamantul R.C.D. împotriva sentinței nr. 899 din 4 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință

publică, astăzi 21 octombrie 2009.