ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1526/2008

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea de ședință din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. 559/33/2008, în baza art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 s-a dispus sesizarea Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 excepție ridicată de inculpații H.G. și L.V. În baza art. 29 alin. (5) din legea nr. 47/1992 s-a dispus suspendarea judecării recursului până la soluționarea excepției de neconstituționalitate. S-a apreciat că sunt întrunite condițiile prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992, întrucât aceasta vizează calitatea procesuală a recurentului, iar în cazul admiterii acestei excepții recursul ar fi inadmisibil.

Expunându-și punctul de vedere cu privire la excepția formulată, instanța a apreciat că textul de lege invocat nu contravine prevederilor Constituției întrucât potrivit art. 129 din Legea fundamentală, Ministerul Public poate exercita căile de atac în condițiile prevăzute de lege împotriva hotărârilor judecătorești, iar conform art. 385 2 raportat la art. 362 C. proc. pen., calea de atac a recursului poate fi promovată de către procuror, fără ca legea să distingă între procurorul de ședință și cel la urmărire penală. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs D.I.I.C.O.T – B.T. Maramureș, susținându-se în esență, cu ocazia dezbaterilor, că excepția de neconstituționalitate invocată de către inculpați nu întrunește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992.

Examinând, în condițiile art. 303 alin. (7) C. proc. pen., încheierea atacată, Curtea constată că recursul este fondat. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin încheierea de ședință din 26 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul nr. 3118/100/2007 s-au admis cererile formulate de inculpații H.G. și L.V. și s-a înlocuit măsura arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara prevăzută de art. 145 1 C. proc. pen. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs D.I.I.C.O.T – B.T. Maramureș, ce face obiectul dosarului nr. 559/33/2008 al Curții de Apel Cluj.

La termenul de judecată din 7 aprilie 2008,după formularea și respingerea unei cereri de recuzare a completului de judecată, apărătorul inculpatului H.G., susținut de apărătorul inculpatului L.V., a invocat excepția inadmisibilității recursului, întrucât „procurorul D.I.I.C.O.T., dacă nu a participat la judecata cauzei în fond, în condițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004, nu poate exercita căile de atac”. După deliberare, instanța de recurs a respins excepția de inadmisibilitate invocată de apărătorii celor doi inculpați, situație în care apărătorul inculpatului H.G. a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004. Potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 „procurorii parchetelor de pe lângă instanțele competente participă la judecarea oricărei cereri adresate instanțelor de judecată în cauzele de competența direcției, precum și la judecarea în fond și în căile de atac, în cauzele în care D.I.I.C.O.T.

a sesizat instanțele de judecată, punând concluzii și exercitând căile legale de atac, cu excepția cazurilor în care procurorii D.I.I.C.O.T. încunoștințează parchetul de pe lângă instanța competentă și instanța că vor participa în mod direct”. Acest text de lege trebuie coroborat cu alin. (2) al aceluiași articol potrivit căruia „D.I.I. C.O.T. exercită drepturile și îndeplinește obligațiile procedurale prevăzute de lege, în cauzele privind infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența sa”, ceea ce înseamnă că procurorii Direcției participă la judecată și exercită căile de atac prevăzute de lege în cauzele de competenta D.I.I.C.O.T. Curtea reține că pentru a fi admisibilă, o excepție de neconstituționalitate trebuie să privească o dispoziție dintr-o lege sau ordonanță care are legătură cu soluționarea cauzei, ceea ce înseamnă că soluția ce urmează a fi dată în acea cauză depinde de textul a cărui neconstituționalitate se invocă.

În speță, art. 2 alin. (3) din Legea nr. 508/2004 nu are legătură cu soluționarea cauzei cu care Curtea de Apel Cluj fusese investită, întrucât pe de o parte acesta nu face decât să legitimeze și dreptul procurorilor din cadrul parchetelor obișnuite (de pe lângă instanțele competente) de a participa la judecata, respectiv de a exercita căile de atac în cauzele de competența D.I.I.C.O.T., reglementând din punct de vedere administrativ modul în care acestea vor avea loc (încunoștințarea parchetului, respectiv a instanței competente de către procurorii D.I.I.C.O.T., atunci când aceștia participă în mod direct la judecată).

Pe de altă parte, din încheiere rezultă că invocarea acestui text de lege a fost făcută de inculpați în sprijinul inadmisibilității recursului, excepție asupra căreia instanța se pronunțase deja, anterior invocării excepției de neconstituționalitate, ceea ce înseamnă că acest text nu mai putea influența soluția instanței în sensul admisibilității sau nu a recursului. Cu atât mai mult, textul invocat nu are legătura cu soluționarea cauzei în măsura în care pune în discuție participarea procurorilor D.I.I.C.O.T. la judecarea cauzelor de competența Direcției; soluționarea cauzei, adică pronunțarea unei soluții de admitere sau respingere a recursului, nu este influențată de modul concret în care Ministerul Public a fost reprezentat la judecată (prin procuror D.I.I.C.O.T sau procuror de la un parchet obișnuit).

Prin urmare, nefiind îndeplinită una dintre condițiile de admisibilitate ale excepției de neconstituționalitate prevăzută de art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea va admite recursul declarat în cauză, va casa încheierea recurată și va respinge cererea inculpaților de sesizare a Curții Constituționale. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de D.I.I.C.O.T. – S.T. Maramureș împotriva încheierii din 7 aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori, pronunțată în dosarul nr. 559/33/2008. Casează încheierea recurată și rejudecând: Respinge cererea inculpaților H.G. și L. V. de sesizare a Curții Constituționale, constatând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 40 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 30 aprilie 2008.