- Instanța
- Înalta Curte de Casație și Justiție (România) · Secția a II-a civilă
- Data
- 7 aprilie 2009
Decizia nr. 1186/2009 — ÎCCJ, Secția a II-a civilă — recurs
Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin sentința comercială nr. 6580 din 26 mai 2008 s-a respins ca prescrisă acțiunea formulată de reclamanta SC C.C. SA împotriva pârâtei A.V.A.S. București. În motivarea acestei sentințe s-a reținut că în cauză sunt aplicabile dispozițiile legii privatizării, respectiv art. 39 cu referire la art. 30 din Legea nr. 137/2002 care prevede un termen special de prescripție de o lună, motivat de faptul că intenția legiuitorului este de accelerare a privatizării așa cum o arată și denumirea legii. Împotriva acestei sentințe a declarat apel reclamanta SC C.C. SA și prin decizia comercială nr. 432 din 3 octombrie 2008 Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a admis apelul, a desființat sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
Pentru a se pronunța astfel instanța a reținut că în speță nu-și pot avea aplicabilitatea dispozițiile Legii nr. 137/2002 care prevăd termenul special de prescripție de o lună, ci dispozițiile dreptului comun privitoare la prescripția extinctivă, respectiv Decretul nr. 167/1958. Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta A.V.A.S. București invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul cărora a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a deciziei atacate în sensul respingerii apelului formulat de SC C.C. SA, cu menținerea ca temeinică și legală a hotărârii de fond. În dezvoltarea în fapt a recursului s-a susținut în esență că cererea de chemare în judecată a fost întemeiată pe dispozițiile art. 324 din O.U.G.
nr. 88/1997, modificată și completată, dispoziții menținute în vigoare de art. 30 alin. (3) din Legea nr. 137/2002, modificată, și că în speță este aplicabil termenul de prescripție prevăzut de art. 39 din Legea nr. 137/2002, modificată și completată, întrucât prin cererea de chemare în judecată întemeiată pe dispozițiile art. 32/4 din O.U.G. nr. 88/1997 modificată se solicită valorificarea unui drept prevăzut de acest act normativ; că dreptul intimatei - reclamante s-a născut în momentul rămânerii irevocabile a hotărârii de restituire în natură a imobilelor pentru care se solicită despăgubiri - 20 octombrie 2006 și în raport de momentul introducerii acțiunii dreptul la despăgubiri este prescris.
Intimata SC C.C. SA a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recursul nu este fondat. Motivul de recurs fundamentat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu este întemeiat, instanța de apel reținând corect că se aplică dispozițiile dreptului comun privitoare la prescripția extinctivă, respectiv prescripția de 3 ani prevăzută de art. 3 din Decretul nr. 167/1958 și nu dispozițiile art. 39 din Legea nr. 137/2002. Se constată inaplicabilitatea termenului de o lună, deoarece în cauza de față acordarea de despăgubiri nu reprezintă o operațiune care să fi fost efectuată în cursul privatizării ci post-privatizare reglementată de art. 324 din O.U.G. nr. 88/1997, care deși a fost abrogat prin art. 56 din Legea nr. 137/2002, aceeași lege prin art. 30 alin. (3) îi permite supraviețuirea pentru contractele de vânzare - cumpărare acțiuni încheiate până la intrarea în vigoare a acestei legi, situația contractului în cauza de față.
Obiectul cererii de chemare în judecată nu se referă la o operațiune ce derivă din procesul de privatizare, ci se referă la o operațiune apărută ulterior procesului de privatizare care s-a realizat integral încă din anul 1999, astfel că valorificarea dreptului de a solicita acordarea de despăgubiri pentru restituirea în natură a imobilului Vila M. către foștii proprietari prin efectul unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile trebuie făcută în termenul general de prescripție de trei ani. Așadar, deci recurenta dă o interpretare greșită prevederilor art. 30 alin. (3) din Legea nr. 137/2002 sensul acestora fiind acela explicit prevăzut de text că rămân aplicabile prevederile art. 324 din O.U.G.
nr. 88/1997 până la intrarea în vigoare a legii. Pentru aceste considerente în temeiul dispozițiilor art. 312 C. proc. civ. recursul declarat de A.V.A.S. urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE Respinge recursul declarat de pârâta A.V.A.S. București, împotriva deciziei nr. 432 din 3 octombrie 2008, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 7 aprilie 2009.