ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3998/2008

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

La data de 27 septembrie 2007, D.A.,

ș.a., au chemat în judecată Ministerul Internelor și Reformei Administrative, D.G.P.

București și I.G.P.R., solicitând obligarea acestor autorități publice pârâte

la plata în solidar a sumelor de bani ce reprezintă sporul de fidelitate pentru

anul 2005, actualizat cu indicele de inflație până la data efectuări plății.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat

că în prezent sunt subofițeri în cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei

Române, respectiv la U.M. 0456 București.

Până la data de 31 mai 2005 și-au

desfășurat activitatea în cadrul D.G.P. București Serviciul Instanțe

Judecătorești și Protecție Magistrați, iar în perioada 1-30 iunie 2005, în

cadrul secțiilor de poliție ale aceleiași direcții generale.

De asemenea au precizat că începând cu

data de 1 iulie 2005 și până în prezent și-au desfășurat activitatea în cadrul Direcției

Generale de Jandarmerie a Municipiului București și, respectiv, U.M. 0456

București, la S.P.P.I.O.P.I.P.

În sfârșit, reclamanții au menționat că

deși erau îndeplinite condițiile prevăzute de art. 28 alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, cu modificările ulterioare și

de art. 6 din O.U.G. nr. 38/2003, privind salarizarea și alte drepturi ale

polițistului, cu modificările și completările ulterioare, pentru a beneficia de

sporul de fidelitate, plata sumelor de bani cuvenite cu acest titlu a fost

suspendată pe anul 2005, prin art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr. 118/2004.

În opinia lor, prin suspendarea plății

sporului, dreptul la o atare plată nu a fost restrâns, ci îngrădit, echivalând

unei veritabile lipsiri de dreptul subiectiv, devreme ce nu au beneficiat de el

în cursul anului 2005.

În cauză, Ministerul Internelor și

Reformei Administrative a formulat cerere de chemare în garanție a Ministerului

Economiei și Finanțelor Publice, pentru ca în cazul în care acțiunea principală

va fi admisă, să se dispună obligarea acestei ultime autorități publice să

vireze sumele de bani pretinse în contul ministerului pârât.

Prin sentința civilă nr. 305 din 5

februarie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a admis acțiunea principală, obligând pe pârâți să

plătească reclamanților sporul de fidelitate aferent anului 2005, în cuantumul

actualizat cu indicele de inflație de la data nașterii dreptului și până la

data efectuării plății.

De asemenea, a respins cererea de chemare

în garanție formulată de pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative,

ca efect al constatării că Ministerul Economiei și Finanțelor Publice nu are

calitate procesuală pasivă în acest litigiu.

Împotriva sentinței a declarat recurs,

pârâții I.G.P.R. și D.G.P. București.

Ambii recurenți au susținut că hotărârea

atacată este nelegală și netemeinică, ignorând împrejurarea că reclamanții nu

au fost niciodată funcționari cu statut special în cadrul Inspectoratului

General al Poliției Române și după data de 1 iulie 2005 ei au trecut la D.G.J.

București și U.M. 0456 București, din subordinea Inspectoratului General al

Jandarmeriei Române, pierzându-și astfel calitatea de polițiști.

Din oficiu, Înalta Curte de Casație și

Justiție a invocat la termenul de astăzi, excepția de necompetență materială a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal,

de a soluționa, în primă instanță, cauza.

Excepția este întemeiată urmând a fi

admisă pentru considerentele ce se vor expune în continuare.

Așa cum rezultă din partea introductivă a

acțiunii principale și adeverințele depuse în sprijinul acesteia, toți

reclamanții sunt ofițeri operativi în cadrul Inspectoratului General al

Jandarmeriei Române, respectiv la U.M. 0456 București. Până la data de 31 mai

2005 ei și-au desfășurat activitatea în cadrul D.G.P. București, Serviciul

Instanțe Judecătorești și Protecție Magistrați, iar cu începere de la 1 iulie

2005, în cadrul Direcției Generale de Jandarmerie a Municipiului București și

U.M. 0456 București, Serviciul Pază și Protecție Instituțională și Ordine

Publică la Instanțe și Parchete.

Atât D.G.P. București, cât și D.G.J.

București, (care nu a fost citată în cauză) sunt autorități publice constituite

la nivelul municipiului București, aflate în subordinea Ministerului Internelor

și Reformei Administrative și părți, ale raportului de serviciu în cazul

fiecărui reclamant, în perioada care interesează litigiul.

Curtea de apel a ignorat însă, această

împrejurare, ca de altfel și calitatea de ordonator terțiar de credite al directorului

D.G.P. București și prin sentință s-a pronunțat în fond, admițând acțiunea

principală astfel cum a fost formulată.

Procedând în modul arătat, instanța a

nesocotit dispozițiile legale privitoare la competența materială și care sunt

de ordine publică.

Având în vedere aceste considerente,

urmează a se admite recursul și a fi casată sentința atacată cu trimiterea

cauzei spre competentă soluționare la Tribunalul București, secția de

contencios administrativ și fiscal .

Văzând și dispozițiile art. 2 lit. d),

art. 159 alin. (2) și art. 313 C. proc. civ., art. 10 alin. (1) din Legea

contenciosului administrativ nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de D.G.P.

București și I.G.P.R. împotriva sentinței civile nr. 305 din 5 februarie 2008 a

Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și trimite cauza

la Tribunalul București, secția de contencios administrativ și fiscal, spre

competentă soluționare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11

noiembrie 2008