ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 30.07.2008

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2491/2008

HOTĂRÂRE
30.07.2008
CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2491/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 54 din 28 februarie

2008 a Tribunalului Mureș a fost condamnat inculpatul C.J., în temeiul art.

174, art. 175 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 18 (optsprezece) ani închisoare,

pentru comiterea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 175 alin. (1), teza finală C. pen.,

i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit.

a) și b) C. pen., a interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi

ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a

dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o

durată de 9 ani.

A fost condamnat același inculpat, în baza art.

211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. c) C. pen., la pedeapsa

de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit

pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute

pedeapsa rezultantă de 18 (optsprezece) ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat

inculpatului, alături de pedeapsa închisorii rezultante și pedeapsa

complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a

interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi ales în

autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de

a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 9

ani.

I s-au interzis inculpatului exercițiul

drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., în condițiile

și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., raportat la art. 357 alin.

(2) lit. a) C. proc. pen.

, s-a dedus din

pedeapsa aplicată durata reținerii

pe 24 h, din data de 08 august 2007,

precum și durata arestării preventive, începând cu data de 09 august 2007 și

până la zi.

În temeiul art.

350 C. proc. pen., raportat la art. 160

b

alin. (3), art. 143, art.

1481 lit. f) C. proc. pen. și art. 5,

art. 6 din C.E.D.O.,

s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a luat

măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat, în favoarea

statului, a cuțitului, având lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn în

lungime de 13 cm, păstrat în prezent la Camera de corpuri delicte a

Tribunalului Mureș, fiind înregistrat la poziția nr. 9/2007, în Registrul de

valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 30

octombrie 2007, precum și a sumei de 100 lei.

S-a luat act de faptul că, nici soția victimei

d-na C.I. și nici fiicele victimei, d-nele P.G. și S.K. nu au formulat

pretenții civile în cauză.

S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc.

pen.

S-au reținut în

fapt următoarele:

Inculpatul locuia în același imobil cu părinții

săi C.I. și I., însă în cameră separată, în locuința situată în satul Vădaș,

județul Mureș.

Întrucât inculpatul consuma frecvent băuturi

alcoolice și nu avea un loc de muncă, între el și părinții săi existau foarte

des certuri, care degenerau, din partea inculpatului, în violențe fizice. În

stare de ebrietate fiind, inculpatul și-a lovit în repetate rânduri, de-a

lungul timpului, ambii părinți. Deoarece banii pe care-i primea, o pensie de

boală de aproximativ 200 RON îi cheltuia repede pe băutură, inculpatul a

început să sustragă bani din casă, de la părinții săi, iar acest lucru nu a

făcut decât să accentueze tensiunile din familie.

Din probele administrate, a reieșit că, în

cursul zilei de 07 august 2007, inculpatul a consumat din nou băuturi alcoolice

la un bar din sat, ajungând în stare avansată de ebrietate. A ajuns acasă în

jurul orei 18,00, aici aflându-se, în acele momente, doar mama sa, C.I.

Inculpatul a început din nou să facă scandal,

aruncând din casă diverse obiecte. în cele din urmă, a adormit pe scările de la

holul primei camere a casei.

Ulterior, a revenit acasă și victima C.I., care

fusese pe câmp.

Întrucât se întunecase, cei doi soți au vrut să

se culce,

intrând în camera lor, cameră care

are intrare separată, din curte,

de camera în care locuia inculpatul.

La scurt timp,

acesta din urmă s-a trezit și a început să caute

banii

părinților. A luat un cuțit de bucătărie, cu lungimea lamei de 21 cm și, cu

acesta în mână, a intrat în camera părinților săi. înainte ca aceștia să poată

reacționa, a luat din cameră pantalonii

tatălui

său și, ieșind în curte a început să caute bani în buzunarele acestora. Apoi,

cu cuțitul a secționat în mai multe locuri pantalonii

respectivi.

Victima a ieșit și ea în curte pentru a-și

recupera banii,

aceasta în ciuda

insistențelor soției sale, care-l ruga să nu iasă din

casă. în momentul

în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a

aplicat

victimei mai multe lovituri cu cuțitul, două dintre acestea în

zona

toracelui, după care a intrat în camera sa.

Soția victimei, C.I. a ieșit și ea din casă,

victima

cerându-i să cheme Salvarea, pentru

că a fost înjunghiată. A reușit

iasă din curte până în fața porții, unde a căzut.

Până la sosirea

ambulanței, victima a decedat.

Cu ocazia cercetării locului faptei, victima a

fost găsită căzută în fața porții, fiind doar în chiloți și cu o cămașă,

îmbrăcămintea fiindu-i îmbibată de sânge. De la poarta de intrare în curte,

există o alee din dale de beton - 10 m lungime și 1,50 m lățime - paralelă cu

zidul casei și de pe care se pătrunde în prima cameră, respectiv în camera

inculpatului și, în capăt, în camera părinților acestuia.

În dreptul ușii de acces către camera

inculpatului s-au identificat o multitudine de stropi de sânge, asemenea

ansamblu de stropi găsindu-se și la cca. 60 cm distanță (tot pe alee) către

camera celor doi soți.

În apropierea ușii acestei din urmă camere, au

fost găsiți pantalonii victimei, având mai multe tăieturi - secțiuni produse

cel mai probabil cu un cuțit.

Pe o măsuță din

partea dreaptă a ușii de acces în cameră s-au observat 3 cuțite, unul dintre

ele - cu lungimea lamei de 21 cm -

având urme vizibile:

lichid de culoare roșiatică.

De la fața locului au fost ridicate cuțitele

găsite în camera inculpatului, fiind trimise la laboratorul IML Târgu Mureș,

pentru examinare biocriminalistică.

Din raportul de

expertiză biocriminalistică a reieșit că pe unul

dintre

cuțite (cu lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn cu lungimea de 13 cm) au

fost puse în evidență mânjituri - urme de

sânge

uman de grupa AB (IV), sânge de aceeași natură și aceeași

grupă găsindu-se și în fața ușii de acces în

locuință (filele 68 - 79).

Din concluziile autopsiei medico-legale s-a

reținut că moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat stopului

cardio-respirator produs în contextul tamponadei cardiace, urmare a plăgii

înjunghiate penetrante cardiace. Leziunea traumatică s-a putut produce prin

lovitură directă cu instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, direcția

loviturii aplicate a fost din față. Între leziunea traumatică (plaga toracică

penetrantă în cord) și deces există lovitură de cauzalitate directă și

necondiționată. în zona toracică a mai fost aplicată o lovitură directă cu

cuțitul, însă aceasta a fost nepenetrantă. S-au mai identificat și multiple

plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi, precum și echimoze pe regiunea toracică

posterioară bilateral (filele 52 - 56).

S-a reținut din cuprinsul declarației dată în

cursul urmăririi penale, pe care acuzatul și-a menținut-o și în fața instanței,

că inculpatul i-a aplicat tatălui său câteva lovituri cu cuțitul, afirmând că

l-a lovit doar în zona brațelor și că nu-și amintește dacă l-a lovit și în alte

zone ale corpului. A arătat că tatăl său ar fi fost cel care, odată ieșit din

casă, pentru a-l determina să nu ia banii din

buzunarul

pantalonilor, l-ar fi lovit cu o coadă de mătură (filele 34 -

39; 41).

Martorii audiați de prima instanță au confirmat

atitudinea

agresivă a inculpatului față de

părinții săi, evocându-se și violențe

anterioare. Soții S. și martora P.G.,

au aflat de la C.I. date concrete despre împrejurările în care a avut loc

agresiunea.

Din concluziile actelor științifice din

materialul probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a

considerat că vinovăția inculpatului în privința săvârșirii infracțiunilor

pentru care a fost deferit justiției este pe deplin dovedită.

În ceea ce

privește infracțiunea de omor calificat, în raport de

obiectul

folosit la agresiune și cu zonele vizate și lezate, s-a apreciat că este vădită

intenția inculpatului de a suprima viața victimei.

Astfel, s-a dovedit că inculpatul are

antecedente de violență asupra părinților săi, pe fondul consumului de alcool

devenind foarte agresiv. Acțiunile inculpatului din data de 07 august 2007 s-au

dovedit a fi și mai periculoase; de data aceasta nu a ezitat să-și lovească

tatăl cu cuțitul în piept, cu intenția clară de a-i suprima viața. Așa cum

reiese din concluziile medico-legale, au fost multiple lovituri aplicate cu

cuțitul în corpul victimei, cele de la nivelul mâinii stângi fiind evident

leziuni provocate în urma activității de apărare desfășurată de victimă

împotriva atitudinii agresive a inculpatului.

Cu privire la acțiunea inculpatului de a

sustrage banii victimei, s-a considerat că este vorba despre o infracțiune de

tâlhărie, concretizată în sensul că, a existat un furt până la momentul în care

victima a ieșit din casă, evident cu intenția de a nu-i permite inculpatului să

ia banii sau de a-i cere acestuia să-i restituie pantalonii în care se aflau

acei bani. Lovirea ulterioară a

victimei -

luând în considerare chiar și numai prima lovitură pe care i-a aplicat-o -

constituie o violență, în sensul prevăzut de economia

art. 211 C. pen. Acțiunea

de lovire a avut loc ca o replică la reacția victimei de a-și recupera banii,

deci implicit inculpatul a urmărit până la urmă păstrarea bunului furat,

această intenție putând fi dedusă din materialitatea faptelor.

S-a apreciat că, fapta inculpatul C.J., care în

data de 07 august 2007, seara, a aplicat victimei C.I. tatăl său, mai multe

lovituri cu un cuțit, în zona toracică, cu intenția de

a-i suprima viața, urmare care s-a și produs, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de omor calificat,

prevăzută și pedepsită

de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., iar fapta

aceluiași inculpat, care pe timp de noapte și în curtea casei a sustras de la

victima

C.I. suma de 100 RON, iar ulterior

a lovit victima cu un

cuțit pentru a-și păstra bunul sustras, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de

art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. c) C. pen.

Apreciindu-se asupra vinovăției inculpatului

s-a dispus conform celor arătate mai sus.

Împotriva acestei sentințe a declarat, în

termen legal, apel inculpatul C.J., care a solicitat schimbarea încadrării

juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C.

pen. în cea prevăzută de art. 183 C. pen., și din infracțiunea prevăzută de

art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2

1

) lit. c) C. pen., în

infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen.

S-a mai arătat că inculpatul nu a avut intenția

directă sau indirectă de a suprima viata victimei iar faptul de a sustrage acei

bani de la victimă constituie infracțiunea de furt între rude.

Pe de altă parte, s-a solicitat achitarea

inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. i) C.

proc. pen., și art. 43 alin. (3) C. pen., respectiv că inculpatul s-a aflat în

legitimă apărare. De asemenea, s-a mai solicitat

trimiterea cauzei

spre rejudecare

pentru că expertiza psihiatrică nu s-ar fi efectuat în

mod legal, iar în

subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanței

atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen.

Prin decizia penală nr. 35/A din 23 mai 2008 a

Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de

familie, au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate

de inculpat.

A fost respins ca nefondat apelul declarat de

către inculpat

S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut

starea de arest a inculpatului.

A fost obligat

apelantul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare

către

stat.

Examinând sentința atacată, prin prisma

motivelor de apel invocate, instanța de control judiciar a reținut că din

probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății în primă

instanță, precum și din declarația dată de inculpat în fata instanței de apel,

rezultă că inculpatul C.J. a acționat cu discernământ. Astfel, inculpatul,

aflat sub influenta băuturilor alcoolice dar în cunoștință de cauză, s-a

deplasat în camera unde se găseau părinții săi, a luat pantalonii tatălui său

și, după ce a ieșit din casă, a tăiat acei pantaloni cu un cuțit pentru a sustrage

banii care aparțineau tatălui său.

Victima, revoltată pentru că fiul său -

inculpatul - i-a mai sustras bani, a ieșit din casă pentru a-și recupera banii,

dar în momentul când s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat mai multe

lovituri cu cuțitul, dintre care două în zona toracelui. Una dintre aceste

lovituri a produs moartea victimei, întrucât a fost secționată inima.

Inculpatul a recunoscut parțial fapta, dar și-a

justificat-o în sensul că, s-a apărat de loviturile cu o coadă de mătură,

aplicate

de victimă. Acest fapt nu a putut

fi dovedit de către inculpat, astfel

încât nu se poate susține că în

timp ce inculpatul încerca să sustragă bani de la tatăl său s-ar fi aflat în

legitimă apărare sau sub stăpânirea unei puternice emoții. S-a considerat astfel

că prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, ca rezultat al coroborării

tuturor probelor administrate în cauză.

Încadrarea

juridică dată faptelor săvârșite de inculpat este de

asemenea

corectă. Astfel, inculpatul a acționat cu intenția de a suprima viata victimei

în momentul în care a lovit-o pe aceasta în zona toracelui cu un cuțit având

lama de 20 cm. Nu poate fi vorba de praterintentie, în condițiile în care

inculpatul a acționat nemijlocit lovind victima în modul arătat mai sus.

De asemenea, nu

poate fi primită solicitarea de a se schimba

și încadrarea

juridică din infracțiunea de tâlhărie, în cea de furt între rude, în condițiile

în care inculpatul, pentru a păstra banii sustrași de la tatăl său, i-a aplicat

acestuia din urmă mai multe

lovituri cu acel

cuțit, după care a abandonat victima și s-a retras în

camera sa.

Ca atare, instanța de apel a respins

solicitările inculpatului

de a se schimba

încadrarea juridică a faptelor comise.

De asemenea, s-a apreciat că nu se impune

desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, atâta timp

cât nu s-a constatat nici un viciu de procedură, nici un act care să fie lovit

de nulitate absolută și care să aibă vreo înrâurire asupra legalității și

temeiniciei sentinței atacate.

Cât privește individualizarea

pedepsei aplicate inculpatului apelant, instanța de control judiciar a

considerat că acestea s-a făcut potrivit prevederilor art. 72 C. pen., relativ

la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea

au fost săvârșite, urmările produse și de persoana inculpatului.

Așa cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține

în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C.

pen., în condițiile în care nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat în

vreun fel de victimă, în condițiile în care, așa cum s-a

arătat mai sus, inculpatul era preocupat să

sustragă banii victimei,

iar când aceasta a intervenit pentru a și-i

recupera, l-a lovit cu cuțitul în piept, pentru a păstra acei bani. Ca atare,

nu se impune reconsiderarea pedepsei.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul,

invocând cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 17 și 14, solicitând

în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev.

de art. 174,art. 175 lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau

vătămări cauzatoare de moarte prev. de

art. 183 C. pen. (întrucât inculpatul a lovit victima fără intenția de

a-i suprima viața) și din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin.

(2)

lit. b) și alin. (2

1

) C. pen. în infracțiunea de furt

între rude prev. de

art. 210 C. pen. (întrucât

inculpatul s-a dus la părinții săi în scopul de

a împrumuta o sumă de bani, neavând mijloace proprii de

subzistență).

În subsidiara solicitat reducerea pedepsei, ca

urmare a

reținerii în favoarea sa a

circumstanțelor atenuante prev. de art. 73

lit. b), respectiv

art. 74 C. pen.

Examinând hotărârea recurată prin prisma

criticilor formulate

și a cazurilor de

casare invocate, Curtea constată că recursul este

nefondat.

Din probatoriul administrat în cauză rezultă că

în seara zilei de 7 august 2007,aflându-se în stare de ebrietate, inculpatul C.J.

a intenționat să sustragă o sumă de bani din buzunarele pantalonilor tatălui

său, tăind cu un cuțit în mai multe locuri pantalonii respectivi. După ce și-a

însușit o parte din banii

găsiți, inculpatul

a fost surprins de către tatăl său, iar în momentul în

care s-a apropiat

de inculpat, acesta i-a aplicat cu același cuțit două lovituri în zona

toracelui, în urma cărora victima a decedat la scurt timp.

în declarațiile date în cauză, inculpatul a

recunoscut că a intenționat să sustragă o sumă de bani de la tatăl său, folosind

un

cuțit întrucât buzunarele pantalonilor

erau foarte strâmte, susținând

fie că nu-și mai amintește ce a făcut în

momentul în care a fost surprins de către victimă, fie că a lovit-o cu cuțitul

peste mâini, fără a avea însă intenția de a suprima viața victimei.

Din concluziile

raportului medico-legal de autopsie, rezultă că

moartea

victimei a fost violentă, existând o legătură de cauzalitate directă și

necondiționată între plaga toracică penetrantă în cord, produsă prin lovire cu

un instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, și deces.

Este deci evident

că victima a decedat ca urmare a loviturilor

aplicate de

inculpat cu cuțitul pe care-l avea asupra sa, faptă săvârșită cu intenție ,astfel

încât nu poate fi primită solicitarea de schimbare a încadrării juridice în

infracțiunea prev. de art.183 C. pen. Obiectul vulnerant

folosit de inculpat, capacitatea acestuia de a produce un rezultat letal, numărul

și intensitatea loviturilor aplicate.ca și zona corpului care a fost vizată de

acestea conduc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenția de a ucide

victima, prevăzând rezultatul faptei sale și (cel puțin)acceptând posibilitatea

producerii lui, cu atât mai mult cu cât conduita violentă a inculpatului față

de victimă nu a fost un act izolatei s-a repetat în perioada dinainte de

comiterea faptei.

Împrejurarea că inculpatul a acționat inițial

cu intenția de a sustrage o sumă de bani ce aparținea victimei demonstrează

doar

faptul că uciderea victimei nu a fost un

act premeditat ci

spontan, care poate cel mult exclude intenția directă,

ca formă de vinovăție a infracțiunii de omor.

De asemenea neîntemeiată este și solicitarea de

a se reține în sarcina sa infracțiunea de furt prev. de art. 210 C.

pen. După ce a

sustras suma de bani găsită

în pantalonii victimei, inculpatul a fost

surprins de către aceasta din urmă, situație în care, pentru a păstra

bunul furat, a aplicat victimei loviturile cu cuțitul ce s-au dovedit a fi

letale.

Probatoriul

administrat în cauză demonstrează că furtul comis

de

inculpat a fost urmat de exercitarea de violențe împotriva victimei, acestea

neavând o existență de sine stătătoare, ci, dimpotrivă, între prima și cea de-a

doua acțiune fiind o evidentă relație de condiționare.

În contextul celor expuse anterior încadrarea

juridică dată faptelor prin rechizitoriu și reținută de către instanțele de

fond și apel nu poate fi pusă sub semnul întrebării în sensul solicitat de către

inculpat, fiind discutabilă din punct de vedere teoretic sub un

alt aspect [al reținerii infracțiunii de omor

deosebit de grav prev. de

art. 176 lit. d) C. pen.] ,ce ar veni însă în contradicție cu principiul

non

reformatio in pejus

, reglementat în art. 385/8 C. proc. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea

constată că aceasta a fost orientată între minim și maxim, în urma evaluării

corespunzătoare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen., fiind

astfel avute în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei

comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită (victima fiind tatăl

inculpatului, o persoană în vârstă de 72 de ani, conduita violentă a

inculpatului, pe fondul consumului de alcool, nefiind un act singular), circumstanțele

personale ale inculpatului (el având discernământul păstrat în raport cu fapta

pentru care este cercetat), antecedentele sale penale(condamnat anterior și

reabilitat de drept în condițiile art. 86 C. pen.), conduita sa procesuală, dar

și anterior comiterii faptei(referatul de evaluare întocmit de Serviciul de

Probațiune apreciind ca fiind medii atât perspectivele de reintegrare socială, dar

și riscul de recidivă și pericol pentru siguranța publică).

În cauză nu sunt incidente circumstanțe

atenuante, legale sau judiciare, nefiind întrunite condițiile stării de

provocare, așa cum a solicitat inculpatul atât în apel, cât și în recurs, împrejurarea,

susținută de acesta, în sensul că victima ar fi încercat să-l lovească cu o

coadă de mătură, în momentul în care l-a surprins sustrăgându-i suma de bani, nu

se circumscrie art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul nu poate invoca

scuza provocării atunci

când riposta victimei

a fost determinată de chiar conduita

lui (acesta fiind cel care a avut

inițiativa comiterii unei fapte-

sustragerea

unei sume de bani, în dauna victimei).

În consecință, Curtea apreciază ca fiind

nefondate toate criticile formulate de inculpat, ca și motive de recurs, sens

în care va respinge calea de atac declarată de acesta, cu deducerea prevenției

la zi și obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192alin.

(2) C. proc. pen.

Respinge ca nefondat recursul declarat de

inculpatul C.I.J. împotriva deciziei penale nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curții

de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului

timpul reținerii și

al arestării preventive

de la 8 august 2007 la 30 iulie 2008.

Obligă recurentul

inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat,

din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat

din oficiu se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit interpretului de limbă

maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 30 iulie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-06-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală
at la art. 66 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., i s-a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, exercitarea dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice și a dreptului de a ocupa o funcție car
ÎCCJ 2011-12-12
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4222/2011
Asupra recursului penal de față: Prin Sentința penală nr. 110 din 21 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Mureș în Dosarul nr. 2565/102/2011 s-au dispus următoarele: În temeiul art. 345 alin. (2) C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul M
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală
, lit. b) și c) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie. În temeiul art. 34 lit. b) și 35 alin. (1) rap. la art. 33 lit. a) C. pen., au fost contopite pedepsele stabilite și i-a fost aplicată inculpatului o pedeapsă rezultantă principală de
ÎCCJ
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1408/2011
i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen., la pedeapsa de 17 (șaptesprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat. În baza art. 175 alin. (1), teza finală C. pen., i s-a aplicat inculpatului pedeapsa comple
ÎCCJ 2010-11-23
0,95
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4173/2010
Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința penală nr. 207 din 14 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul Arad, în baza art. 174, art. 175 alin. (1) lit. c), teza a II-a și lit. d), art. 176 alin
Sursă