ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4480/2009

Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX –a de contencios administrativ și fiscal, reclamantul R.C.D. a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române, întrucât este nemulțumit de soluția pe care a dat-o Comisia de rezolvare a contestațiilor, constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române. În motivarea cererii, reclamantul arată că, la data de 30 iunie 2008, a participat la concursul de trecere a unor agenți de poliție în corpul ofițerilor la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și că, în urma corectării lucrării sale, a obținut nota 6,95, iar la data de 01 iulie 2008 a depus contestație cu privire la modul în care i-a fost corectată lucrarea.

În plus, reclamantul susține că a primit un răspuns prin care i se aduce la cunoștință faptul că i-a fost respinsă contestația, întrucât Comisia de soluționare a contestațiilor a decis că punctajele pentru subiectele în cauză au fost acordate corect de către Comisia de concurs, astfel că s-a hotărât menținerea notei de 6.95. Prin întâmpinarea depusă la filele 20-21 dosar, pârâtul a invocat excepția necompetenței materiale a tribunalului, față de prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, art. 3 pct. 1 C. proc. civ. și art. 7 din Legea nr. 218/2002. Prin sentința civilă nr. 2383 din 22 septembrie 2008, Tribunalul București, secția a IX –a de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII –a contencios administrativ și fiscal.

În esență, tribunalul a reținut că reclamantul a contestat un act emis de către Inspectoratul General al Poliției Române, instituție inclusă în categoria autorităților publice centrale, astfel că cererile împotriva acesteia se soluționează în primă instanță de curtea de apel. Prin întâmpinarea depusă la filele 4-6 dosar C.A.B., pârâtul a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată. Prin notele de ședință aflate la filele 48-49 dosar C.A.B., reclamantul și-a precizat obiectul acțiunii, în sensul că a solicitat, în principal, anularea ca nelegal a concursului care a avut loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării punctajului obținut în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de ofițer, obligarea pârâtului să-l declare ca fiind admis și obligarea acestuia să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen.

Prin notele de ședință depuse la fila 55 dosar, pârâtul a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a Inspectoratului General al Poliției Române, având în vedere obiectul precizat al acțiunii. Temeiul juridic invocat de pârât în susținerea acestei excepții este reprezentat de art. 4 din Dispoziția Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443 din 13 iunie 2008, în baza căreia a fost organizat concursul. În plus, pârâtul a precizat că, prin Dispoziția Șefului Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud nr. S/124 din 25 iunie 2008, s-a numit comisia pentru organizarea și desfășurarea concursului în cauză, care, potrivit art. 5, avea atribuția să organizeze concursul.

În concluzie, pârâtul a solicitat să se constate că atribuțiile privind organizarea concursului și corectarea lucrărilor îi reveneau comisiei de concurs constituită la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar Inspectoratul General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de reclamant împotriva rezultatului concursului. Prin sentința civilă nr. 899 din 4 martie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII –a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române și a respins acțiunea ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, Curtea a reținut că, din dispoziția aflată la fila 45 din dosar emisă de Șeful Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, rezultă că atât concursul, cât și comisiile de concurs au fost constituite la nivelul inspectoratelor județene de poliție, în cazul de față, la nivelul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud. În optica instanței de fond, calitate procesuală pasivă într-o cerere având ca obiect anularea concursului, reanalizarea punctajului, declararea reclamantului ca fiind admis la concursul organizat de Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița – Năsăud și repartizarea sa pe postul pentru care a dat examen, cel din cadrul Biroului Poliției Rurale, Siguranță Publică, nu poate avea decât Inspectoratul Județean de Poliție Bistrița – Năsăud.

În plus, Curtea a constatat că pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române nu a avut atribuții privind organizarea concursului și nici nu are atribuții privind declararea reclamantului ca admis la acest concurs și nici pentru încadrarea sa pe postul aparținând Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud. Împotriva acestei hotărâri judecătorești s-a promovat recurs în termen legal de către reclamant, care a solicitat, în temeiul art. 312 C. proc. civ., admiterea recursului și, în principal, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, considerând că intimata are calitate procesuală civilă, iar în subsidiar, modificarea hotărârii și, pe cale de consecință, admiterea acțiunii.

În dezvoltarea căii de atac, recurentul susține că, în fapt, intimatul Inspectoratul General al Poliției Române a stabilit, prin Dispoziția nr. 1323 din 26 mai 2008 emisă de Inspectorul General al Inspectoratului General al Poliției Române, declanșarea activității de selecție a candidaților pentru concursurile ce se vor desfășura la nivelul inspectoratelor de poliție județene cărora li s-au repartizat posturi în vederea trecerii unor agenți absolvenți de studii superioare în corpul ofițerilor. De asemenea, recurentul menționează că, prin dispoziția emisă sub nr. 1443 din 13 iunie 2008 de același intimat, s-a stabilit constituirea comisiilor centrale de concurs, a Comisiei de soluționare a contestațiilor și atribuțiile principale ale comisiei de concurs de la nivelul fiecărui inspectorat județean de poliție.

În concepția recurentului, Inspectoratul General al Poliției Române este instituția care a dispus organizarea concursului, care a stabilit atribuțiile Comisiei de Concurs și care, ulterior, a soluționat contestația formulată de el și este instituția cu care a purtat toată corespondența cu privire la solicitarea de reanalizare a notei obținute. Un alt argument în susținerea ideii că pârâtul are calitate procesuală pasivă vizează faptul că toate actele care au stat la baza organizării concursului, atribuțiile Comisiei de concurs au fost stabilite de Inspectoratul General al Poliției Române, precum și faptul că, contestația formulată de către reclamant a fost soluționată de către Comisia de soluționare a contestațiilor constituită la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române.

În ceea ce privește cererea formulată în subsidiar, recurentul a prezentat criticile pe fond. Prin întâmpinarea de la filele 12-15 dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, iar în situația în care se va trece peste excepția invocată, respingerea acțiunii în fond. Analizând sentința atacată, în raport de criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că se impune, în temeiul art. 312 alin. (1) teza a II –a C. proc. civ. raportat la art. 20 și 28 din Legea nr. 554/2004, respingerea recursului ca nefondat. Instanța de control judiciar apreciază că în speță nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ. în vederea casării sau modificării hotărârii: s-a reținut corect situația de fapt în raport de materialul probator administrat în cauză și s-a realizat o încadrare juridică adecvată. După cum s-a învederat anterior, obiectul acțiunii precizate, care a fost dedus judecății în prezentul proces, a vizat, în principal, anularea ca nelegal a concursului care a avut loc la data de 30 iunie 2008 la sediul Inspectoratului Județean de Poliție Bistrița – Năsăud, iar în subsidiar, în urma reanalizării punctajului obținut în cadrul concursului pentru ocuparea unei funcții de ofițer, obligarea pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române să-l declare ca fiind admis și obligarea acestuia să-l repartizeze pe postul pentru care a dat examen (a se vedea notele de ședință aflate la filele 48-49 dosar CAB).

Așadar, instanța de control judiciar apreciază că reanalizarea punctajului obținut nu se regăsește în cadrul pretențiilor concrete formulate la instanța de contencios administrativ de recurentul-reclamant. Într-adevăr, prin dispoziția Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1323 din 26 mai 2008 s-a stabilit metodologia generală de desfășurare a concursului aflat în discuție (filele 5-6 dosar recurs). Potrivit art. 7 alin. (1) din același act administrativ, la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române au fost constituite comisii cu următoarele atribuții: a) elaborarea tematicii și a bibliografiei; b) elaborarea testelor scrise pentru verificarea cunoștințelor necesare îndeplinirii atribuțiilor postului; c) elaborarea baremelor de corectare a testelor scrise.

În plus, în conformitate cu alin. (3) al aceluiași articol, în vederea soluționării contestațiilor la nivelul Inspectoratului General al Poliției Române s-au constituit comisii de soluționare a contestațiilor, în condițiile prevăzute de Anexa 12 la Dispoziția D.G.M.R.U. nr. II/960/2004, cu modificările și completările ulterioare.

Pe de altă parte, Înalta Curte reține prev. art. 4 din Dispoziția Inspectorului General al Inspectoratului General al Poliției Române nr. 1443 din 13 iunie 2008, în baza căreia a fost organizat concursul: „la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București și inspectoratele de poliție județene, cărora li s-au repartizat posturi în vederea trecerii unor agenți de poliție, absolvenți cu studii superioare, în corpul ofițerilor, se vor constitui, prin dispoziție a directorului general al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, respectiv inspectorilor șefi, comisii de concurs, care vor avea, în principal, următoarele atribuții: f) prezintă candidaților modul de desfășurare a concursului și modul de completare a datelor personale pe foile de concurs și asigură sigilarea acestora; l) corectează / apreciază și notează lucrările/răspunsurile candidaților, respectând cu strictețe baremele stabilite conform art. 2 alin. (1) lit. d) și prevederile Secțiunii a 3-a din Anexa nr. 12 la Dispoziția directorului Direcției Management Resurse Umane din M.A.I.

nr. II/960/2004; o) afișează listele cu rezultatele finale în ordinea descrescătoare a notelor” (a se vedea fila 7 dosar recurs). Totodată, pentru corecta soluționare a problemei de drept aflată în litigiu (calitatea procesuală pasivă) prezintă importanță și Dispoziția nr. S/124 din 25 iunie 2008 emisă de Șeful Inspectoratului de Poliție al județului Bistrița Năsăud (fila 45 dosar CAB). Prin acest act administrativ anterior individualizat s-a numit comisia pentru organizarea și desfășurarea concursului în cauză, profil ordine publică, comisie, care – potrivit art. 5 - avea atribuția să organizeze concursul, în conformitate cu prevederile stabilite prin dispozițiile legale în domeniu.

Așadar, Înalta Curte constată că atribuțiile privind organizarea concursului și corectarea lucrărilor de concurs îi reveneau Comisiei de concurs constituită la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița Năsăud și că pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a soluționat doar contestația formulată de recurentul-reclamant împotriva rezultatului concursului. Prin urmare, pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române ar fi avut calitate procesuală pasivă pentru cererea de reanalizare a punctajului (a se vedea și filele 30-31 dosar CAB), ceea ce nu este cazul în speța de față, neexistând o asemenea pretenție concretă a reclamantului. Pe cale de consecință, în raport de cele expuse anterior și de obiectul acțiunii precizate, este legală soluția instanței de fond cu privire la respingerea acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Având în vedere argumentele juridice anterior prezentate, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de reclamantul R.C.D. împotriva sentinței nr. 899 din 4 martie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 octombrie 2009.