ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1598/2008

Asupra recursurilor de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 11 de la 30 ianuarie 2008 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1451/57/2007, a fost respinsă, ca nefondată, plângerea formulată de petentul K.J. împotriva rezoluției emise de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia la data de 29 septembrie 2007, în dosarul nr. 29/P/2007. A fost obligat petentul să plătească statului suma de 150 lei, reprezentând cheltuieli judiciare. Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin plângerea înregistrată la instanță sub nr. 1451/57/2007, petentul K.J. a solicitat ca în urma admiterii plângerii și desființării rezoluției din 28 septembrie 2007 dată de procuror în dosar nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, să fie reținută cauza spre judecare, urmând ca intimatul I.M.

să fie condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. În subsidiar, petentul a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimatului I.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. În esență, în motivarea plângerii, petentul a arătat că intimatul I.M., lucrător al poliției judiciare, nu a înregistrat plângerea petentului la IPJ Sibiu, prin care acesta reclama refuzul numiților R.M. și M.I.G. de a-i plăti un rest din prețul de vânzare a unor cai. Din cauza neînregistrării plângerii, nu s-a efectuat o cercetare corectă, completă și la timp a faptelor reclamate, faptele intimatului, întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Examinând actele și lucrările dosarului, precum și actele și lucrările dosarului nr. 808/57/2007 al Curții de Apel Alba-lulia și a dosarului nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, prima instanță a reținut următoarele: Prin plângerea înregistrată la Curtea de Apel Alba-lulia sub nr. 808/57/2007, petentul K.J. a solicitat desființarea rezoluției dată de procuror la data de 12 februarie 2007 în dosar nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul I.M. ofițer în cadrul IPJ Sibiu sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. În motivarea plângerii, petentul a arătat că a depus plângere împotriva numiților R.I.

și M.I.G. pentru infracțiunea de înșelăciune și asociere pentru săvârșirea de infracțiuni încă din anul 2000, însă intimatul I.M., ofițer în cadrul IPJ Sibiu a efectuat o cercetare superficială, nu a ascultat persoanele atacate, a scos acte din dosarul inițial, cauzând o vătămare drepturilor petentului. Prin sentința penală nr. 48 de la 31 mai 2007 pronunțată de Curtea de Apel Alba-lulia, în dosarul nr. 808/57/2007, în urma admiterii plângerii petentului și desființării rezoluției atacate, cauza a fost trimisă procurorului pentru cercetarea faptelor reclamate de petent prin audierea părților și administrarea de probe. După trimiterea cauzei la parchet, au fost audiați petentul și intimatul, fiind depuse în copie și acte și lucrările dosarelor nr. 10251/2004 ale Judecătoriei Sibiu și nr. 1647/2005 al Tribunalului Sibiu.

Din actele și lucrările dosarului a rezultat că petentul, împreună cu alte persoane au formulat plângere penală împotriva numiților R.I. și M.I.G. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen., arătând că aceștia refuză să achite o diferență de preț rezultată din vânzarea unor cai. După efectuarea actelor premergătoare, prin rezoluția nr. 194/P/2003 din 24 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu s-a confirmat soluția de neurmărire, soluție menținută prin sentința penală nr. 1566 de la 15 decembrie 2004 a Judecătoriei Sibiu și decizia penală nr. 321 de la 22 august 2005 a Tribunalului Sibiu. Prin urmare, plângerea depusă de petent a fost soluționată conform normelor de procedură penală, fără să se rețină în sarcina intimatului vreo încălcare a îndatoririlor de serviciu.

În consecință, prin rezoluția din 28 septembrie 2007 dată de procuror în dosar nr. 29/P/2007, în mod legal și temeinic s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de comisarul Irod Minai, din cadrul IPJ Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., concluzionând că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen. sub aspectul laturii subiective. Față de aceste considerente, în baza art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen., plângerea petentului a fost respinsă, ca nefondată. În baza art. 192 C. proc. pen., petentul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat. Împotriva acestei sentințe au declarat recurs petiționarii K.J., K.P., S.D., G.M., fără a arăta în scris motivele de recurs.

La dosarul prezentei cauzei au fost depuse, după ce în prealabil au fost înregistrate prin Registratura Generală a instanței supreme sub nr. 13635 la 5 mai 2008 declarația motivată de recurs, de către recurenții petiționari, la care s-au anexat fotocopiile unor înscrisuri, aflate la filele 10-63 dosarul Înaltei Curți. În declarația de recurs motivată, recurenții petiționari au arătat că solicită admiterea cererii depusă la Curtea de Apel Alba la termenul de judecată de la 22 ianuarie 2008, solicitare care a fost respinsă fără a se motiva și în baza probelor existente la dosar să se procedeze la începerea urmăririi penale față de fostul polițist I.M.

care în perioada anilor 2000-2003 a comis infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanei, care prin acțiune a scos acte din dosarul inițial, iar prin inacțiune nu a ascultat persoanele învinuite, acesta a abuzat de funcția deținută, cauzând vătămarea drepturilor sale legitime, solicitând admiterea plângerii și a se lua în considerare dosarul trimis alăturat cu toate probele existe în acesta. Astfel, au fost anexate fotocopiile plângerii petiționarilor K.J., K.P., S.D. și G.M. împotriva rezoluției domnului prim procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu din 18 octombrie 2004 în dosarul nr. 1944/P/2003; a unor adrese către Poliția mun. Sibiu și a Poliției Municipiului Sibiu către Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu; a dispozitivului hotărârii date în dosarul nr. 3864/306/2006, prin care în baza art. 403 alin. (3) C. proc.

pen. a fost respinsă cererea formulată de revizuientii K.J., K.P. , S.D., G.M. în contradictoriu cu intimații R.I. și M.I.G., în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. fiind obligat fiecare revizuient la plata sumei de 150 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care câte 100 lei reprezintă onorariul pentru avocat din oficiu, avansat din fondurile Ministerului Justiției; a adresei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia către petiționarul K.J. prin care i se comunică un exemplar din rezoluția nr. 29/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia; a rezoluției dată de procuror la 12 februarie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007; a plângerii formulată de K.J.

împotriva rezoluției procurorului dată la 12 februarie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007; a adresei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia prin care i se comunică petiționarului K.J. un exemplar al rezoluției cu nr. 233/II/2/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia; a rezoluției din 5 aprilie 2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia; a plângerii petiționarului K.J.

împotriva rezoluției nr. 233/II/2/2007 din 5 aprilie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 prin care i s-a respins plângerea și s-a menținut rezoluția dată în dosarul nr. 29/P/2007 adresată Curții de Apel Alba-lulia; a mai multor adrese între parchet și petiționar cu privire la programul de audiențe la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, că plângerea formulată de petiționar la 4 mai 2007 și adresată parchetului a fost trimisă Curții de Apel Alba-lulia pentru a fi soluționată conform competenței, a unei invitații în audiență la procurorul adjunct; a unei cereri adresată de K.J., K.P., Z.D., G.M. către Curtea de Apel Alba-lulia în dosarul nr. 808/57/2007 pentru termenul de la 31 mai 2007; a unor concluzii scrise; a solicitării de redeschidere a cazului ce a fost cercetat și soluționat de către I.P.J.

Sibiu, concluzii scrise în dosarul nr. 3846/306/2006; a minutei sentinței penale nr. 48/2007 a Curții de Apel Alba-lulia pronunțată în dosarul nr. 808/57/2007, prin care a fost admisă plângerea formulată de petentul K.I. împotriva rezoluției date de procuror la 12 februarie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia și în consecință a desființat această rezoluție și a trimis cauza procurorului pentru cercetarea faptelor reclamate de petent prin audierea părților și administrare de probe, cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului; a rezoluției dată în 17 septembrie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007; a declarației intimatului I.M.

dată în fața procurorului; a adresei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia prin care se comunică petiționarului un exemplar al rezoluției în dosarul nr. 29/P/2007; a rezoluției dată de procuror la 28 septembrie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007; a plângerii formulată de petiționarului K.J. împotriva rezoluției din 28 septembrie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, a adresei Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia către petiționarul K.J. prin care i se comunică un exemplar al rezoluției dată în lucrarea cu nr. 813/11/2/2007; a rezoluției de la 1 noiembrie 2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia în lucrarea cu nr. 813/11/2/2007; a plângerii petiționarilor K.J., K.P., S.D., G.M.

către Curtea de Apel Alba-lulia în atenția domnului președinte al curții, datată 20 noiembrie 2007; a cererii adresată de petiționari Curții de Apel Alba-lulia pentru audierea numitului C.I., confruntare între acesta și I.M., ale unor declarații autentificate la notariat; a declarației intimatului I.M.

în fața procurorului; ale unor confirmări de primire; a cererii petiționarilor către Curtea de Apel Alba-lulia prin care solicitau amânarea judecării cauzei la un alt termen pentru ca avocatul lor să poată pregăti, respectiv dosarul; a unei cereri adresată de petiționari Curții de Apel Alba-lulia pentru termenul din 22 ianuarie 2008 în dosarul nr. 1451/57/2007, în care solicitau după analizarea probelor și a motivelor invocate în temeiul art. 278 pct. 8 lit. c) admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și având în vedere probele existente în dosar să se rețină cauza spre judecare și în temeiul art. 278 pct. 8 lit. b) admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei la parchet pentru reluarea cercetării penale; a declarației de recurs a petiționarilor împotriva hotărârii pronunțată de Curtea de Apel Alba.

La termenul de astăzi, au lipsit recurenții petiționari K.J., K.P., S.D., G.M. și intimatul I.M., procedura de citare fiind legal îndeplinită. Înalta Curte a pus în discuție, din oficiu, excepția admisibilității recursurilor declarate de recurenții petiționari K.P., S.D. și G.M. Reprezentantul Ministerului Public a pus concluzii de respingere a recursurilor declarate de recurenții petiționari K.P., S.D. și G.M., ca inadmisibile, deoarece recurenții petiționari nu au calitate procesuală, iar în ceea ce privește, recursul declarat de recurentul petiționar K.J. a solicitat respingerea, ca nefondat, a acestuia, arătând că sentința instanței de fond este legală și temeinică. Examinând recursurile declarate de recurenții petiționari K.J., K.P., S.D., G.M.

împotriva sentinței pronunțată de instanța de fond, conform art. 278 1 alin. (10) cu referire la art. 385 1 alin. (1) lit. c) C. proc. pen., atât în raport cu motivele invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., în temeiurile invocate pentru recursul declarat de petiționarul K.J. și față de excepția pusă în discuție, din oficiu, pentru petiționarii K.P., S.D., G.M., Înalta Curte constată recursurile declarate de petiționarul K.J. ca fiind nefondat, iar recursurile declarate de petiționarii K.P., S.D. , G.M., ca fiind inadmisibile, pentru considerentele ce se vor arăta pentru fiecare. În ceea ce privește recursul declarat de recurentul petiționar K.J. : Din analiza cauzei rezultă că în mod judicios și motivat, prima instanță a respins, ca nefondată, plângerea formulată de petiționarul K.J., prin sentința penală nr. 11 de la 30 ianuarie 2008 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1451/57/2007.

Înalta Curte consideră că au fost evaluate corect actele premergătoare efectuate în cauză, ce au condus la soluția de neîncepere a urmăririi penale față de cms. I.M. din cadrul I.P.J. Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., soluție dispusă de procuror, prin rezoluția din 28 septembrie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia. Așa cum rezultă din lucrările dosarului, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia a fost sesizat prin adresa Judecătoriei Sibiu cu nr. 24/A/2007 din 22 ianuarie 2007 prin care i se trimitea cererea formulată de K.J. spre competentă soluționare. Acestei adrese i-au fost anexate, atât faxul trimis de petiționarul K.J.

ce conținea concluzii scrise în dosarul penal nr. 3846/306/2006 al Judecătoriei Sibiu, cât și fotocopia acestora, în care petiționarul a arătat că poliția nu a efectuat cercetări complete și au depus plângere penală la Poliția Minicipiului Sibiu, Biroul Cercetări Penală în toamna anului 2000 octombrie la It. col. I.M., fiind vorba că se vor efectua cercetări în cauză, Ulterior s-a interesat personal și telefonic asupra evoluției cauzei mereu a fost informat că dosarul e în cercetare, a observat că alături de faptul că s-a făcut o cercetare superficială, iar persoanele la care se referă plângerea nici nu au fost audiate, lipsesc cu desăvârșire. Poliția Mun. Sibiu prin Biroul Cercetări Penală nr. 22809 din 10 octombrie 2003 afirmă că la Poliția Mun.

Sibiu nu se află înregistrată nicio plângere, solicitând anchetarea celor vinovați de la Anchete Penale cu patimă și interes au scos de sub urmărire penală pe învinuiți. Anchetarea principalilor vinovați de fraudă și înșelăciune ce nu au fost citați și audiați conform legilor în instanță, ce s-a întâmplat cu caii luați și certificatul care atestă că animalele au fost bolnave, precum a fi ajutați cu încadrarea legală a faptelor în rezolvarea și stingerea litigiului cu recuperarea pagubei care cu toate plângerile lor de 6 ani nu au primit nimic, făcând mențiunea că depun actele medicale ale cailor luați, un număr de 21 file, concluziile scrise fiind semnate K.J., aflându-se la filele 2-5 dosarul nr. 29/P/2007.

Prin rezoluția din 12 februarie 2007 dată de procuror în dosarul nr. 29/P/2007 s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 4 și art. 10 lit. g C. proc. pen. , neînceperea urmăririi penale față de I.M. ofițer în cadrul IPJ Sibiu, sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., precum și comunicarea soluției. Prin rezoluția de la 5 aprilie 2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia în lucrarea cu nr. 233/II/2/2007 a fost respinsă plângerea petiționarului K.J., precum și comunicarea soluției. Petiționarul K.J.

a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 233/II/2/2007 din data de 5 aprilie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia prin care s-a respins plângerea sa și s-a menținut rezoluția dată în dosar nr. 29/P/2007 prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de I.M., ofițer în cadrul IPJ Sibiu sub aspectul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 246 C. pen., solicitând admiterea plângerii, desființarea rezoluției cu trimiterea cauzei procurorului, în vederea începerii urmăririi penală, plângere adresată Curții de Apel Alba-lulia ce a făcut obiectul dosarul nr. 808/57/2007. Prin sentința penală nr. 48 de la 31 mai 2007 a Curții de Apel Alba-lulia, pronunțată în dosarul nr. 808/57/2007 a fost admisă plângerea formulată de petentul K.J.

împotriva rezoluției date de procuror la 12 februarie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia și în consecință a fost desființată această rezoluție și trimisă cauza procurorului pentru cercetarea faptelor reclamate de petent prin audierea părților și administrarea de probe. Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. În considerentele sentinței, instanța de fond a reținut că, examinând plângerea formulată și dosarul întocmit de organele de urmărire penală, a constatat că după depunerea plângerii de către petent, în faza de cercetare a acestuia nu s-a efectuat nicio activitate de cercetare a persoanei învinuite, nu i s-a luat nici măcar o declarație, nu s-a audiat nici persoana vătămată și nici nu s-a administrat vreo probă.

În această situație, instanța a constatat că în cauză nu s-a efectuat nici o activitate de verificare a plângerii, motiv pentru care, în baza art. 278 1 C. proc. pen. a fost admisă plângerea petentului, desființată rezoluția atacată și trimisă cauza procurorului pentru a se efectua cercetarea faptelor reclamate de petent prin audierea părților și administrarea de probe, în temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului. Astfel, cauza a fost primită de parchet, fiind întocmit de către procuror, procesul-verbal de la 3 septembrie 2007 (filele 31-32 dosarul parchetului) în care se menționează că fiind în continuarea cercetărilor în dosarul nr. 29/P/2007 a procedat la audierea numitului K.J.

care a declarat următoarele: "în cursul anului 2000 am vândut un număr de 24 cai numiților R.I. din Sibiu, și M.I.G. din Sibiu. Potrivit înțelegerii aceștia mi-au plătit o parte din preț, iar pentru restul urma să îi achite după aproximativ 4 zile. Deoarece aceștia nu și-au îndeplinit obligația am depus o plângere la Poliția mun. Sibiu, respectiv la ofițerul de poliție C.I., șeful serviciului cercetări penale. Cunosc că ulterior lucrarea a fost repartizată ofițerului de poliție I.M. Arăt că nu acesta din urmă a fost cel care mi-a luat declarație mie și celorlalți vânzători ci un subofițer. Ulterior, am aflat că dosarul a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, unde s-a dispus o soluție de neurmărire.

Arăt că am formulat plângere penală împotriva ofițerului de poliție I.M., deoarece acesta nu a depus la dosar plângerea formulată de către subsemnatul, nu a audiat făptuitorii, iar cercetările făcute de către acesta au fost superficiale. De asemenea reclam faptul că deși a fost repartizată plângerea contra soluției penale, acesta nu a înregistrat-o în evidențele poliției. în probațiune depun înscrisuri și solicit audierea ofițerului C.I. care poate confirma faptul că în repetate rânduri m-am interesat de cursul cercetărilor. Atât declar, susțin și semnez. Motiv pentru care am încheiat prezentul proces-verbal într-un singur exemplar." Prin rezoluția din 17 septembrie 2007, procurorul a dispus, în temeiul art. 67 C. proc.

pen., respingerea cererii părții vătămate K.J. privind audierea numitului C.I. În considerentele rezoluției, procurorul a constatat că persoana vătămată a formulat plângere penală împotriva numitului I.M., ofițer în cadrul I.P.J. Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., deoarece acesta în calitatea precizată anterior nu și-a îndeplinit în mod corespunzător îndatoririle de serviciu. Cu ocazia audierii, a solicitat să fie audiat numitul C.I., șeful Serviciului de Investigare a Fraudelor din cadrul I.P.J. Sibiu spre a dovedi faptul că persoana vătămată în mod repetat s-a interesat de stadiul cercetărilor. Procurorul a apreciat solicitarea ca fiind neconcludentă, deoarece în plângere s-a reclamat că numitul I.M.

nu a efectuat personal cercetările în dosarul care i-a fost repartizat, că cercetările au fost superficiale, precum și faptul că petentul nu a înregistrat o plângere împotriva soluției, iar audierea numitului C.I., nefiind de natură a dovedi aceste aspecte, care pot fi verificate pe baza actelor aflate la dosarul prezentei cauză. De asemenea la dosarul nr. 29/P/2007 se află depuse fotocopiile deciziei penale nr. 117 de la 2 aprilie 2007 a Tribunalului Sibiu, Secția Penală, pronunțată în dosarul nr. 3864/3006/2006, prin care a fost respins recursul declarat de revizuienții K.J., K.P., S.D., G.M. împotriva sentinței penale nr. 56 din 1 februarie 2007 a Judecătoriei Sibiu, pe care a menținut-o, iar în baza art. 192 alin. (2) și alin. (4) C. proc.

pen. a fost obligat fiecare dintre recurenții revizuienți să plătească suma de 5o lei RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului în recurs (filele 34-37 dosarul parchetului mai sus menționat), ale dosarului cu nr. 1647/2005 al Tribunalului Sibiu, finalizat prin decizia penală nr. 321 de la 22 august 2005 prin care a fost respins recursul formulat de petenții K.J., K.P., S.D. și G.M. împotriva sentinței penale nr. 1566 din 15 decembrie 2004 a Judecătoriei Sibiu, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

au fost obligați recurenții la plata a câte 30 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat, în recurs, la dosarul tribunalului fiind atașate și fotocopiile dosarului parchetului ce a făcut obiectul plângerii formulate de petiționarii din acea cauză, precum și alte înscrisuri (filele 38-191 dosarul nr. 29/P/2007 al parchetului), fotocopia dosarului nr. 10251/2004 al Judecătoriei Sibiu finalizat prin sentința penală nr. 1566 de la 15 decembrie 2004 a Judecătoriei Sibiu, prin care în temeiul art. 278 1 alin. (8) lit. a) C. proc. pen. a fost respinsă, ca neîntemeiată plângerea formulată de petenții K.J., K.P., S.D. și G.M. împotriva rezoluției procurorului din data de 24 martie 2004 emisă în dosarul nr. 1944/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, menținută soluția din rezoluția atacată, iar în baza art. 192 alin. (2) C. proc.

pen. a fost obligat fiecare petent la plata a câte 500.000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat, precum și fotocopia dosarului nr. 1944/P/2003 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu (filele 192-300 dosarul nr. 29/P/2007 ). De asemenea în același dosar al parchetului cu nr. 29/P/2007 se află declarația olografă a intimatului I.M. datată 26 septembrie 2007, dată în fața procurorului (fila 301) în care menționează că „Referitor la reclamația numitului K.J., arăt următoarele: în cursul anului 2002, nu rețin data exactă referitor la lună sau zi, am fost invitat în biroul fostului adjunct al șefului I.P.J. Sibiu cms. șef C.I., unde se mai aflau încă două persoane. Cms.

șef C.I. mi-a prezentat cele două persoane ca fiind cunoștințe ale dânsului și că vor să facă o sesizare cu privire la comiterea unei infracțiuni de înșelăciune comise de niște cetățeni romi din mun. Sibiu. Din discuțiile purtate ce cei doi cetățeni am dedus că aceștia au vândut niște cai și nu li s-au achitat întreaga sumă. Eu personal i-am îndrumat să depună reclamatia la secretariatul (registratură) Poliției mun. Sibiu pentru atribuirea numărului de înregistrare, urmând ca reclamatia să fie repartizată spre soluționare lucrătorilor de la Biroul Judiciar sau cercetări penale din cadrul Poliției mun. Sibiu, conform competenței teritoriale. La nivelul serviciului pe care îl conduc, respectiv Serviciul de Investigații Criminale nu am primit asemenea lucrare spre soluționare.

Nu cunosc dacă s-a depus asemenea reclamație, cine a soluționat-o și ce soluție s-a dat în reclamația respectivă. Atât declar, susțin și semnez." În considerentele rezoluției din 28 septembrie 2007 dată în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia, prin care procurorul, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. , a dispus neînceperea urmăririi penale față de cms. I.M. din cadrul I.P.J. Sibiu pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 246 C. pen., acesta a constatat că persoana vătămată K.J. a formulat plângere penală împotriva cms. I.M. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., arătând că acesta în calitate de lucrător al poliției judiciare nu a efectuat personal cercetarea într-un dosar care i-a fost repartizat spre soluționare, precum și faptul că acesta a efectuat cercetări superficiale în legătură cu sesizarea persoanei vătămate.

Din actele premergătoare a rezultat că persoana vătămată împreună cu alte persoane au formulat plângere penală împotriva numiților R.I. și M.I.G., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen., arătând că aceștia refuză s achite o diferență de preț rezultată din vânzarea unor cai. Plângerea persoanei vătămate a fost înregistrată la I.P.J. Sibiu unde după efectuarea actelor premergătoare s-a propus soluția de neîncepere a urmăririi penale față de numiții Mărunțel și Răceanu. Prin rezoluția nr. 194/P/2003 din 24 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu s-a confirmat soluția de neurmărire. împotriva acestei soluții s-au exercitat căile de atac prevăzute de lege, fiind însă menținută soluția adoptată în dosar.

S-a mai reclamat faptul că numitul I.M. nu a înaintat organelor competente plângerea persoanei vătămate îndreptată împotriva soluției. Cu privire la acest aspect s-a relevat că persoanei vătămate i-a fost comunicat de către I.G.P.R. faptul că a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu spre competentă soluționare. Față de acestea, procurorul a constatat că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii reclamate, deoarece sub aspectul laturii obiective nu s-a constatat o încălcare de îndatoririlor de serviciu, soluția propusă de către organele de cercetare penală și confirmată de procuror fiind menținută de către instanța de judecată. Raportat la această din urmă mențiune, procurorul a reținut că cercetările efectuate în legătură cu sesizarea persoanei vătămate au fost circumscrise în limitele legii.

Soluția dispusă de procuror prin rezoluția din 28 septembrie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia a fost menținută de procurorul general al aceluiași parchet, care prin rezoluția dată la 1 noiembrie 2007 în lucrarea cu nr. 813/11/2/2007, în temeiul art. 278 C. proc. pen. a dispus, respingerea plângerii petiționarului K.J. împotriva soluției emise în dosarul menționat. Înalta Curte apreciază că instanța de fond a făcut o corectă evaluare asupra actelor premergătoare, față de criticile formulate de petiționar sub aspectul conținutului infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., în sensul că a evidențiat aspectele referitoare la plângerea formulată de petent împreună cu alte persoane împotriva numiților R.I.

și M.I.G. pentru infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen., care a fost înregistrată la parchet soluționată prin rezoluția nr. 194/p/2003 din 24 martie 2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, confirmată soluția de neurmărire, care a fost supusă și controlul judiciar la instanța de judecată, care a menținut-o prin sentința penală nr. 321 de la 22 august 2005 a Tribunalului Sibiu, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 321 de la 22 august 2005 a Tribunalului Sibiu, așa încât plângerea a fost soluționată potrivit legii, fără să se rețină în sarcina intimatului I.M. vreo încălcare a atribuțiilor de serviciu.

Totodată, Înalta Curte, la rândul său, în baza propriului examen, în contextul cauzei, asupra actelor și lucrărilor dosarului parchetului, precum și a înscrisurilor depuse de recurent, aflate la filele 10-61, în dosarul înaltei Curți și care se regăsesc, de altfel, în dosarele parchetului, al Curții de Apel Alba-lulia, ce au fost atașate, prezentei cauze, a constatat că, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen., în sarcina intimatului I.M., deoarece nu există nici un indiciu privind efectuarea cu știință a unor acte ori îndeplinirea defectuoasă pentru a vătăma interesele legale ale petiționarului, în condițiile în care plângerea formulată de petiționarului K.J.

împreună cu alte persoane împotriva numiților R.I. și M.I. pentru infracțiunea de înșelăciune a fost soluționată prin soluția de neîncepere a urmăririi penale formulată de către organele de poliție, însușită de procuror, supusă controlului judiciar, atât în primă instanță, cât și în recurs, prin hotărârile care au fost deja menționate și care au confirmat soluția de neurmărire, precum și în căile extraordinare de atac, revizuirea ce a fost exercitată, fiind respinsă prin sentința penală nr. 56 din 1 februarie 2007 a Judecătoriei Sibiu rămasă definitivă prin decizia penală nr. 117 din 2 aprilie 2007 a Tribunalului Sibiu, secția penală. Astfel, Înalta Curte, consideră că, în mod corect și motivat, s-a dispus soluția neînceperii urmăririi penale față de intimatul I.M.

pentru infracțiunea mai sus arătată, potrivit art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., prin rezoluția din 28 septembrie 2007 dată de procuror în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia. Totodată, Înalta Curte constată că soluția dată de procuror prin rezoluția mai sus menționată a fost susținută prin ascultarea persoanei vătămate K.J., consemnată în procesul-verbal menționat, de declarația olografă a intimatului I.M., procurorul, motivat prin rezoluția de la 17 septembrie 2007 a respins proba solicitată de persoana vătămată, la dosarul parchetului existând fotocopiile dosarelor menționate, așa încât procurorul s-a conformat dispozițiilor instanței date prin sentința penală nr. 48 de la 31 mai 2007 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 808/57/2007.

În raport cu cele menționate, sentința pronunțată de prima instanță este legală și temeinică sub toate aspectele, iar solicitarea formulată de recurentul K.J. nu este fondată. Referitor la recursurile declarate de petiționarii K.P., S.D. și G.M. împotriva aceleiași sentințe, Înalta Curte constată că acestea sunt inadmisibile. Astfel, din actele și lucrările dosarului parchetului a rezultat că cererea ce a fost trimisă de către Judecătoria Sibiu către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia spre competentă soluționare, concretizată în concluziile scrise formulate numai de K.J. cu privire la plângerea depusă în toamna anului 2000 la It. col. I.M., au fost calificate ca plângere penală împotriva intimatului I.M.

și înregistrată sub nr. 29/P/2007 la parchetul menționat, ce a fost finalizat inițial prin rezoluția din 12 februarie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia și menținută prin rezoluția din 5 aprilie 2007 a procurorului general al aceluiași parchet în lucrarea nr. 233/II/2/2007 prin respingerea plângerii formulată numai de petiționarul K.J. De asemenea numai același petiționar K.J. a formulat plângere împotriva rezoluției nr. 233/II/2/2007 din data de 5 aprilie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 prin care s-a respins plângerea sa și s-a menținut rezoluția dată în dosarul nr. 29/P/2007, adresată Curții de Apel Alba-lulia, care prin sentința penală nr. 48 de la 31 mai 2007 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 808/57/2007 a admis plângerea formulată de petentul K.J.

împotriva rezoluției date de procuror la 12 februarie 2007 în dosarul nr. 29/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba-lulia și în consecință a desființat această rezoluție și a trimis cauza procurorului pentru cercetarea faptelor reclamate de petent prin audierea părților și administrarea de probe, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului. Ulterior rezoluțiile date la 28 septembrie 2007 dată de procuror și aceea de la 1 noiembrie 2007 a procurorului general, prin soluțiile date s-au circumscris plângerilor formulate numai de petiționarul K.J., în limita sesizării inițiale. Mai mult, plângerea adresată Curții de Apel Alba-lulia împotriva rezoluției din 28 septembrie 2007 și înregistrată sub nr. 1451/57/2007 a fost formulată numai de petiționarul K.J.

( filele 3-4 dosarul curții de apel menționat). Înalta Curte constată că în mod corect, prima instanță nu a reținut plângerea depusă ulterior la dosarul curții formulată de K.J., K.P., S.D. și G.M. împotriva rezoluției din 1 noiembrie 2007, în dosarul nr. 29/P/2007, datată 20 noiembrie 2007 și semnată numai de petiționarul K.J. (filele 10-11 dosarul curții de apel menționat), nici cererea formulată de petiționarii K.J., K.P., S.D. și G.M. privind audierea martorului C.I. (fila 15 dosarul curții de apel), și nici declarațiile autentificate la notariat depuse la filele 17- 20 din același dosar al curții de apel, deoarece plângerea inițială privind sesizarea modului în care a fost depusă plângerea având ca obiect infracțiunea de înșelăciune a fost formulată numai de petiționarul K.J., în condițiile arătate.

Față de inexistența la dosarul parchetului a unor plângeri ale petiționarilor K.P., S.D. și G.M. formulate și semnate personal împotriva intimatului I.M. pentru pretinsa infracțiune prevăzută de art. 246 C. pen. și nici a unor procuri speciale care să-l mandateze pe K.J. în plângerea formulată împotriva intimatului pentru pretinsa infracțiune menționată, aceștia nu au calitatea procesuală pentru a formula direct plângeri întemeiate pe dispozițiile art. 278 1 C. proc. pen. la instanța de judecată și nici exercita recurs, atâta timp cât prima instanță nu a judecat nici o plângere formulată de aceștia. Totodată, împrejurarea că petiționarii K.P., S.D. și G.M., alături petiționarul K.J., au formulat plângerea împotriva numiților R.I.

și M.I.G. pentru infracțiunea de înșelăciune nu are nicio relevanță în prezenta cauză, în condițiile în care plângerea împotriva intimatului I.M., pentru pretinsa infracțiune prevăzută de art. 246 C. pen. a fost formulată numai de K.J., vizând, așadar o altă persoană și o altă faptă. În raport cu cele menționate, recursurile declarate de recurenții petiționari K.P., S.D. și G.M. sunt inadmisibile, fiind exercitate de persoane ce nu au calitate procesuală. Față de aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar K.J. împotriva sentinței penale nr. 11 din 30 ianuarie 2008 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală.

Înalta Curte, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenții petiționari K.P., S.D. și G.M. împotriva aceleiași sentințe. În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. se vor obliga recurenții petiționari fiecare la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiționar K.J. împotriva sentinței penale nr. 11 din 30 ianuarie 2008 a Curții de Apel Alba-lulia, secția penală. Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de recurenții petiționari K.P., S.D. și G.M. împotriva aceleiași sentințe. Obligă recurenții petiționari la plata sumei de câte 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată, în ședință publică, azi 8 mai 2008.