ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 275/2009

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 275/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la Tribunalul Satu Mare sub nr. 6832/83 la data de 16 octombrie

2006, reclamanta C.N.V.M. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta SC P. SA,

instanța să pronunțe o hotărâre prin care să constate nulitatea absolută a hotărârii

A.G.E.A., din data de 4 august 2005, adoptată de acționariatul societății

pârâte, prin care s-a hotărât retragerea de la tranzacționarea acțiunilor emise

de aceasta de pe piața de capital.

Tribunalul Satu Mare, prin sentința

nr.126 din 24 mai 2007, a respins acțiunea formulată.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut următoarele aspecte:

- prin adoptarea hotărârii A.G.E.A.

din data de 4 august 2005 nu s-a adus nicio atingere ori vătămare vreunui drept

subiectiv al reclamantei;

- nerespectarea de către pârâtă a

dispozițiilor art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004 referitoare la

informarea publicului cu privire la activitatea acesteia nu este de natură a

duce la nulitatea absolută a hotărârilor adoptate în A.G.E.A.;

- nedepunerea la O.R.C. în termenul

legal de către pârâtă a modificărilor privind structura acționariatului

constituie contravenție, fiind sancționată, ca atare, potrivit art. 44 alin. (2)

din Legea nr. 26/1990;

- pentru neîndeplinirea condițiilor

legale privitoare la ținerea A.G.E.A. din data de 4 august 2005, reclamanta

C.N.V.M., prin Ordonanța nr. 736 din 30 august 2006 a aplicat pârâtei o

sancțiune contravențională;

- astfel fiind, acțiunea în

constatarea nulității absolute formulată de către reclamanta C.N.V.M. este neîntemeiată

întrucât, neîndeplinirea condițiilor legale cu privire la A.G.E.A. din data de

4 august 2005, prin raportare la dispozițiilor art. 132 alin. (2) și (3) din

Legea nr. 31/1990, nu poate atrage constatarea nulității absolute a hotărârii

adoptate, ci numai răspunderea contravențională.

Curtea de Apel Oradea, prin decizia

nr. 4 din data de din 25 martie 2008, a respins, ca nefondat, apelul declarat

de reclamanta C.N.V.M., împotriva sentinței pronunțată de prima instanță.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut, în esență, că este lipsită de relevanță critica ce privește

împrejurarea că acționariatul majoritar ce a votat hotărârea A.G.E.A. atacată

nu corespundea cu acela existent în registrul acționarilor la data de 15 iulie

2005.

Reclamanta nu a contestat calitatea

de acționar majoritar al S.H.G. la societatea pârâtă la data adoptării

hotărârii A.G.E.A., 4 august 2005.

Reclamanta a arătat, însă, că

transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor dobândite de către S.H.G.

s-a făcut fără a fi respectate prevederile legale în vigoare.

Instanța de apel a apreciat că, în

raport cu acțiunea inițială formulată de reclamantă prin care a cerut

constatarea nulității absolute a hotărârii A.G.E.A. din 4 august 2005, instanța

nu se poate pronunța cu depășirea cadrului procesual prin examinarea

transferului de proprietate asupra acțiunilor.

Curtea de apel a mai reținut că

nerespectarea dispozițiilor art. 224 alin. (5) din Legea nr. 297/2004 nu

conduce la nulitatea absolută a hotărârii A.G.E.A.

Împotriva deciziei pronunțate în

apel a formulat recurs reclamanta C.N.V.M., invocând motivele prevăzute de pct.

7, 8 și 9 ale art. 304 C. proc. civ.

Recurenta a arătat, în esență,

ignorarea de către instanța de apel a dispozițiilor art. 166 din O.U.G. nr. 28/2002

potrivit cărora, societățile emitente de valori mobiliare admise la

tranzacționare, în speță, intimata-pârâtă SC P. SA, au obligația să păstreze

registrul valorilor mobiliare (acțiunilor emise) la societăți de registru

autorizate, acestea din urmă fiind reglementate de art. 2 alin. (1) pct. 36 din

O.U.G. nr. 28/2002, obligație ce rezultă și din art. 180 alin. (3) din Legea

nr. 31/1990.

Recurenta, în sensul celor evocate,

a precizat că la data adoptării hotărârii A.G.E.A. atacate, a participat S.H.G.,

în calitate de acționar majoritar al pârâtei, fără, însă, a fi înregistrat în

registrul independent al acționarilor.

Recurenta a mai subliniat că hotărârea A.G.E.A. din 4 august 2005 a fost

publicată în M. Of. nr. 2838 din 31 august 2008, cu mențiunea că se aprobă

retragerea de la tranzacționare a valorilor mobiliare emise de SC P. SA și

radierea acestora de la C.N.V.M., cu consecința dobândirii caracterului de

societate de tip închis. În conformitate cu hotărârea Consiliului de

Administrație al SC P. SA din data de 5 iulie 2005, înregistrată sub nr.1686

prin care a fost convocată A.G.E.A. din data de 1 august 2005, data de

referință pentru toți acționarii înregistrați în Registrul acționarilor,

stabilită conform art. 2 alin. (2) lit. e) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004

și Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, a fost 15 iulie 2005.

Recurenta a mai arătat că administratorul unic sau Consiliul de

Administrație, potrivit art. 123 alin. (2) lit. a) teza 2 din Legea nr. 31/1990,

în societatea pe acțiuni, trebuie să țină un registru al acționarilor și că

evidența acțiunilor emise de o societate deținută public, tranzacționate pe o

piață reglementată, se ține de o societate de registru autorizată de C.N.V.M.,

sancțiunea în caz contrar, fiind nulitatea hotărârii adoptată în condițiile

participării la A.G.E.A. a unei persoane care nu figurează în evidențele

societății de registru.

Recurenta a precizat că instanța de apel nu a analizat legalitatea

contractelor de vânzare-cumpărare și de cesiune, încheiate între acționarii pârâtei

și terțe persoane, în afara pieței de capital, cu nerespectarea art. 43 alin. (1)

și art. 48 din O.U.G. nr. 28/2002.

De asemenea, în opinia recurentei, instanța de apel a încălcat și

dispozițiile art. 224alin. (5) din Legea nr. 297/2004.

În concluzie, recurenta a arătat că instanța de apel a încălcat

dispozițiile art. 48, art. 166 din O.U.G. nr. 28/2002, art. 123, art. 177, art.

180 din Legea nr. 31/1990, art. 145, art. 224 din Legea nr. 297/2004 și ale

art. 134 alin. (1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006 și a solicitat

admiterea recursului, modificarea deciziei atacate, admiterea apelului și

schimbarea sentinței date de prima instanță în sensul admiterii acțiunii și

constatării nulității absolute a hotărârii A.G.E.A. din 4 august 2005.

Recursul este nefondat.

Este de observat că recurenta-reclamantă a criticat hotărârea pronunțată

în apel prin care a fost menținută cea dată de instanța de fond, având în

vedere articole prevăzute de O.U.G. nr. 28/2002 privind valorile mobiliare,

serviciile de investiții financiare și piețele reglementate, ordonanță abrogată

prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital, cu necesara subliniere a

datei adoptării hotărârii adunării generale a cărei nulitate absolută se

solicita a fi constatată, respectiv, 4 august 2005, așadar, ulterior încetării

valabilității O.U.G. nr. 28/2002. Așa fiind, în raport cu principiul aplicării

legii civile în timp, Înalta Curte urmează să constate lipsa de incidență în

pricina de față a prevederilor acestei ordonanțe pe care recurenta a înțeles să

o invoce în dezvoltarea motivelor de recurs.

Recurenta-reclamantă a apreciat a fi fost încălcate și următoarele

articole din Legea nr. 31/1990, cu precizarea că textele legale expuse în cele

de mai jos se regăsesc în republicarea din M. Of. nr. 1066 din 17 noiembrie

2004, în redactarea în vigoare la data adoptării hotărârii A.G.E.A. a cărei

nulitate absolută se cerea a fi constatată, respectiv, 4 august 2005, astfel:

„- Art. 123 – (1) La adunările generale, acționarii care posedă acțiuni

la purtător au drept de vot numai dacă le-au depus la locurile arătate prin

actul constitutiv sau prin înștiințarea de convocare, cu cel puțin 5 zile

înainte de adunare. Cenzorii vor constata, printr-un proces-verbal, depunerea

la timp a acțiunilor.

Acțiunile vor rămâne depuse până după adunarea generală, dar nu vor

putea fi reținute mai mult de 10 zile de la data acesteia;

- (2) Administratorul unic sau consiliul de administrație, după caz, va

stabili o dată de referință pentru acționarii îndreptățiți să fie înștiințați

și să voteze în cadrul adunării generale, dată ce va rămâne valabilă și în

cazul în care adunarea generală este convocată din nou din cauza neîntrunirii

cvorumului. Data de referință astfel stabilită nu va depăși 60 de zile înainte

de data la care adunarea generală este convocată pentru prima oară;

- (3) Acționarii îndreptățiți să încaseze dividende sau să exercite

orice alte drepturi sau cei înscriși în evidențele societății sau în cele

furnizate de registrul independent privat al acționarilor, corespunzătoare

datei de referință”...

„ – Art.177 – (1) În afară de evidențele prevăzute de lege, societățile

pe acțiuni trebuie să țină:

a) un registru al acționarilor care să arate, după caz, numele și

prenumele, codul numeric personal, denumirea, domiciliul sau sediul

acționarilor cu acțiuni nominative, precum și vărsămintele făcute în contul

acțiunilor. Evidența valorilor mobiliare emise de o societate deținută public,

tranzacționate pe o piață reglementată, va fi ținută de o societate de registru

autorizată de C.N.V.M., conform prevederilor O.U.G. nr. 28/2002, abrogată și

înlocuită prin Legea nr. 297/2004 privind piața de capital;

b) un regim al ședințelor și deliberărilor adunărilor generale;

c) un registru al ședințelor și deliberărilor consiliului de

administrație;

d) un registru al ședințelor și deliberărilor comitetului de direcție;

e) un registru al deliberărilor și constatărilor făcute de cenzori în

exercitarea mandatului lor;

f) un registru al obligațiunilor, care să arate totalul obligațiunilor

emise și al celor rambursate, precum și numele, prenumele, denumirea,

domiciliul sau sediul titularilor, când ele sunt nominative. Evidența

obligațiunilor emise în formă dematerializată și tranzacționate pe o piață

organizată va fi ținută conform Legii nr. 52/1994, abrogată prin O.U.G. nr. 28/2002,

deopotrivă abrogată prin Legea nr. 297/2004;

- (2) Registrele prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) și f) vor fi

ținute prin grija consiliului de administrație, cel prevăzute la lit. d), prin

grija comitetului de direcție, iar cel prevăzut la lit. e), prin grija

cenzorilor;

„ – Art. 180 – (1) Societatea comercială poate contracta ca o societate

de registru independent privat ținerea registrului acționarilor în sistem

computerizat și efectuarea înregistrărilor și a altor operațiuni legate de

acest registru;

- (2) Dispozițiile alineatului precedent sunt aplicabile, în mod corespunzător,

și în ceea ce privește registrul obligațiunilor;

- (3) Ținerea registrului acționarilor și/sau a registrului

obligațiunilor de către a societate de registru independent autorizat este

obligatorie în cazurile prevăzute de lege;

- (4) În cazul în care registrul acționarilor este ținut de către o

societate de registru independent autorizată, este obligatorie menționarea în

registrul comerțului a firmei și a sediului acesteia, precum și a oricăror

modificări intervenite cu privire la aceste elemente de identificare”.

Reclamanta C.N.V.M., în temeiul evocatelor texte legale, a solicitat

inițial și apoi în cadrul apelului exercitarea controlului judiciar al

legalității hotărârii A.G.E.A. din 4 august 2005, drept conferit, în adevăr,

oricărei persoane interesate, însă, sub condiția invocării unor motive de

nulitate exclusiv absolută și, deopotrivă, în considerarea acelorași articole

din Legea societăților comerciale, a uzat și de calea extraordinară de atac a

recursului.

Distingerea motivelor de nulitate absolută de cele relative se poate

realiza prin aprecierea, în fiecare situație, a naturii ordinii publice, fie de

direcție, fie de protecție de interes general, sintagma „ordine publică” vizând

dispozițiile legale imperative de drept public și de drept privat al căror scop

constă în apărarea instituțiilor și valorilor fundamentale ale societății,

ocrotirea socială a tuturor persoanelor, a drepturilor și libertăților omului

și, de asemenea, promovarea și dezvoltarea economiei de piață.

Ori, în prezenta pricină, din examinarea normelor prevăzute de art. 123,

art. 177 și art. 180 din Legea nr. 31/1990, în redactarea în vigoare la data

adoptării hotărârii A.G.E.A., rezultă că acestea nu au caracterul normelor de

ordine publică, de direcție sau de protecție de interes general, în accepțiunea

generală deja referită, așa încât, eventuala încălcare a acestora nu atrage

sancționarea cu nulitatea absolută a hotărârii astfel adoptate de către

A.G.E.A. din 4 august 2005, cum în mod eronat a apreciat recurenta-reclamantă

C.N.V.M.

În concluzie, față de cele de mai sus, Înalta Curte urmează să constate

lipsa de relevanță a pretinselor încălcări ale art. 123, art. 177 și art. 180

din Legea nr. 31/1990 asupra cererii recurentei-reclamante de constatare a

nulității absolute a hotărârii A.G.E.A. adoptate, eventuala sancțiune

aplicabilă în ipoteza nerespectării acestor texte legale fiind nulitatea

relativă a acelei hotărâri.

Recurenta-reclamantă a criticat decizia pronunțată în apel și prin

prisma încălcării art. 145 și art. 224 din Legea nr. 297/2004.

Dispozițiile art. 145 din Legea privind piața de capital statuează că

„transferul dreptului de proprietate privind instrumentele financiare, altele

decât cele derivate, are loc, la data decontării, în cadrul sistemului de

compensare – decontare, pe baza principiului livrare contra plată”, iar, cele

ale art. 224 din aceeași lege reglementează obligațiile societăților comerciale

ale căror acțiuni sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, astfel

că, în raport cu obiectul pricinii de față, constatarea nulității absolute a hotărârii

adoptate de A.G.E.A., enumeratele norme privitoare la data decontării ca moment

al realizării transferului dreptului de proprietate în cazul operațiunilor cu

instrumente financiare și, deopotrivă, cele subsumate noțiunii de transparență

a activității emitenților nu au aplicabilitate în sensul incidenței acestora în

speța de față, cum eronat a încercat recurenta să le circumscrie sintagmei

„critică”.

Recurenta-reclamantă a mai apreciat că instanța de apel a încălcat și

dispozițiile art. 2 alin. (2) lit. e) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004

precum și ale art. 134 alin.(1) din Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006.

Este de menționat că regulamentele emise de C.N.V.M. sunt acte

administrative normative ce stabilesc norme și reguli referitoare la aplicarea

legilor specifice pieței de capital și la organizarea și funcționarea piețelor

de valori mobiliare.

Ori, actul administrativ ca formă juridică principală a activității

administrației publice, cu specială referire la acela adoptat de C.N.V.M. în

exercitarea atribuțiilor sale de autoritate administrativă autonomă cu

personalitate juridică nu poate determina, chiar prin nerespectarea sa,

nulitatea absolută a unei hotărâri adoptate de A.G.E.A., abordarea acestui

aspect ca motiv de nelegalitate de către recurenta-reclamantă dovedind confuzia

în care se găsește această parte litigantă, cu sublinierea că acțiunea în

constarea nulității unei hotărâri adoptate de către A.G.A. urmează regimul de

drept comun instituit cu privire la nulități prin art. 2 din Decretul nr. 167/1958

potrivit căruia nulitatea unui act juridic poate fi invocată oricând, fie pe

cale de acțiune, fie pe cale de excepție și, de asemenea, că temeiul acțiunilor

în anularea hotărârii A.G.A. îl constituie Legea nr. 31/1990 și actul

constitutiv al societății, spre deosebire de acela al acțiunilor în constatarea

nulității care este Codul civil.

În consecință, față de cele de mai

sus, cum criticile aduse deciziei din apel nu constituie motive de nelegalitate

care să conducă la modificarea deciziei atacate, Înalta Curte, în temeiul art. 312

alin. (1) C. proc. civ., urmează să respingă, ca nefondat, recursul declarat în

cauză.

Așa fiind,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de

reclamanta C.N.V.M. București, împotriva deciziei Curții de Apel Oradea nr. 4

din 25 martie 2008, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi

4 februarie 2009.