ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1251/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra contestației în
anulare de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de
Casație și Justiție, secția comercială, la data de 27 noiembrie 2008,
contestatoarea SC I. SA Suceava, în contradictoriu cu intimata SC C.C. SA
Câmpulung Moldovenesc a solicitat anularea deciziei nr. 3650 din 14 noiembrie
2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială,
pentru motivul prevăzut de art. 318 teza a II-a C. proc. civ.
Contestatoarea, în
dezvoltarea motivului în anulare, a precizat că instanța a omis din greșeală să
cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Instanța de
recurs nu a cercetat și nu a observat că izvorul unic și determinant al convenției
părților din 11 mai 2004 este decizia nr. 85/1999. Necercetarea acestui aspect
a influențat esențial decizia instanței, întrucât decizia nr. 85/1999 dispune
respingerea capetelor de cerere privind evacuarea și despăgubirile, iar
încheierea unei convenții contrare unei hotărâri judecătorești pune în discuție
nevalidarea acestui act, urmare a unei cauze ilicite – nerespectarea unei
hotărâri judecătorești irevocabile.
Menținerea ipotezei privind
independența convenției din 11 mai 2004 față de decizia nr. 85/1999 are ca
efect caducitatea acestei înțelegeri izvorâtă din lipsa de titlu și de obiect,
deoarece între părți nu există alte aspecte litigioase decât cele din decizia
arătată.
Se susține în continuare că
nici criticile privind respingerea cererii reconvenționale nu au fost cercetate
de către instanță.
Instanța de recurs a omis să
cerceteze, din greșeală, și netemeinicia motivării din decizia nr. 37/2007 a
Curții de Apel Suceava în care se arată că invocarea propriei culpe este de
neacceptat, precum și motivul de recurs pentru neintroducerea în cauză a A.P.A.P.S.
(A.V.A.S.) ca garantă pentru evicțiune la încheierea contractului de
privatizare din 1996.
Prin întâmpinarea formulată,
intimata SC C.C. SA Câmpulung Moldovenesc a solicitat respingerea contestației
în anulare ca nefondată, întrucât instanța de recurs a răspuns motivelor de
recurs printr-un considerent comun.
Potrivit dispozițiilor art. 318
alin. (1) C. proc. civ. „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu
contestație când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau
când instanța, respingând recursul sau admițându-l numai în parte, a omis din
greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare”.
Critica formulată de
contestatoare privind omisiunea din greșeală a instanței să cerceteze vreunul
dintre motivele de modificare sau de casare este nefondată, întrucât instanța
de recurs a analizat detaliat, punctual cele două critici invocate pe motivele
de nelegalitate reglementate de art. 304 pct. 8 și 9 C. proc. civ. Celelalte
critici nu au putut fi luate în considerare, făcând de prisos analiza acestora,
întrucât nu au legătură cu cauza dedusă judecății, fiind străine de pricină.
De precizat că instanța de
recurs trebuie să răspundă la motivele de recurs formulate, însă nu are
obligația de a răspunde separat la fiecare motiv, atât timp cât poate răspunde
la motivele de recurs printr-un considerent comun. Neexaminarea distinctă a
fiecărui motiv de recurs nu constituie prin ea însăși o omisiune, dacă instanța
a răspuns motivelor de recurs printr-un considerent comun.
Motivele de anulare invocate
de contestatoare, potrivit cărora instanța de recurs a omis să analizeze
nevalabilitatea convenției din 11 mai 2004, netemeinicia motivării din decizia nr.
37/2007 a Curții de Apel Suceava, neintroducerea în cauză a A.P.A.P.S. (A.V.A.S.)
ca garantă pentru evicțiune la încheierea contractului de privatizare din 1996,
nemotivarea sentinței cu privire la respingerea cererii reconvenționale, nu pot
fi reținute întrucât partea a avut posibilitatea de a le invoca pe calea apelului
sau recursului.
În speță, partea nu are
posibilitatea de a alege contestația în anulare, în situația în care și-a
valorificat dreptul procesual încălcat în căile anterioare de atac.
Contestația în anulare nu
reprezintă o opțiune și nici nu se substituie recursului, aceasta nu poate fi
primită pentru motive ce au fost deja invocate în fața instanței de recurs.
Pentru considerentele
expuse, nefiind îndeplinite exigențele prevăzute de dispozițiile art. 318 teza
a II-a C. proc. civ., Înalta Curte urmează a respinge contestația în anulare
formulată de contestatoarea SC I. SA Suceava împotriva deciziei nr. 3650 din 14
noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
comercială, ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge contestația în
anulare formulată de contestatoarea SC I. SA Suceava împotriva deciziei nr. 3650
din 14 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția
comercială, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțata în ședință publică,
astăzi 9 aprilie 2009.