ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2964/2009

Asupra recursului de față, În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată în ședință publică din 14 septembrie 2009, în dosarul penal nr. 505/32/2009, Curtea de Apel Bacău, în temeiul art. 300 1 alin. (3) C. proc. pen., s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului M.C.V. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M.C.V. criticând hotărârea pentru netemeinicie, susținând că nu a pretins nicio sumă de bani, iar lăsarea sa în libertate nu ar influența în niciun fel buna desfășurare a procesului, deoarece este suspendat din funcția de subinspector de poliție. Recursul nu este fondat. Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Bacău a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul M.C.V.

pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 6, art. 7 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 constând în aceea că, în calitate de ofițer din structurile de cercetare ale Poliției judiciare, respectiv subinspector în cadrul I.P.J. Bacău – Serviciul de Investigare a Fraudelor la data de 17 august 2009 a pretins de la P.M.I. suma de 500 Euro pentru a propune o soluție favorabilă într-un dosar penal, sumă remisă de deținător în ziua de 19 august 2009, dată la care a fost surprins și reținut de organele de urmărire penală. Măsura preventivă a fost luată de către Curtea de Apel Bacău la data de 20 august 2009 pe o durată de 29 de zile până la data de 17 septembrie 2009, prin încheierea nr. 2833 din 25 august 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind respins recursul inculpatului.

Inculpatul a fost arestat în temeiul art. 149 1 alin. (10) C. proc. pen. raportat la art. 143 și art. 148 lit. f) C. proc. pen. Potrivit art. 300 1 C. proc. pen. după înregistrarea dosarului la instanță, în cazurile în care inculpatul este trimis în judecată în stare de arest, instanța este datoare să verifice din oficiu legalitatea și temeinicia arestării preventive, înainte de expirarea duratei arestării preventive. Potrivit dispozițiilor legale numai dacă instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate poate revoca arestarea preventivă și punerea de îndată în libertate a inculpatului.

În cauză, în mod corect s-a reținut că temeiurile care au fost avute în vedere cu prilejul soluționării propunerii de arestare subzistă și în prezent, întrucât perioada scurtă de timp, de 25 zile, împlinită de la luarea măsurii preventive nu a putut să îndepărteze pericolul concret pentru ordinea publică generat de fapta de corupție care constituie obiectul acuzației, modalitatea de săvârșire și mai ales funcția deținută de inculpat, aceea de ofițer cu atribuții de poliție judiciară. Nu în ultimul rând pericolul social pentru ordinea publică este dat de natura și importanța deosebită a valorilor sociale lezate, sentimentul de insecuritate socială pe care îl generează în societate săvârșirea faptelor de genul celei comise de inculpat, încurajarea altor persoane în funcții asemănătoare să comită acte de corupție.

Toate aceste considerente atrag concluzia că hotărârea pronunțată este legală și temeinică și în baza art. 385 15 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen. va fi respins recursul inculpatului ca nefondat. Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. inculpatul va fi obligat la cheltuieli judiciare statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN

NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.C.V. împotriva încheierii din 14 septembrie 2009 a Curții de Apel Bacău, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 505/32/2009. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 septembrie 2009.