ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2491/2008
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2491/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 54 din 28 februarie
2008 a Tribunalului Mureș a fost condamnat inculpatul C.J., în temeiul art.
174, art. 175 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 18 (optsprezece) ani închisoare,
pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.
În baza art. 175 alin. (1), teza finală C. pen.,
i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.
a) și b) C. pen., a interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi
ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a
dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o
durată de 9 ani.
A fost condamnat același inculpat, în baza art.
211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2
1
) lit. c) C. pen., la pedeapsa
de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit
pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute
pedeapsa rezultantă de 18 (optsprezece) ani închisoare.
În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat
inculpatului, alături de pedeapsa închisorii rezultante și pedeapsa
complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a
interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi ales în
autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de
a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 9
ani.
I s-au interzis inculpatului exercițiul
drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., în condițiile
și pe durata prev. de art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen., raportat la art. 357 alin.
(2) lit. a) C. proc. pen.
, s-a dedus din
pedeapsa aplicată durata reținerii
pe 24 h, din data de 08 august 2007,
precum și durata arestării preventive, începând cu data de 09 august 2007 și
până la zi.
În temeiul art.
350 C. proc. pen., raportat la art. 160
b
alin. (3), art. 143, art.
1481 lit. f) C. proc. pen. și art. 5,
art. 6 din C.E.D.O.,
s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a luat
măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat, în favoarea
statului, a cuțitului, având lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn în
lungime de 13 cm, păstrat în prezent la Camera de corpuri delicte a
Tribunalului Mureș, fiind înregistrat la poziția nr. 9/2007, în Registrul de
valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 30
octombrie 2007, precum și a sumei de 100 lei.
S-a luat act de faptul că, nici soția victimei
d-na C.I. și nici fiicele victimei, d-nele P.G. și S.K. nu au formulat
pretenții civile în cauză.
S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc.
pen.
S-au reținut în
fapt următoarele:
Inculpatul locuia în același imobil cu părinții
săi C.I. și I., însă în cameră separată, în locuința situată în satul Vădaș,
județul Mureș.
Întrucât inculpatul consuma frecvent băuturi
alcoolice și nu avea un loc de muncă, între el și părinții săi existau foarte
des certuri, care degenerau, din partea inculpatului, în violențe fizice. În
stare de ebrietate fiind, inculpatul și-a lovit în repetate rânduri, de-a
lungul timpului, ambii părinți. Deoarece banii pe care-i primea, o pensie de
boală de aproximativ 200 RON îi cheltuia repede pe băutură, inculpatul a
început să sustragă bani din casă, de la părinții săi, iar acest lucru nu a
făcut decât să accentueze tensiunile din familie.
Din probele administrate, a reieșit că, în
cursul zilei de 07 august 2007, inculpatul a consumat din nou băuturi alcoolice
la un bar din sat, ajungând în stare avansată de ebrietate. A ajuns acasă în
jurul orei 18,00, aici aflându-se, în acele momente, doar mama sa, C.I.
Inculpatul a început din nou să facă scandal,
aruncând din casă diverse obiecte. în cele din urmă, a adormit pe scările de la
holul primei camere a casei.
Ulterior, a revenit acasă și victima C.I., care
fusese pe câmp.
Întrucât se întunecase, cei doi soți au vrut să
se culce,
intrând în camera lor, cameră care
are intrare separată, din curte,
de camera în care locuia inculpatul.
La scurt timp,
acesta din urmă s-a trezit și a început să caute
banii
părinților. A luat un cuțit de bucătărie, cu lungimea lamei de 21 cm și, cu
acesta în mână, a intrat în camera părinților săi. înainte ca aceștia să poată
reacționa, a luat din cameră pantalonii
tatălui
său și, ieșind în curte a început să caute bani în buzunarele acestora. Apoi,
cu cuțitul a secționat în mai multe locuri pantalonii
respectivi.
Victima a ieșit și ea în curte pentru a-și
recupera banii,
aceasta în ciuda
insistențelor soției sale, care-l ruga să nu iasă din
casă. în momentul
în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a
aplicat
victimei mai multe lovituri cu cuțitul, două dintre acestea în
zona
toracelui, după care a intrat în camera sa.
Soția victimei, C.I. a ieșit și ea din casă,
victima
cerându-i să cheme Salvarea, pentru
că a fost înjunghiată. A reușit
să
iasă din curte până în fața porții, unde a căzut.
Până la sosirea
ambulanței, victima a decedat.
Cu ocazia cercetării locului faptei, victima a
fost găsită căzută în fața porții, fiind doar în chiloți și cu o cămașă,
îmbrăcămintea fiindu-i îmbibată de sânge. De la poarta de intrare în curte,
există o alee din dale de beton - 10 m lungime și 1,50 m lățime - paralelă cu
zidul casei și de pe care se pătrunde în prima cameră, respectiv în camera
inculpatului și, în capăt, în camera părinților acestuia.
În dreptul ușii de acces către camera
inculpatului s-au identificat o multitudine de stropi de sânge, asemenea
ansamblu de stropi găsindu-se și la cca. 60 cm distanță (tot pe alee) către
camera celor doi soți.
În apropierea ușii acestei din urmă camere, au
fost găsiți pantalonii victimei, având mai multe tăieturi - secțiuni produse
cel mai probabil cu un cuțit.
Pe o măsuță din
partea dreaptă a ușii de acces în cameră s-au observat 3 cuțite, unul dintre
ele - cu lungimea lamei de 21 cm -
având urme vizibile:
lichid de culoare roșiatică.
De la fața locului au fost ridicate cuțitele
găsite în camera inculpatului, fiind trimise la laboratorul IML Târgu Mureș,
pentru examinare biocriminalistică.
Din raportul de
expertiză biocriminalistică a reieșit că pe unul
dintre
cuțite (cu lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn cu lungimea de 13 cm) au
fost puse în evidență mânjituri - urme de
sânge
uman de grupa AB (IV), sânge de aceeași natură și aceeași
grupă găsindu-se și în fața ușii de acces în
locuință (filele 68 - 79).
Din concluziile autopsiei medico-legale s-a
reținut că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat stopului
cardio-respirator produs în contextul tamponadei cardiace, urmare a plăgii
înjunghiate penetrante cardiace. Leziunea traumatică s-a putut produce prin
lovitură directă cu instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, direcția
loviturii aplicate a fost din față. Între leziunea traumatică (plaga toracică
penetrantă în cord) și deces există lovitură de cauzalitate directă și
necondiționată. în zona toracică a mai fost aplicată o lovitură directă cu
cuțitul, însă aceasta a fost nepenetrantă. S-au mai identificat și multiple
plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi, precum și echimoze pe regiunea toracică
posterioară bilateral (filele 52 - 56).
S-a reținut din cuprinsul declarației dată în
cursul urmăririi penale, pe care acuzatul și-a menținut-o și în fața instanței,
că inculpatul i-a aplicat tatălui său câteva lovituri cu cuțitul, afirmând că
l-a lovit doar în zona brațelor și că nu-și amintește dacă l-a lovit și în alte
zone ale corpului. A arătat că tatăl său ar fi fost cel care, odată ieșit din
casă, pentru a-l determina să nu ia banii din
buzunarul
pantalonilor, l-ar fi lovit cu o coadă de mătură (filele 34 -
39; 41).
Martorii audiați de prima instanță au confirmat
atitudinea
agresivă a inculpatului față de
părinții săi, evocându-se și violențe
anterioare. Soții S. și martora P.G.,
au aflat de la C.I. date concrete despre împrejurările în care a avut loc
agresiunea.
Din concluziile actelor științifice din
materialul probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a
considerat că vinovăția inculpatului în privința săvârșirii infracțiunilor
pentru care a fost deferit justiției este pe deplin dovedită.
În ceea ce
privește infracțiunea de omor calificat, în raport de
obiectul
folosit la agresiune și cu zonele vizate și lezate, s-a apreciat că este vădită
intenția inculpatului de a suprima viața victimei.
Astfel, s-a dovedit că inculpatul are
antecedente de violență asupra părinților săi, pe fondul consumului de alcool
devenind foarte agresiv. Acțiunile inculpatului din data de 07 august 2007 s-au
dovedit a fi și mai periculoase; de data aceasta nu a ezitat să-și lovească
tatăl cu cuțitul în piept, cu intenția clară de a-i suprima viața. Așa cum
reiese din concluziile medico-legale, au fost multiple lovituri aplicate cu
cuțitul în corpul victimei, cele de la nivelul mâinii stângi fiind evident
leziuni provocate în urma activității de apărare desfășurată de victimă
împotriva atitudinii agresive a inculpatului.
Cu privire la acțiunea inculpatului de a
sustrage banii victimei, s-a considerat că este vorba despre o infracțiune de
tâlhărie, concretizată în sensul că, a existat un furt până la momentul în care
victima a ieșit din casă, evident cu intenția de a nu-i permite inculpatului să
ia banii sau de a-i cere acestuia să-i restituie pantalonii în care se aflau
acei bani. Lovirea ulterioară a
victimei -
luând în considerare chiar și numai prima lovitură pe care i-a aplicat-o -
constituie o violență, în sensul prevăzut de economia
art. 211 C. pen. Acțiunea
de lovire a avut loc ca o replică la reacția victimei de a-și recupera banii,
deci implicit inculpatul a urmărit până la urmă păstrarea bunului furat,
această intenție putând fi dedusă din materialitatea faptelor.
S-a apreciat că, fapta inculpatul C.J., care în
data de 07 august 2007, seara, a aplicat victimei C.I. tatăl său, mai multe
lovituri cu un cuțit, în zona toracică, cu intenția de
a-i suprima viața, urmare care s-a și produs, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de omor calificat,
prevăzută și pedepsită
de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., iar fapta
aceluiași inculpat, care pe timp de noapte și în curtea casei a sustras de la
victima
C.I. suma de 100 RON, iar ulterior
a lovit victima cu un
cuțit pentru a-și păstra bunul sustras, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de
art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2
1
) lit. c) C. pen.
Apreciindu-se asupra vinovăției inculpatului
s-a dispus conform celor arătate mai sus.
Împotriva acestei sentințe a declarat, în
termen legal, apel inculpatul C.J., care a solicitat schimbarea încadrării
juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C.
pen. în cea prevăzută de art. 183 C. pen., și din infracțiunea prevăzută de
art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2
1
) lit. c) C. pen., în
infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen.
S-a mai arătat că inculpatul nu a avut intenția
directă sau indirectă de a suprima viata victimei iar faptul de a sustrage acei
bani de la victimă constituie infracțiunea de furt între rude.
Pe de altă parte, s-a solicitat achitarea
inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. i) C.
proc. pen., și art. 43 alin. (3) C. pen., respectiv că inculpatul s-a aflat în
legitimă apărare. De asemenea, s-a mai solicitat
trimiterea cauzei
spre rejudecare
pentru că expertiza psihiatrică nu s-ar fi efectuat în
mod legal, iar în
subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanței
atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen.
Prin decizia penală nr. 35/A din 23 mai 2008 a
Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de
familie, au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate
de inculpat.
A fost respins ca nefondat apelul declarat de
către inculpat
S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut
starea de arest a inculpatului.
A fost obligat
apelantul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare
către
stat.
Examinând sentința atacată, prin prisma
motivelor de apel invocate, instanța de control judiciar a reținut că din
probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății în primă
instanță, precum și din declarația dată de inculpat în fata instanței de apel,
rezultă că inculpatul C.J. a acționat cu discernământ. Astfel, inculpatul,
aflat sub influenta băuturilor alcoolice dar în cunoștință de cauză, s-a
deplasat în camera unde se găseau părinții săi, a luat pantalonii tatălui său
și, după ce a ieșit din casă, a tăiat acei pantaloni cu un cuțit pentru a sustrage
banii care aparțineau tatălui său.
Victima, revoltată pentru că fiul său -
inculpatul - i-a mai sustras bani, a ieșit din casă pentru a-și recupera banii,
dar în momentul când s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat mai multe
lovituri cu cuțitul, dintre care două în zona toracelui. Una dintre aceste
lovituri a produs moartea victimei, întrucât a fost secționată inima.
Inculpatul a recunoscut parțial fapta, dar și-a
justificat-o în sensul că, s-a apărat de loviturile cu o coadă de mătură,
aplicate
de victimă. Acest fapt nu a putut
fi dovedit de către inculpat, astfel
încât nu se poate susține că în
timp ce inculpatul încerca să sustragă bani de la tatăl său s-ar fi aflat în
legitimă apărare sau sub stăpânirea unei puternice emoții. S-a considerat astfel
că prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, ca rezultat al coroborării
tuturor probelor administrate în cauză.
Încadrarea
juridică dată faptelor săvârșite de inculpat este de
asemenea
corectă. Astfel, inculpatul a acționat cu intenția de a suprima viata victimei
în momentul în care a lovit-o pe aceasta în zona toracelui cu un cuțit având
lama de 20 cm. Nu poate fi vorba de praterintentie, în condițiile în care
inculpatul a acționat nemijlocit lovind victima în modul arătat mai sus.
De asemenea, nu
poate fi primită solicitarea de a se schimba
și încadrarea
juridică din infracțiunea de tâlhărie, în cea de furt între rude, în condițiile
în care inculpatul, pentru a păstra banii sustrași de la tatăl său, i-a aplicat
acestuia din urmă mai multe
lovituri cu acel
cuțit, după care a abandonat victima și s-a retras în
camera sa.
Ca atare, instanța de apel a respins
solicitările inculpatului
de a se schimba
încadrarea juridică a faptelor comise.
De asemenea, s-a apreciat că nu se impune
desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, atâta timp
cât nu s-a constatat nici un viciu de procedură, nici un act care să fie lovit
de nulitate absolută și care să aibă vreo înrâurire asupra legalității și
temeiniciei sentinței atacate.
Cât privește individualizarea
pedepsei aplicate inculpatului apelant, instanța de control judiciar a
considerat că acestea s-a făcut potrivit prevederilor art. 72 C. pen., relativ
la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea
au fost săvârșite, urmările produse și de persoana inculpatului.
Așa cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține
în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C.
pen., în condițiile în care nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat în
vreun fel de victimă, în condițiile în care, așa cum s-a
arătat mai sus, inculpatul era preocupat să
sustragă banii victimei,
iar când aceasta a intervenit pentru a și-i
recupera, l-a lovit cu cuțitul în piept, pentru a păstra acei bani. Ca atare,
nu se impune reconsiderarea pedepsei.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul,
invocând cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 17 și 14, solicitând
în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev.
de art. 174,art. 175 lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau
vătămări cauzatoare de moarte prev. de
art. 183 C. pen. (întrucât inculpatul a lovit victima fără intenția de
a-i suprima viața) și din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.
(2)
lit. b) și alin. (2
1
) C. pen. în infracțiunea de furt
între rude prev. de
art. 210 C. pen. (întrucât
inculpatul s-a dus la părinții săi în scopul de
a împrumuta o sumă de bani, neavând mijloace proprii de
subzistență).
În subsidiara solicitat reducerea pedepsei, ca
urmare a
reținerii în favoarea sa a
circumstanțelor atenuante prev. de art. 73
lit. b), respectiv
art. 74 C. pen.
Examinând hotărârea recurată prin prisma
criticilor formulate
și a cazurilor de
casare invocate, Curtea constată că recursul este
nefondat.
Din probatoriul administrat în cauză rezultă că
în seara zilei de 7 august 2007,aflându-se în stare de ebrietate, inculpatul C.J.
a intenționat să sustragă o sumă de bani din buzunarele pantalonilor tatălui
său, tăind cu un cuțit în mai multe locuri pantalonii respectivi. După ce și-a
însușit o parte din banii
găsiți, inculpatul
a fost surprins de către tatăl său, iar în momentul în
care s-a apropiat
de inculpat, acesta i-a aplicat cu același cuțit două lovituri în zona
toracelui, în urma cărora victima a decedat la scurt timp.
în declarațiile date în cauză, inculpatul a
recunoscut că a intenționat să sustragă o sumă de bani de la tatăl său, folosind
un
cuțit întrucât buzunarele pantalonilor
erau foarte strâmte, susținând
fie că nu-și mai amintește ce a făcut în
momentul în care a fost surprins de către victimă, fie că a lovit-o cu cuțitul
peste mâini, fără a avea însă intenția de a suprima viața victimei.
Din concluziile
raportului medico-legal de autopsie, rezultă că
moartea
victimei a fost violentă, existând o legătură de cauzalitate directă și
necondiționată între plaga toracică penetrantă în cord, produsă prin lovire cu
un instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, și deces.
Este deci evident
că victima a decedat ca urmare a loviturilor
aplicate de
inculpat cu cuțitul pe care-l avea asupra sa, faptă săvârșită cu intenție ,astfel
încât nu poate fi primită solicitarea de schimbare a încadrării juridice în
infracțiunea prev. de art.183 C. pen. Obiectul vulnerant
folosit de inculpat, capacitatea acestuia de a produce un rezultat letal, numărul
și intensitatea loviturilor aplicate.ca și zona corpului care a fost vizată de
acestea conduc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenția de a ucide
victima, prevăzând rezultatul faptei sale și (cel puțin)acceptând posibilitatea
producerii lui, cu atât mai mult cu cât conduita violentă a inculpatului față
de victimă nu a fost un act izolatei s-a repetat în perioada dinainte de
comiterea faptei.
Împrejurarea că inculpatul a acționat inițial
cu intenția de a sustrage o sumă de bani ce aparținea victimei demonstrează
doar
faptul că uciderea victimei nu a fost un
act premeditat ci
spontan, care poate cel mult exclude intenția directă,
ca formă de vinovăție a infracțiunii de omor.
De asemenea neîntemeiată este și solicitarea de
a se reține în sarcina sa infracțiunea de furt prev. de art. 210 C.
pen. După ce a
sustras suma de bani găsită
în pantalonii victimei, inculpatul a fost
surprins de către aceasta din urmă, situație în care, pentru a păstra
bunul furat, a aplicat victimei loviturile cu cuțitul ce s-au dovedit a fi
letale.
Probatoriul
administrat în cauză demonstrează că furtul comis
de
inculpat a fost urmat de exercitarea de violențe împotriva victimei, acestea
neavând o existență de sine stătătoare, ci, dimpotrivă, între prima și cea de-a
doua acțiune fiind o evidentă relație de condiționare.
În contextul celor expuse anterior încadrarea
juridică dată faptelor prin rechizitoriu și reținută de către instanțele de
fond și apel nu poate fi pusă sub semnul întrebării în sensul solicitat de către
inculpat, fiind discutabilă din punct de vedere teoretic sub un
alt aspect [al reținerii infracțiunii de omor
deosebit de grav prev. de
art. 176 lit. d) C. pen.] ,ce ar veni însă în contradicție cu principiul
non
reformatio in pejus
, reglementat în art. 385/8 C. proc. pen.
Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea
constată că aceasta a fost orientată între minim și maxim, în urma evaluării
corespunzătoare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen., fiind
astfel avute în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei
comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită (victima fiind tatăl
inculpatului, o persoană în vârstă de 72 de ani, conduita violentă a
inculpatului, pe fondul consumului de alcool, nefiind un act singular), circumstanțele
personale ale inculpatului (el având discernământul păstrat în raport cu fapta
pentru care este cercetat), antecedentele sale penale(condamnat anterior și
reabilitat de drept în condițiile art. 86 C. pen.), conduita sa procesuală, dar
și anterior comiterii faptei(referatul de evaluare întocmit de Serviciul de
Probațiune apreciind ca fiind medii atât perspectivele de reintegrare socială, dar
și riscul de recidivă și pericol pentru siguranța publică).
În cauză nu sunt incidente circumstanțe
atenuante, legale sau judiciare, nefiind întrunite condițiile stării de
provocare, așa cum a solicitat inculpatul atât în apel, cât și în recurs, împrejurarea,
susținută de acesta, în sensul că victima ar fi încercat să-l lovească cu o
coadă de mătură, în momentul în care l-a surprins sustrăgându-i suma de bani, nu
se circumscrie art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul nu poate invoca
scuza provocării atunci
când riposta victimei
a fost determinată de chiar conduita
lui (acesta fiind cel care a avut
inițiativa comiterii unei fapte-
sustragerea
unei sume de bani, în dauna victimei).
În consecință, Curtea apreciază ca fiind
nefondate toate criticile formulate de inculpat, ca și motive de recurs, sens
în care va respinge calea de atac declarată de acesta, cu deducerea prevenției
la zi și obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192alin.
(2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de
inculpatul C.I.J. împotriva deciziei penale nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curții
de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului
timpul reținerii și
al arestării preventive
de la 8 august 2007 la 30 iulie 2008.
Obligă recurentul
inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,
din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat
din oficiu se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Onorariul cuvenit interpretului de limbă
maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Definitivă.
Pronunțată în
ședință publică, azi 30 iulie 2008.