ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4369/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamantul G.N.

a solicitat revizuirea sentinței nr. 15/CA din 28 ianuarie 2008 pronunțată de aceeași instanță, având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul Județean de Poliție Iași și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, la promovarea sa din categoria A – corpul agenților de poliție – în categoria B – corpul ofițerilor de poliție, în raport de studiile absolvite și de vechime în cadrul Poliției Române, iar, în subsidiar, valorificarea notei obținute la concursul susținut în perioada 20-22 februarie 2009. Prin sentința nr. 150/CA din 20 iulie 2009, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de reclamantul G.N.

Pentru a pronunța o asemenea soluție, instanța a reținut următoarele: La data de 04 mai 2009, revizuentul a atacat o hotărâre de fond, pronunțată la data de 28 ianuarie 2008, în condițiile în care aceasta din urmă a fost supusă căii de atac a recursului de către revizuent, care a avut posibilitatea să-și valorifice criticile aduse sentinței. Această cale extraordinară de atac a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3875 din 04 noiembrie 2008, în sensul respingerii recursului ca nefondat. Ca atare, revizuentul nu mai avea deschisă calea de atac a revizuirii la data de 04 mai 2009; partea în cauză putea doar să-și formuleze criticile întemeiate pe prevederile art. 322 C. proc.

civ. doar împotriva deciziei irevocabile anterior amintită. Curtea de Apel a concluzionat în sensul că cererea de revizuire este inadmisibilă, deoarece nu sunt întrunite cerințele impuse de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs revizuentul G.N., care a solicitat casarea sa, în sensul obligării intimatului Inspectoratul Județean de Poliție Iași la întocmirea documentației și înaintarea acesteia către Inspectoratul General al Poliției Române în vederea trecerii sale în corpul ofițerilor de poliție, obligării intimatului Inspectoratului General al Poliției Române la înaintarea documentației anterior arătate către Ministrul Administrației și Internelor, precum și obligarea acestei ultime autorități publice la emiterea ordinului de trecere în corpul ofițerilor de poliție.

Motivele de recurs au fost prezentate în mod detaliat în cererea aflată la dosar recurs. În esență, recurentul a reluat situația de fapt existentă în speță și a criticat soluția pronunțată de instanța învestită cu soluționarea cererii de revizuire pe excepția de inadmisibilitate a cererii. Intimatul Inspectoratul General al Poliției Române a formulat întâmpinare în care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. Analizând sentința atacată, în raport cu criticile formulate, cât și din oficiu, în baza art. 304 1 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că recursul este fondat pentru considerentele care vor fi expuse în continuare: Prin sentința nr. 15/CA din 28 ianuarie 2008, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Poliției Române, a respins acțiunea formulată de reclamantul G.N.

în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Inspectoratul General al Poliției Române, precum și cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată. Prin decizia nr. 3875 din 04 noiembrie 2008, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul ca nefondat. Potrivit art. 322 alin. (1) C. proc. civ., „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri (…)”. Ca atare, textul legal anterior enunțat se referă limitativ la două categorii de hotărâri definitive, pronunțate instanța de apel și prin neapelare, și la o singură categorie de hotărâri irevocabile, cele ale instanțelor de recurs prin care s-a evocat fondul.

În speța de față, așa cum a susținut în mod constant revizuentul, a fost atacată pe calea revizuirii sentința nr. 15/CA din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal. În cauză, prima instanță a verificat în mod prioritar admisibilitatea căii extraordinare de atac promovate de reclamantul G.N. prin prisma dispozițiilor art. 322 alin. (1) C. proc. civ., ajungând la concluzia că această cerere este inadmisibilă, așa cum s-a relevat anterior. Înalta Curte constată că intimatul Ministerul Administrației și Internelor a formulat întâmpinare în care a invocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, pe considerentul că revizuentul nu este în măsură să dovedească, prin motivele invocate, îndeplinirea condițiilor impuse de art. 322 pct. 2 și 5 C. proc.

civ. De asemenea, intimatul Inspectoratul General al Poliției Române a depus întâmpinare în care a invocat aceeași excepție a inadmisibilității cererii de revizuire, cu motivarea că sentința nr. 15/CA din 28 ianuarie 2008 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, este irevocabilă în urma respingerii recursului, astfel că prezenta cale extraordinară de atac nu se încadrează în ipotezele reglementate de art. 322 alin. (1) C. proc. civ. În subsidiar, intimatul a considerat că nu sunt îndeplinite nici condițiile de admisibilitate ale revizuirii cu privire la cazurile prevăzute de art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ., cazuri nominalizate în cererea de revizuire.

La ultimul termen de judecată, intimatul Inspectoratul Județean de Poliție Iași, prin consilier juridic, a susținut că cererea de revizuire, ce are ca temei juridic art. 322 pct. 2 și 5 C. proc. civ., este inadmisibilă, întrucât nu s-a făcut dovada niciunuia din cazurile invocate, iar revizuentul încearcă de fapt o rejudecare a fondului litigiului. Ca atare, a fost invocată inadmisibilitatea cererii de revizuire pentru aceleași considerente expuse și în întâmpinarea formulată de intimatul Ministerul Administrației și Internelor. Înalta Curte apreciază că prima instanță nu a respectat principiul rolului activ al judecătorului, reglementat de art. 129 C. proc. civ., întrucât la ultimul termen de judecată a acordat părții prezente cuvântul pe „excepțiile de inadmisibilitate și tardivitate a cererii de revizuire”, fără a individualiza motivele care susțin aceste excepții.

Cu alte cuvinte, a fost încălcat un principiu fundamental specific procesului civil, aplicabil și în materia contenciosului administrativ, în raport de prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004, modificată. După cum s-a arătat anterior, inadmisibilitatea cererii de revizuire a fost invocată de intimații Ministerul Administrației și Internelor, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul Județean de Poliție Iași pe diferite considerente, care nu au fost puse în discuția părților: consemnările încheierii de amânare a pronunțării au fost evazive, fiind insuficiente în raport de susținerile intimaților. În plus, instanța de fond a prezentat niște argumente generice pe aspectul inadmisibilității cererii de revizuire, fără a analiza în concret susținerile tuturor părților intimate referitoare la această excepție.

Așadar, este fondat motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ., care se referă la cazul în care, prin hotărârea dată, instanța a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ. Acest text normativ constituie dreptul comun în materia nulității actelor de procedură. De aceea, se poate susține că motivul prevăzut de art. 304 pct. 5 C. proc. civ. include toate neregularitățile procedurale care atrag sancțiunea nulității, cu excepția celor prevăzute la pct. 1-4, precum și nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se încadrează în alte motive de recurs. Astfel, hotărârea atacată în prezenta cauză va fi casată pentru acest motiv, ca urmare a nerespectării principiului rolului activ al judecătorului și al principiului contradictorialității.

În consecință, în raport de cele expuse anterior, în temeiul art. 312 alin. (5) și art. 313 C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de către recurentul-revizuent G.N. împotriva sentinței nr. 150/CA din 20 iulie 2009 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal. Casează sentința atacată și trimite cauza spre rejudecare aceleași instanțe. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 octombrie 2010.