ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1383/2009
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1383/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 49 din 27 iunie 2008 a
respins acțiunea formulată de pârâtul Serviciul Român de Informații prin U.M.
0198 București, având ca obiect investirea cu formulă executorie a sentinței
civile nr. 445/2008 pronunțată de aceeași instanță.
S-a reținut că prin hotărârea mai sus
menționată a fost admisă acțiunea în contencios administrativ formulată de
reclamantul H.I. și pe cale de consecință, s-a anulat ordinul pârâtului
D.P.01404 din 31 octombrie 2006 obligând pe acesta din urmă să-l reîncadreze pe
reclamant în funcția deținută anterior trecerii în rezervă și să-i plătească
drepturile salariale cuvenite, de la data trecerii în rezervă, până la data
încadrării efective, precum și cheltuieli de judecată în cuantum de 4934,5 lei,
hotărâre rămasă irevocabilă prin renunțarea la recurs.
Instanța a mai reținut că, în
conformitate cu dispozițiile art. 269 alin. (2) C. proc. civ., potrivit căruia
„hotărârea investită se dă numai părții care a câștigat sau reprezentantului
ei”, pârâtului nu i se poate elibera o hotărâre investită cu formulă
executorie.
În sprijinul acestei soluții, instanța a
mai reținut două argumente ce decurg din dispozițiile art. 22 și urm. din Legea
nr. 554/2004, anume că, în contencios administrativ autoritatea publică este
obligată să pună în executare hotărârile judecătorești în cel mult 30 de zile
de la data rămânerii irevocabile, fără a se prevede obligația investirii cu formulă
executorie, iar investirea cu o asemenea formulă se face numai pentru
hotărârile definitive și irevocabile prin care s-au acordat cheltuieli de
judecată, în acest caz fiind aplicabilă procedura de drept comun.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs
intimatul-pârât H.I. care, fără a se raporta la cazurile reglementate la art. 304-304
1
C. proc. civ., a susținut, în esență, că soluția instanței de fond este
greșită, deoarece potrivit art. 29 din Legea nr. 554/2004 coroborate cu cele
ale art. 374 C. proc. civ., hotărârile judecătorești se execută numai dacă sunt
învestite cu formulă executorie, sentința civilă nr. 445/2008 nefiind o
hotărâre cu executare provizorie.
Recursul este nefondat.
Într-adevăr, prin Încheierea nr. 49/2008,
instanța de fond a respins cererea de învestire cu formulă executorie a
sentinței civile nr. 445/2008 pronunțată în dosarul nr. 2021/33/2007 al Curții
de Apel Cluj, reținând că, în materia contenciosului administrativ, sunt
învestite cu formulă executorie doar hotărârile definitive și irevocabile prin
care s-au respins acțiunile și au fost acordate cheltuieli de judecată.
Or, în cauză, a motivat instanța de
fond, prin sentința civilă nr. 445/2008 acțiunea a fost admisă, a fost anulat
ordinul atacat, iar autoritatea a fost obligată să-l reîncadreze pe
intimatul-pârât pe ultima funcție avută și să-i plătească drepturile salariale
legale, astfel că hotărârea a cărei învestire s-a cerut, nu se încadrează în
cazul reglementat la art. 22 din Legea nr. 554/2004, autoritatea publică fiind
obligată să treacă la executarea ei sub sancțiunile prevăzute la art. 24 din
Legea nr. 554/2004.
În cauza de față, recurentul-pârât a
formulat recurs susținând, în esență, că instanța de fond trebuia să admită
cererea și să procedeze la învestirea cu formulă executorie a sentinței civile
nr. 445/2008, deși el nu formulase o astfel de cerere.
Deci, recurentul-pârât urmărește ca
pe calea recursului să obțină, cu alte cuvinte, ceea ce nu a solicitat pe calea
unei cereri introductive sau a unei cereri reconvenționale, ceea ce
demonstrează că nu există un interes procesual legal în ceea ce-l privește pe
recurentul-pârât.
Oricum, soluția instanței de fond
este legală și temeinică, deoarece în materia contenciosului administrativ, hotărârile
judecătorești sunt executorii, cu excepția celor a care se referă art. 22 din
Legea nr. 554/2004, prin care acțiunile au fost respinse, dar au fost acordate
cheltuieli de judecată.
Astfel fiind, recursul va fi
respins.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de H.I.
împotriva încheierii nr. 49 din 27 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr. 995/33/
2008 al Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și
fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 12
martie 2009.