ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2491/2008

Asupra recursului penal de față; Prin sentința penală nr. 54 din 28 februarie 2008 a Tribunalului Mureș a fost condamnat inculpatul C.J., în temeiul art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., la pedeapsa de 18 (optsprezece) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de omor calificat. În baza art. 175 alin. (1), teza finală C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 9 ani. A fost condamnat același inculpat, în baza art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

În baza art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 18 (optsprezece) ani închisoare. În baza art. 35 alin. (3) C. pen., s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa închisorii rezultante și pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., a interzicerii exercițiului drepturilor de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, precum și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o durată de 9 ani. I s-au interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 88 C. pen., raportat la art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen. , s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii pe 24 h, din data de 08 august 2007, precum și durata arestării preventive, începând cu data de 09 august 2007 și până la zi. În temeiul art. 350 C. proc. pen., raportat la art. 160 b alin. (3), art. 143, art. 1481 lit. f) C. proc. pen. și art. 5, art. 6 din C.E.D.O., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a luat măsura de siguranță a confiscării speciale de la inculpat, în favoarea statului, a cuțitului, având lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn în lungime de 13 cm, păstrat în prezent la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Mureș, fiind înregistrat la poziția nr. 9/2007, în Registrul de valori și corpuri delicte, în baza procesului verbal încheiat la data de 30 octombrie 2007, precum și a sumei de 100 lei.

S-a luat act de faptul că, nici soția victimei d-na C.I. și nici fiicele victimei, d-nele P.G. și S.K. nu au formulat pretenții civile în cauză. S-a făcut aplicarea art. 191 alin. (1) C. proc. pen. S-au reținut în fapt următoarele: Inculpatul locuia în același imobil cu părinții săi C.I. și I., însă în cameră separată, în locuința situată în satul Vădaș, județul Mureș. Întrucât inculpatul consuma frecvent băuturi alcoolice și nu avea un loc de muncă, între el și părinții săi existau foarte des certuri, care degenerau, din partea inculpatului, în violențe fizice. În stare de ebrietate fiind, inculpatul și-a lovit în repetate rânduri, de-a lungul timpului, ambii părinți. Deoarece banii pe care-i primea, o pensie de boală de aproximativ 200 RON îi cheltuia repede pe băutură, inculpatul a început să sustragă bani din casă, de la părinții săi, iar acest lucru nu a făcut decât să accentueze tensiunile din familie.

Din probele administrate, a reieșit că, în cursul zilei de 07 august 2007, inculpatul a consumat din nou băuturi alcoolice la un bar din sat, ajungând în stare avansată de ebrietate. A ajuns acasă în jurul orei 18,00, aici aflându-se, în acele momente, doar mama sa, C.I. Inculpatul a început din nou să facă scandal, aruncând din casă diverse obiecte. în cele din urmă, a adormit pe scările de la holul primei camere a casei. Ulterior, a revenit acasă și victima C.I., care fusese pe câmp. Întrucât se întunecase, cei doi soți au vrut să se culce, intrând în camera lor, cameră care are intrare separată, din curte, de camera în care locuia inculpatul. La scurt timp, acesta din urmă s-a trezit și a început să caute banii părinților.

A luat un cuțit de bucătărie, cu lungimea lamei de 21 cm și, cu acesta în mână, a intrat în camera părinților săi. înainte ca aceștia să poată reacționa, a luat din cameră pantalonii tatălui său și, ieșind în curte a început să caute bani în buzunarele acestora. Apoi, cu cuțitul a secționat în mai multe locuri pantalonii respectivi. Victima a ieșit și ea în curte pentru a-și recupera banii, aceasta în ciuda insistențelor soției sale, care-l ruga să nu iasă din casă. în momentul în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat victimei mai multe lovituri cu cuțitul, două dintre acestea în zona toracelui, după care a intrat în camera sa. Soția victimei, C.I. a ieșit și ea din casă, victima cerându-i să cheme Salvarea, pentru că a fost înjunghiată.

A reușit să iasă din curte până în fața porții, unde a căzut. Până la sosirea ambulanței, victima a decedat. Cu ocazia cercetării locului faptei, victima a fost găsită căzută în fața porții, fiind doar în chiloți și cu o cămașă, îmbrăcămintea fiindu-i îmbibată de sânge. De la poarta de intrare în curte, există o alee din dale de beton - 10 m lungime și 1,50 m lățime - paralelă cu zidul casei și de pe care se pătrunde în prima cameră, respectiv în camera inculpatului și, în capăt, în camera părinților acestuia. În dreptul ușii de acces către camera inculpatului s-au identificat o multitudine de stropi de sânge, asemenea ansamblu de stropi găsindu-se și la cca. 60 cm distanță (tot pe alee) către camera celor doi soți.

În apropierea ușii acestei din urmă camere, au fost găsiți pantalonii victimei, având mai multe tăieturi - secțiuni produse cel mai probabil cu un cuțit. Pe o măsuță din partea dreaptă a ușii de acces în cameră s-au observat 3 cuțite, unul dintre ele - cu lungimea lamei de 21 cm - având urme vizibile: lichid de culoare roșiatică. De la fața locului au fost ridicate cuțitele găsite în camera inculpatului, fiind trimise la laboratorul IML Târgu Mureș, pentru examinare biocriminalistică. Din raportul de expertiză biocriminalistică a reieșit că pe unul dintre cuțite (cu lungimea lamei de 21 cm și mâner de lemn cu lungimea de 13 cm) au fost puse în evidență mânjituri - urme de sânge uman de grupa AB (IV), sânge de aceeași natură și aceeași grupă găsindu-se și în fața ușii de acces în locuință (filele 68 - 79). Din concluziile autopsiei medico-legale s-a reținut că moartea victimei a fost violentă.

Ea s-a datorat stopului cardio-respirator produs în contextul tamponadei cardiace, urmare a plăgii înjunghiate penetrante cardiace. Leziunea traumatică s-a putut produce prin lovitură directă cu instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, direcția loviturii aplicate a fost din față. Între leziunea traumatică (plaga toracică penetrantă în cord) și deces există lovitură de cauzalitate directă și necondiționată. în zona toracică a mai fost aplicată o lovitură directă cu cuțitul, însă aceasta a fost nepenetrantă. S-au mai identificat și multiple plăgi tăiate la nivelul mâinii stângi, precum și echimoze pe regiunea toracică posterioară bilateral (filele 52 - 56). S-a reținut din cuprinsul declarației dată în cursul urmăririi penale, pe care acuzatul și-a menținut-o și în fața instanței, că inculpatul i-a aplicat tatălui său câteva lovituri cu cuțitul, afirmând că l-a lovit doar în zona brațelor și că nu-și amintește dacă l-a lovit și în alte zone ale corpului.

A arătat că tatăl său ar fi fost cel care, odată ieșit din casă, pentru a-l determina să nu ia banii din buzunarul pantalonilor, l-ar fi lovit cu o coadă de mătură (filele 34 - 39; 41). Martorii audiați de prima instanță au confirmat atitudinea agresivă a inculpatului față de părinții săi, evocându-se și violențe anterioare. Soții S. și martora P.G., au aflat de la C.I. date concrete despre împrejurările în care a avut loc agresiunea. Din concluziile actelor științifice din materialul probator administrat pe parcursul desfășurării procesului penal, s-a considerat că vinovăția inculpatului în privința săvârșirii infracțiunilor pentru care a fost deferit justiției este pe deplin dovedită. În ceea ce privește infracțiunea de omor calificat, în raport de obiectul folosit la agresiune și cu zonele vizate și lezate, s-a apreciat că este vădită intenția inculpatului de a suprima viața victimei.

Astfel, s-a dovedit că inculpatul are antecedente de violență asupra părinților săi, pe fondul consumului de alcool devenind foarte agresiv. Acțiunile inculpatului din data de 07 august 2007 s-au dovedit a fi și mai periculoase; de data aceasta nu a ezitat să-și lovească tatăl cu cuțitul în piept, cu intenția clară de a-i suprima viața. Așa cum reiese din concluziile medico-legale, au fost multiple lovituri aplicate cu cuțitul în corpul victimei, cele de la nivelul mâinii stângi fiind evident leziuni provocate în urma activității de apărare desfășurată de victimă împotriva atitudinii agresive a inculpatului.

Cu privire la acțiunea inculpatului de a sustrage banii victimei, s-a considerat că este vorba despre o infracțiune de tâlhărie, concretizată în sensul că, a existat un furt până la momentul în care victima a ieșit din casă, evident cu intenția de a nu-i permite inculpatului să ia banii sau de a-i cere acestuia să-i restituie pantalonii în care se aflau acei bani. Lovirea ulterioară a victimei - luând în considerare chiar și numai prima lovitură pe care i-a aplicat-o - constituie o violență, în sensul prevăzut de economia art. 211 C. pen. Acțiunea de lovire a avut loc ca o replică la reacția victimei de a-și recupera banii, deci implicit inculpatul a urmărit până la urmă păstrarea bunului furat, această intenție putând fi dedusă din materialitatea faptelor.

S-a apreciat că, fapta inculpatul C.J., care în data de 07 august 2007, seara, a aplicat victimei C.I. tatăl său, mai multe lovituri cu un cuțit, în zona toracică, cu intenția de a-i suprima viața, urmare care s-a și produs, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen., iar fapta aceluiași inculpat, care pe timp de noapte și în curtea casei a sustras de la victima C.I. suma de 100 RON, iar ulterior a lovit victima cu un cuțit pentru a-și păstra bunul sustras, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen.

Apreciindu-se asupra vinovăției inculpatului s-a dispus conform celor arătate mai sus. Împotriva acestei sentințe a declarat, în termen legal, apel inculpatul C.J., care a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prevăzută de art. 174, art. 175 lit. c) C. pen. în cea prevăzută de art. 183 C. pen., și din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. (1), (2) lit. b), alin. (2 1 ) lit. c) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 210 C. pen. S-a mai arătat că inculpatul nu a avut intenția directă sau indirectă de a suprima viata victimei iar faptul de a sustrage acei bani de la victimă constituie infracțiunea de furt între rude. Pe de altă parte, s-a solicitat achitarea inculpatului, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. i) C. proc.

pen., și art. 43 alin. (3) C. pen., respectiv că inculpatul s-a aflat în legitimă apărare. De asemenea, s-a mai solicitat trimiterea cauzei spre rejudecare pentru că expertiza psihiatrică nu s-ar fi efectuat în mod legal, iar în subsidiar, s-a solicitat reducerea pedepsei prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 73 lit. b) C. pen. Prin decizia penală nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, au fost respinse cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat. A fost respins ca nefondat apelul declarat de către inculpat S-a dedus prevenția la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului. A fost obligat apelantul inculpat la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor de apel invocate, instanța de control judiciar a reținut că din probele administrate în cursul urmăririi penale și al judecății în primă instanță, precum și din declarația dată de inculpat în fata instanței de apel, rezultă că inculpatul C.J. a acționat cu discernământ. Astfel, inculpatul, aflat sub influenta băuturilor alcoolice dar în cunoștință de cauză, s-a deplasat în camera unde se găseau părinții săi, a luat pantalonii tatălui său și, după ce a ieșit din casă, a tăiat acei pantaloni cu un cuțit pentru a sustrage banii care aparțineau tatălui său. Victima, revoltată pentru că fiul său - inculpatul - i-a mai sustras bani, a ieșit din casă pentru a-și recupera banii, dar în momentul când s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat mai multe lovituri cu cuțitul, dintre care două în zona toracelui.

Una dintre aceste lovituri a produs moartea victimei, întrucât a fost secționată inima. Inculpatul a recunoscut parțial fapta, dar și-a justificat-o în sensul că, s-a apărat de loviturile cu o coadă de mătură, aplicate de victimă. Acest fapt nu a putut fi dovedit de către inculpat, astfel încât nu se poate susține că în timp ce inculpatul încerca să sustragă bani de la tatăl său s-ar fi aflat în legitimă apărare sau sub stăpânirea unei puternice emoții. S-a considerat astfel că prima instanță a reținut o stare de fapt corectă, ca rezultat al coroborării tuturor probelor administrate în cauză. Încadrarea juridică dată faptelor săvârșite de inculpat este de asemenea corectă. Astfel, inculpatul a acționat cu intenția de a suprima viata victimei în momentul în care a lovit-o pe aceasta în zona toracelui cu un cuțit având lama de 20 cm.

Nu poate fi vorba de praterintentie, în condițiile în care inculpatul a acționat nemijlocit lovind victima în modul arătat mai sus. De asemenea, nu poate fi primită solicitarea de a se schimba și încadrarea juridică din infracțiunea de tâlhărie, în cea de furt între rude, în condițiile în care inculpatul, pentru a păstra banii sustrași de la tatăl său, i-a aplicat acestuia din urmă mai multe lovituri cu acel cuțit, după care a abandonat victima și s-a retras în camera sa. Ca atare, instanța de apel a respins solicitările inculpatului de a se schimba încadrarea juridică a faptelor comise. De asemenea, s-a apreciat că nu se impune desființarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare, atâta timp cât nu s-a constatat nici un viciu de procedură, nici un act care să fie lovit de nulitate absolută și care să aibă vreo înrâurire asupra legalității și temeiniciei sentinței atacate.

Cât privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului apelant, instanța de control judiciar a considerat că acestea s-a făcut potrivit prevederilor art. 72 C. pen., relativ la gradul de pericol social al faptelor comise, împrejurările în care acestea au fost săvârșite, urmările produse și de persoana inculpatului. Așa cum s-a arătat mai sus, nu se poate reține în favoarea inculpatului circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) C. pen., în condițiile în care nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat în vreun fel de victimă, în condițiile în care, așa cum s-a arătat mai sus, inculpatul era preocupat să sustragă banii victimei, iar când aceasta a intervenit pentru a și-i recupera, l-a lovit cu cuțitul în piept, pentru a păstra acei bani.

Ca atare, nu se impune reconsiderarea pedepsei. Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, invocând cazurile de casare prev. de art. 385/9 pct. 17 și 14, solicitând în principal schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174,art. 175 lit. i) C. pen. în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 C. pen. (întrucât inculpatul a lovit victima fără intenția de a-i suprima viața) și din infracțiunea de tâlhărie prev. de art. 211 alin. (2) lit. b) și alin. (2 1 ) C. pen. în infracțiunea de furt între rude prev. de art. 210 C. pen. (întrucât inculpatul s-a dus la părinții săi în scopul de a împrumuta o sumă de bani, neavând mijloace proprii de subzistență).

În subsidiara solicitat reducerea pedepsei, ca urmare a reținerii în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prev. de art. 73 lit. b), respectiv art. 74 C. pen. Examinând hotărârea recurată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate, Curtea constată că recursul este nefondat. Din probatoriul administrat în cauză rezultă că în seara zilei de 7 august 2007,aflându-se în stare de ebrietate, inculpatul C.J. a intenționat să sustragă o sumă de bani din buzunarele pantalonilor tatălui său, tăind cu un cuțit în mai multe locuri pantalonii respectivi. După ce și-a însușit o parte din banii găsiți, inculpatul a fost surprins de către tatăl său, iar în momentul în care s-a apropiat de inculpat, acesta i-a aplicat cu același cuțit două lovituri în zona toracelui, în urma cărora victima a decedat la scurt timp.

în declarațiile date în cauză, inculpatul a recunoscut că a intenționat să sustragă o sumă de bani de la tatăl său, folosind un cuțit întrucât buzunarele pantalonilor erau foarte strâmte, susținând fie că nu-și mai amintește ce a făcut în momentul în care a fost surprins de către victimă, fie că a lovit-o cu cuțitul peste mâini, fără a avea însă intenția de a suprima viața victimei. Din concluziile raportului medico-legal de autopsie, rezultă că moartea victimei a fost violentă, existând o legătură de cauzalitate directă și necondiționată între plaga toracică penetrantă în cord, produsă prin lovire cu un instrument tăietor-înțepător de tipul cuțitului, și deces. Este deci evident că victima a decedat ca urmare a loviturilor aplicate de inculpat cu cuțitul pe care-l avea asupra sa, faptă săvârșită cu intenție ,astfel încât nu poate fi primită solicitarea de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prev. de art.183 C. pen.

Obiectul vulnerant folosit de inculpat, capacitatea acestuia de a produce un rezultat letal, numărul și intensitatea loviturilor aplicate.ca și zona corpului care a fost vizată de acestea conduc la concluzia că inculpatul a acționat cu intenția de a ucide victima, prevăzând rezultatul faptei sale și (cel puțin)acceptând posibilitatea producerii lui, cu atât mai mult cu cât conduita violentă a inculpatului față de victimă nu a fost un act izolatei s-a repetat în perioada dinainte de comiterea faptei. Împrejurarea că inculpatul a acționat inițial cu intenția de a sustrage o sumă de bani ce aparținea victimei demonstrează doar faptul că uciderea victimei nu a fost un act premeditat ci spontan, care poate cel mult exclude intenția directă, ca formă de vinovăție a infracțiunii de omor.

De asemenea neîntemeiată este și solicitarea de a se reține în sarcina sa infracțiunea de furt prev. de art. 210 C. pen. După ce a sustras suma de bani găsită în pantalonii victimei, inculpatul a fost surprins de către aceasta din urmă, situație în care, pentru a păstra bunul furat, a aplicat victimei loviturile cu cuțitul ce s-au dovedit a fi letale. Probatoriul administrat în cauză demonstrează că furtul comis de inculpat a fost urmat de exercitarea de violențe împotriva victimei, acestea neavând o existență de sine stătătoare, ci, dimpotrivă, între prima și cea de-a doua acțiune fiind o evidentă relație de condiționare.

În contextul celor expuse anterior încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu și reținută de către instanțele de fond și apel nu poate fi pusă sub semnul întrebării în sensul solicitat de către inculpat, fiind discutabilă din punct de vedere teoretic sub un alt aspect [al reținerii infracțiunii de omor deosebit de grav prev. de art. 176 lit. d) C. pen.] ,ce ar veni însă în contradicție cu principiul non reformatio in pejus , reglementat în art. 385/8 C. proc. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei, Curtea constată că aceasta a fost orientată între minim și maxim, în urma evaluării corespunzătoare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen., fiind astfel avute în vedere gradul de pericol social concret ridicat al faptei comise, împrejurările în care aceasta a fost săvârșită (victima fiind tatăl inculpatului, o persoană în vârstă de 72 de ani, conduita violentă a inculpatului, pe fondul consumului de alcool, nefiind un act singular), circumstanțele personale ale inculpatului (el având discernământul păstrat în raport cu fapta pentru care este cercetat), antecedentele sale penale(condamnat anterior și reabilitat de drept în condițiile art. 86 C. pen.), conduita sa procesuală, dar și anterior comiterii faptei(referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune apreciind ca fiind medii atât perspectivele de reintegrare socială, dar și riscul de recidivă și pericol pentru siguranța publică).

În cauză nu sunt incidente circumstanțe atenuante, legale sau judiciare, nefiind întrunite condițiile stării de provocare, așa cum a solicitat inculpatul atât în apel, cât și în recurs, împrejurarea, susținută de acesta, în sensul că victima ar fi încercat să-l lovească cu o coadă de mătură, în momentul în care l-a surprins sustrăgându-i suma de bani, nu se circumscrie art. 73 lit. b) C. pen., întrucât inculpatul nu poate invoca scuza provocării atunci când riposta victimei a fost determinată de chiar conduita lui (acesta fiind cel care a avut inițiativa comiterii unei fapte- sustragerea unei sume de bani, în dauna victimei). În consecință, Curtea apreciază ca fiind nefondate toate criticile formulate de inculpat, ca și motive de recurs, sens în care va respinge calea de atac declarată de acesta, cu deducerea prevenției la zi și obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192alin.

(2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul C.I.J. împotriva deciziei penale nr. 35/A din 23 mai 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului timpul reținerii și al arestării preventive de la 8 august 2007 la 30 iulie 2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Onorariul cuvenit interpretului de limbă maghiară se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 iulie 2008.