ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 09.04.2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2009

HOTĂRÂRE
09.04.2009
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra contestației în

anulare de față:

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de

Casație și Justiție, secția comercială, la data de 27 noiembrie 2008,

contestatoarea SC I. SA Suceava, în contradictoriu cu intimata SC C.C. SA

Câmpulung Moldovenesc a solicitat anularea deciziei nr. 3650 din 14 noiembrie

2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,

pentru motivul prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ.

Contestatoarea, în

dezvoltarea motivului în anulare, a precizat că instanța a omis din greșeală să

cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Instanța de

recurs nu a cercetat și nu a observat că izvorul unic și determinant al convenției

părților din 11 mai 2004 este decizia nr. 85/1999. Necercetarea acestui aspect

a influențat esențial decizia instanței, întrucât decizia nr. 85/1999 dispune

respingerea capetelor de cerere privind evacuarea și despăgubirile, iar

încheierea unei convenții contrare unei hotărâri judecătorești pune în discuție

nevalidarea acestui act, urmare a unei cauze ilicite – nerespectarea unei

hotărâri judecătorești irevocabile.

Menținerea ipotezei privind

independența convenției din 11 mai 2004 față de decizia nr. 85/1999 are ca

efect caducitatea acestei înțelegeri izvorâtă din lipsa de titlu și de obiect,

deoarece între părți nu există alte aspecte litigioase decât cele din decizia

arătată.

Se susține în continuare că

nici criticile privind respingerea cererii reconvenționale nu au fost cercetate

de către instanță.

Instanța de recurs a omis să

cerceteze, din greșeală, și netemeinicia motivării din decizia nr. 37/2007 a

Curții de Apel Suceava în care se arată că invocarea propriei culpe este de

neacceptat, precum și motivul de recurs pentru neintroducerea în cauză a A.P.A.P.S.

(A.V.A.S.) ca garantă pentru evicțiune la încheierea contractului de

privatizare din 1996.

Prin întâmpinarea formulată,

intimata SC C.C. SA Câmpulung Moldovenesc a solicitat respingerea contestației

în anulare ca nefondată, întrucât instanța de recurs a răspuns motivelor de

recurs printr-un considerent comun.

Potrivit dispozițiilor art. 318

alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu

contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau

când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din

greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.

Critica formulată de

contestatoare privind omisiunea din greșeală a instanței să cerceteze vreunul

dintre motivele de modificare sau de casare este nefondată, întrucât instanța

de recurs a analizat detaliat, punctual cele două critici invocate pe motivele

de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Celelalte

critici nu au putut fi luate în considerare, făcând de prisos analiza acestora,

întrucât nu au legătură cu cauza dedusă judecății, fiind străine de pricină.

De precizat că instanța de

recurs trebuie să răspundă la motivele de recurs formulate, însă nu are

obligația de a răspunde separat la fiecare motiv, atât timp cât poate răspunde

la motivele de recurs printr-un considerent comun. Neexaminarea distinctă a

fiecărui motiv de recurs nu constituie prin ea însăși o omisiune, dacă instanța

a răspuns motivelor de recurs printr-un considerent comun.

Motivele de anulare invocate

de contestatoare, potrivit cărora instanța de recurs a omis să analizeze

nevalabilitatea convenției din 11 mai 2004, netemeinicia motivării din decizia nr.

37/2007 a Curții de Apel Suceava, neintroducerea în cauză a A.P.A.P.S. (A.V.A.S.)

ca garantă pentru evicțiune la încheierea contractului de privatizare din 1996,

nemotivarea sentinței cu privire la respingerea cererii reconvenționale, nu pot

fi reținute întrucât partea a avut posibilitatea de a le invoca pe calea apelului

sau recursului.

În speță, partea nu are

posibilitatea de a alege contestația în anulare, în situația în care și-a

valorificat dreptul procesual încălcat în căile anterioare de atac.

Contestația în anulare nu

reprezintă o opțiune și nici nu se substituie recursului, aceasta nu poate fi

primită pentru motive ce au fost deja invocate în fața instanței de recurs.

Pentru considerentele

expuse, nefiind îndeplinite exigențele prevăzute de dispozițiile art. 318 teza

a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare

formulată de contestatoarea SC I. SA Suceava împotriva deciziei nr. 3650 din 14

noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

comercială, ca nefondată.

Respinge contestația în

anulare formulată de contestatoarea SC I. SA Suceava împotriva deciziei nr. 3650

din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția

comercială, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 9 aprilie 2009.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2007-11-14
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3650/2007
969 – art. 970, 973 și art. 977 C. civ., context în care obligația cuprinsă la pct. 4 din C. a fost asumată de ambele părți, neavând relevanță Decizia nr. 85/1999 a Curții de Apel Suceava din moment ce convenția a fost încheiată ulterior, î
ÎCCJ 2008-03-12
0,95
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1006/2008
onat că hotărârea (426 din 11 mai 2000 a Tribunalului Suceava) a fost executată atât sub aspectul evacuării, cât și al daunelor și față de soluționarea dosarului nr. 3030/1/2005 nu mai subzistă motivul de suspendare a judecății și a depus l
ÎCCJ 2008-02-14
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 547/2008
din 28 mai 2002 încheiat între pârâte, a respins cererea privind obligarea pârâtei S.N.P. P. SA să încheie actul adițional între părțile semnatare ale protocolului din 20 aprilie 2002 și a luat act de renunțarea la judecata cererii reconven
ÎCCJ 2009-04-01
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1090/2009
de asemenea, în cauză, nici pentru termenul din 30 mai 2008, și nici pentru termenul la care s-a judecat pricina, din data de 26 septembrie 2008. 2) Instanța, admițând recursul, a omis din greșeală să cerceteze motivele de casare cuprinse î
ÎCCJ 2009-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1420/2009
privire la motivul de recurs invocat echivalează cu „omisiunea” la care se referă art. 318 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ. În fine, instanța de recurs a omis să se pronunțe și asupra motivului de recurs vizând încălcarea de către instan
Sursă