ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1401/2008

Asupra recursului de față ;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele :

Prin acțiunea înregistrată la 11 decembrie 2002,

reclamantele SC G.C. SRL București, G.C., G.G., G.H. au chemat în judecată pe

pârâta SC B.O. SA, solicitând obligarea acesteia la plata către reclamanta SC

G.C. SRL a sumei de 51.292.240 lei dividende pentru un număr de 38.402 acțiuni

și a sumei de 7.823.865 lei dobândă, la plata către G.G. a sumei de 129.214.760

lei, contravaloare dividende aferente unui număr de 96.741 acțiuni și a sumei

de 19.710.727 lei dobândă, la plata către G.C. a sumei de 10.717.471 lei,

dividende aferente unui număr de 8.024 acțiuni și a sumei de 1.634.865 lei,

dobândă, la plata către G.H. a sumei de 22.396.351 lei, dividende pentru un

număr de 109.923 acțiuni și a sumei de 22.396.351 lei dobândă.

Prin sentința comercială nr.

5004 din 10 aprilie 2003, Tribunalul București a admis cererea formulată de

reclamanții G.G. și G.C., a obligat pârâta SC B.O. SA la plata sumei de

29.169.450 lei, dobândă și a obligat pârâta R.R.A. la înlăturarea mențiunii

privind blocarea acțiunilor deținute de reclamanți.

Curtea de Apel București, secția

a V-a comercială, prin Decizia nr. 31 din 15 ianuarie 2004, a admis recursul

declarat de SC B.O. SA, a casat sentința și a trimis cauza spre rejudecare.

În fond, după casare,

Tribunalul București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 1089

din 24 martie 2006 a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța a reținut că la A.G.A. din 27 februarie 2002, dividendele nu

au fost fixate, deși fixarea și repartizarea dividendelor figurau pe ordinea de

zi a ședinței A.G.A., care este singurul organism societar abilitat să fixeze

dividendul, ea fiind cea care exprimă voința socială. În lipsa voinței

exprimate în A.G.A., orice altă recunoaștere a cuantumului dividendului

provenind de la celelalte organisme ale societății este lipsită de valoare,

pentru că nici administratorul, nici cenzorii nu au puterea de a exprima voința

societății; din această perspectivă, cu atât mai puțin este abilitat să

determine cuantumul dividendului un expert contabil, terț față de societate.

Față de cererea reclamantei

de obligare a R.R.A., succedată de SC R. SA, să înlăture mențiunea din actele

oficiale referitoare la blocarea acțiunilor, instanța reține că prin sentința

comercială nr. 5670 din 30 iulie 2001 pronunțată de Tribunalul București a fost

omologat raportul de expertiză întocmit de expertul contabil S.E. Conform

concluziilor raportului de expertiză, se impune punerea în posesia membrilor P.A.S.

a acțiunilor achitate de aceștia, cu excepția acțiunilor achitate de G.G. și G.C.

care vor fi blocate până la recuperarea prejudiciilor ce se vor stabili prin

raportul de expertiză din dosarul penal nr. 0075/2001.

Mențiunea înscrisă în

registrul acționarilor SC B.O. SA, ținut mai întâi de R.R.A., a fost înscrisă

în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive și investită cu formulă

executorie până la recuperarea prejudiciilor ce se vor stabili prin raportul de

expertiză din dosarul penal nr. 0075/2001.

Împotriva acestei sentințe,

au declarat apel reclamanții G.G., G.C., G.H. și SC G.C. SRL, solicitând

admiterea apelului, în principal, anularea sentinței și trimiterea cauzei spre

rejudecare și, în subsidiar, schimbarea hotărârii, iar pe fond, admiterea

acțiunii astfel cum a fost precizată, după efectuarea raportului de expertiză

contabilă, formulând următoarele critici:

pronunțată de o instanță necompetentă material, în sensul că acțiunea era de

competența Judecătoriei Sectorului 2 și nu a Tribunalului, întrucât pretențiile

sunt sub 1 miliard de lei. Astfel, după casarea cu trimitere spre rejudecare,

au devenit incidente dispozițiile art. 2 alin. (2) teza a doua din O.U.G. nr. 58/2003.

formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C.

proc. civ., în sensul că instanța a amânat pronunțarea timp de 18 zile.

dreptul de proprietate asupra acțiunilor pe care apelanții le dețin la SC B.O.

SA și a dreptului de a culege fructele acestor acțiuni.

În urma depunerii raportului

de expertiză, s-a arătat care este valoarea dividendelor net distribuite de SC

B.O. SA și care este suma ce se cuvine fiecărui reclamant.

Instanța de fond a reținut

că dividendele nu au fost fixate de A.G.A., apreciind că plățile dividendelor

sunt plăți voluntare. Însă dividendul net ca atare a fost repartizat, după

constituirea rezervei legale.

De altfel, SC B.O. SA a

transmis valoarea dividendului net distribuit și către instituțiile statului,

înscrisul depus la R. fiind la dosar.

Hotărârile A.G.A. au fost

întocmite și depuse la Registrul Comerțului, fiind de mult executate.

În privința respingerii

capătului de cerere prin care au solicitat înlăturarea mențiunii privind

blocarea acțiunilor de către SC R. SA până la soluționarea dosarului penal,

apelanții G.G. și G.C. au dovedit că nu au nicio calitate în acel dosar și că

asupra acțiunii lor nu s-a depus nicio măsură de restricționare de către

Poliție.

Curtea de Apel București, secția

a VI-a comercială, prin decizia nr. 235 din 8 august 2007, a admis apelul formulat

de apelantele - reclamante SC G.C. SRL, G.C., G.G., G.H., schimbă, în tot,

sentința comercială atacată, în sensul că pe fond, admite acțiunea precizată și

obligă pârâta SC B.O. SA la plata următoarelor sume către: SC G.C. SRL:

41.180.385 rol, dividende, 9.942.073 rol, dobândă calculată până la data

introducerii acțiunii și 5.376.793 rol, dobândă calculată până la 25 iulie

2003; G.G.: 109.503.556 rol, dividende, 26.437.159 rol, dobândă calculată până

la data introducerii acțiunii și 13.762.647 rol, dobândă calculată până la 25

iulie 2003; G.C.: 9.082.566 rol, dividende, 2.192.780 rol, dobândă calculată

până la data introducerii acțiunii și 1.077.190 rol, dobândă calculată până la

25 iulie 2003; G.H.: 26.759.468 rol, dobândă calculată până la 4 noiembrie

2002.

Obligă pârâta SC D.C. SA (fostă

SC R. SA) să deblocheze acțiunile deținute de G.G. și G.C.

Obligă intimata SC B.O. SA la

plata cheltuielilor de judecată, respectiv suma de 21.509.833 rol către

reclamanți, 15.000.000 lei rol către reclamantul G.G. și 5.000.000 rol către SC

G.C. SRL, aferente fondului și 764 ron către apelanți și 1.000 ron către G.G.,

1.000 ron către G.C. și 1.000 ron către SC G.C. SRL.

Împotriva acestei ultime

hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat pârâta SC B.O.

SA criticând-o pentru nelegalitate invocând ca motiv de recurs prevederile art.

304 pct. 9 C. proc. civ. susținând, în esență, că:

a) hotărârea recurată a fost

dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a dispozițiilor exprese și imperative

ale art. 105 din LSC nr. 31/1990, republicată, precum și cu ignorarea

înscrisurilor doveditoare aflate la dosarul cauzei, instanța de apel apreciind

ca fiind corectă „suma reprezentând dividendele de repartizat”- astfel cum a

fot stabilită în cuantumul de 15.708.289.871 lei prin raportul de expertiză

contabilă de la instanța de fond - pe criteriul raportării la „numărul

acțiunilor potrivit registrului acționarilor” respectiv de 13.375.750 lei,

ignorând faptul că un număr de 192.222 acțiuni erau deținute de SC B.O. SA care

trebuiau a fi deduse din totalul de 13.375.750 acțiuni rămânând doar 13.183.528

acțiuni cu drept de dividend.

b) hotărârea atacată este

lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greșită a dispozițiilor exprese

și imperative ale art. 9 pct. 23 din Legea nr. 161/2003, întrucât s-a admis

cererea apelanților - reclamanți de acordare a dobânzilor legale aferente

anului 2001 începând cu data ținerii A.G.A. din 27 februarie 2002 de aprobare a

repartizării dividendelor în loc de 21 aprilie 2003, data când s-a publicat în M.

Of. al României sub nr. 279/21.04.2003.

Procedând astfel instanța de

apel a făcut o greșită aplicare retroactivă a dispozițiilor art. 67 alin. (2)

modificat al LSC nr. 31/1990, republicată, precum și a dispozițiilor art. 131 alin.

(5) din LSC nr. 31/1990, republicată, prin care era interzisă executarea

imediată a unei Hotărâri A.G.A. mai înainte de îndeplinirea formalităților de

înregistrare și publicitate prevăzute de art. 131 alin (4) din aceiași lege.

c) hotărârea atacată a fost

dată cu încălcarea legii, respectiv a dispozițiilor art. 163 și art. 282 și

urm. C. proc. civ. devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct.

9 C. proc. civ. cu privire la capătul de cerere privind deblocarea acțiunilor

deținute de intimații - reclamanți având în vedere adresa din 16 ianuarie 2003

a M.I., D.G.P.M.B., și ignorând sentința comercială nr. 5670 din 30 iulie 2001

a Tribunalului București – o hotărâre definitivă, irevocabilă și executorie.

d) hotărârea recurată este

nemotivată devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C.

proc. civ. învederând că apărările pârâtei pe aspectul autorității de lucru

judecată a sentinței comerciale nr. 5670/2001 nu au fost analizate de instanța

de apel.

În consecință, recurenta, în

temeiul art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului și

casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei în vederea efectuării unei

expertize contabile judiciare care să stabilească în mod corect cuantumul

dividendelor în discuție.

Recursul este întemeiat și

va fi admis pentru următoarele considerente.

Din examinarea actelor de la

dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale incidente

cauzei, Înalta Curte constată că în mod greșit instanța de apel a apreciat

actul juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză, pronunțând

o hotărâre netemeinică și nelegală care va fi casată cu trimitere spre

rejudecarea cauzei la aceiași instanță.

Potrivit art. 105 coroborat

cu art. 1031 și art. 104 din LSC nr. 31/1990, republicată, acțiunile deținute

de societatea emitentă nu sunt purtătoare de dividende.

Astfel că, în condițiile în

care instanța de apel, pe baza raportului de expertiză contabilă judiciară

efectuat la fond a stabilit cuantumul dividendelor de plată către intimați

pentru un număr de 13.375.750 acțiuni deși în bilanțul contabil rezulta un

număr de 13.183.528 de acțiuni cu drept de dividend întrucât un număr de

192.222 acțiuni erau deținute de societate, hotărârea este vădit nelegală iar

critica acesteia de către recurentă este întemeiată.

În aceste condiții se impune

casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiași instanță

pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare care să stabilească în mod

corect cuantumul dividendelor în speță, cu respectarea dispozițiilor art. 105

coroborat cu art. 1031 și art. 104 din LSC nr. 31/1990.

Celelalte critici formulate

de recurentă vor fi analizate de către instanța de trimitere și vor fi avute în

vedere la stabilirea obiectivelor expertizei pentru a se lămuri toate aspectele

de fapt și de drept aplicabile prezentei cauze.

Pentru cele ce preced,

Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul și va casa

decizia atacată cu trimitere spre rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de

pârâta SC B.O. SA București.

Casează Decizia nr. 235 din

8 mai 2007 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, și trimite

cauza, spre rejudecare aceleiași instanțe.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 9 aprilie 2008