ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4480/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4480/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului
București, secția a IX –a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul R.C.D.
a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române,
întrucât este nemulțumit de soluția pe care a dat-o Comisia de rezolvare a
contestațiilor, constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției
Române.
În motivarea cererii,
reclamantul arată că, la data de 30 iunie 2008, a participat la concursul de
trecere a unor agenți de poliție în corpul ofițerilor la sediul Inspectoratului
Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și că, în urma corectării lucrării sale,
a obținut nota 6,95, iar la data de 01 iulie 2008 a depus contestație cu
privire la modul în care i-a fost corectată lucrarea.
În plus, reclamantul susține
că a primit un răspuns prin care i se aduce la cunoștință faptul că i-a fost
respinsă contestația, întrucât Comisia de soluționare a contestațiilor a decis
că punctajele pentru subiectele în cauză au fost acordate corect de către
Comisia de concurs, astfel că s-a hotărât menținerea notei de 6.95.
Prin întâmpinarea depusă la
filele 20-21 dosar, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a
tribunalului, față de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art.
3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 7 din Legea nr. 218/2002.
Prin sentința civilă nr. 2383
din 22 septembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX –a de contencios administrativ
și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de
soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII –a
contencios administrativ și fiscal.
În esență, tribunalul a
reținut că reclamantul a contestat un act emis de către Inspectoratul General
al Poliției Române, instituție inclusă în categoria autorităților publice
centrale, astfel că cererile împotriva acesteia se soluționează în primă
instanță de curtea de apel.
Prin întâmpinarea depusă la
filele 4-6 dosar C.A.B., pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca
neîntemeiată.
Prin notele de ședință
aflate la filele 48-49 dosar C.A.B., reclamantul și-a precizat obiectul
acțiunii, în sensul că a solicitat, în principal, anularea ca nelegal a
concursului care a avut loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului
Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării
punctajului obținut în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de
ofițer, obligarea pârâtului să-l declare ca fiind admis și obligarea acestuia
să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen.
Prin notele de ședință
depuse la fila 55 dosar, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale
pasive a Inspectoratului General al Poliției Române, având în vedere obiectul
precizat al acțiunii.
Temeiul juridic invocat de
pârât în susținerea acestei excepții este reprezentat de art. 4 din Dispoziția
Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443
din 13 iunie 2008, în baza căreia a fost organizat concursul.
În plus, pârâtul a precizat
că, prin Dispoziția Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița –
Năsăud nr. S/124 din 25 iunie 2008, s-a numit comisia pentru organizarea și
desfășurarea concursului în cauză, care, potrivit art. 5, avea atribuția să
organizeze concursul.
În concluzie, pârâtul a
solicitat să se constate că atribuțiile privind organizarea concursului și
corectarea lucrărilor îi reveneau comisiei de concurs constituită la nivelul
Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar Inspectoratul
General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de reclamant
împotriva rezultatului concursului.
Prin sentința civilă nr. 899
din 4 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII –a contencios
administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a
pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române și a respins acțiunea ca
fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a pronunța o asemenea
soluție, Curtea a reținut că, din dispoziția aflată la fila 45 din dosar emisă
de Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, rezultă că atât
concursul, cât și comisiile de concurs au fost constituite la nivelul
inspectoratelor județene de poliție, în cazul de față, la nivelul
Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud.
În optica instanței de fond,
calitate procesuală pasivă într-o cerere având ca obiect anularea concursului,
reanalizarea punctajului, declararea reclamantului ca fiind admis la concursul
organizat de Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și
repartizarea sa pe postul pentru care a dat examen, cel din cadrul Biroului
Poliției Rurale, Siguranță Publică, nu poate avea decât Inspectoratul Județean
de Poliție Bistrița – Năsăud.
În plus, Curtea a constatat
că pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române nu a avut atribuții privind
organizarea concursului și nici nu are atribuții privind declararea
reclamantului ca admis la acest concurs și nici pentru încadrarea sa pe postul
aparținând Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud.
Împotriva acestei hotărâri
judecătorești s-a promovat recurs în termen legal de către reclamant, care a
solicitat, în temeiul art. 312 C. proc. civ., admiterea recursului și, în
principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de
fond, considerând că intimata are calitate procesuală civilă, iar în subsidiar,
modificarea hotărârii și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii.
În dezvoltarea căii de atac,
recurentul susține că, în fapt, intimatul Inspectoratul General al Poliției
Române a stabilit, prin Dispoziția nr. 1323 din 26 mai 2008 emisă de
Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române, declanșarea
activității de selecție a candidaților pentru concursurile ce se vor desfășura
la nivelul inspectoratelor de poliție județene cărora li s-au repartizat
posturi în vederea trecerii unor agenți absolvenți de studii superioare în
corpul ofițerilor.
De asemenea, recurentul
menționează că, prin dispoziția emisă sub nr. 1443 din 13 iunie 2008 de același
intimat, s-a stabilit constituirea comisiilor centrale de concurs, a Comisiei
de soluționare a contestațiilor și atribuțiile principale ale comisiei de
concurs de la nivelul fiecărui inspectorat județean de poliție.
În concepția recurentului,
Inspectoratul General al Poliției Române este instituția care a dispus
organizarea concursului, care a stabilit atribuțiile Comisiei de Concurs și
care, ulterior, a soluționat contestația formulată de el și este instituția cu
care a purtat toată corespondența cu privire la solicitarea de reanalizare a
notei obținute.
Un alt argument în
susținerea ideii că pârâtul are calitate procesuală pasivă vizează faptul că
toate actele care au stat la baza organizării concursului, atribuțiile Comisiei
de concurs au fost stabilite de Inspectoratul General al Poliției Române,
precum și faptul că, contestația formulată de către reclamant a fost
soluționată de către Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la
nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.
În ceea ce privește cererea
formulată în subsidiar, recurentul a prezentat criticile pe fond.
Prin întâmpinarea de la
filele 12-15 dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca
neîntemeiat, iar în situația în care se va trece peste excepția invocată,
respingerea acțiunii în fond.
Analizând sentința atacată,
în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304
1
C.
proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1)
teza a II –a C. proc. civ. raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004,
respingerea recursului ca nefondat.
Instanța de control judiciar
apreciază că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 și art. 304
1
C. proc. civ. în vederea casării sau modificării hotărârii: s-a
reținut corect situația de fapt în raport de materialul probator administrat în
cauză și s-a realizat o încadrare juridică adecvată.
După cum s-a învederat
anterior, obiectul acțiunii precizate, care a fost dedus judecății în prezentul
proces, a vizat, în principal, anularea ca nelegal a concursului care a avut
loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului Județean de Poliție
Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării punctajului obținut
în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de ofițer, obligarea
pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române să-l declare ca fiind admis
și obligarea acestuia să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen (a se
vedea notele de ședință aflate la filele 48-49 dosar CAB).
Așadar, instanța de control
judiciar apreciază că reanalizarea punctajului obținut nu se regăsește în
cadrul pretențiilor concrete formulate la instanța de contencios administrativ
de recurentul-reclamant.
Într-adevăr, prin dispoziția
Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1323
din 26 mai 2008 s-a stabilit metodologia generală de desfășurare a concursului
aflat în discuție (filele 5-6 dosar recurs).
Potrivit art. 7 alin. (1)
din același act administrativ, la nivelul Inspectoratului General al Poliției
Române au fost constituite comisii cu următoarele atribuții:
a) elaborarea tematicii și a
bibliografiei;
b) elaborarea testelor
scrise pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor
postului;
c) elaborarea baremelor de
corectare a testelor scrise.
În plus, în conformitate cu alin.
(3) al aceluiași articol, în vederea soluționării contestațiilor la nivelul
Inspectoratului General al Poliției Române s-au constituit comisii de
soluționare a contestațiilor, în condițiile prevăzute de Anexa 12 la Dispoziția D.G.M.R.U. nr. II/960/2004, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, Înalta
Curte reține prev. art. 4 din Dispoziția Inspectorului General al
Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443 din 13 iunie 2008, în baza
căreia a fost organizat concursul: „la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele de poliție județene,
cărora li s-au repartizat posturi în vederea trecerii unor agenți de poliție,
absolvenți cu studii superioare, în corpul ofițerilor, se vor constitui, prin
dispoziție a directorului general al Direcției Generale de Poliție a
Municipiului București, respectiv inspectorilor șefi, comisii de concurs, care
vor avea, în principal, următoarele atribuții:
f) prezintă candidaților
modul de desfășurare a concursului și modul de completare a datelor personale
pe foile de concurs și asigură sigilarea acestora;
l) corectează / apreciază și
notează lucrările/răspunsurile candidaților, respectând cu strictețe baremele
stabilite conform art. 2 alin. (1) lit. d) și prevederile Secțiunii a 3-a din
Anexa nr. 12 la Dispoziția directorului Direcției Management Resurse Umane din
M.A.I. nr. II/960/2004;
o) afișează listele cu
rezultatele finale în ordinea descrescătoare a notelor” (a se vedea fila 7
dosar recurs).
Totodată, pentru corecta
soluționare a problemei de drept aflată în litigiu (calitatea procesuală
pasivă) prezintă importanță și Dispoziția nr. S/124 din 25 iunie 2008 emisă de
Șeful Inspectoratului de Poliție al județului Bistrița Năsăud (fila 45 dosar
CAB).
Prin acest act administrativ
anterior individualizat s-a numit comisia pentru organizarea și desfășurarea
concursului în cauză, profil ordine publică, comisie, care – potrivit art. 5 -
avea atribuția să organizeze concursul, în conformitate cu prevederile
stabilite prin dispozițiile legale în domeniu.
Așadar, Înalta Curte
constată că atribuțiile privind organizarea concursului și corectarea
lucrărilor de concurs îi reveneau Comisiei de concurs constituită la nivelul
Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița Năsăud și că pârâtul Inspectoratul
General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de
recurentul-reclamant împotriva rezultatului concursului.
Prin urmare, pârâtul
Inspectoratul General al Poliției Române ar fi avut calitate procesuală pasivă
pentru cererea de reanalizare a punctajului (a se vedea și filele 30-31 dosar
CAB), ceea ce nu este cazul în speța de față, neexistând o asemenea pretenție
concretă a reclamantului.
Pe cale de consecință, în
raport de cele expuse anterior și de obiectul acțiunii precizate, este legală
soluția instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii ca fiind
îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Având în vedere argumentele
juridice anterior prezentate, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat
de reclamantul R.C.D. împotriva sentinței nr. 899 din 4 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință
publică, astăzi 21 octombrie 2009.