ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1099/2009
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1099/2009 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2009)
Asupra recursurilor de față ;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin sentința nr. 113 din 24 septembrie
2007 pronunțată în dosarul nr. 1258/1371/2007 Tribunalul Comercial Mureș a
admis acțiunea formulată de S.I.F. T.SA împotriva pârâtei SC N. SA și a anulat
pct. 1 din hotărârea AGEA din 19 septembrie 2005.
Pentru a pronunța această sentință prima
instanță a reținut că dintre toate motivele invocate de reclamantă cu privire
la nulitatea hotărârii, mai multe se justifică și anume cele privind convocarea
adunării generale, informarea acționarilor, votul administratorului statutar
care a reprezentat acționarul majoritar în adunarea generală, precum și acela
privind încălcarea prevederilor legale imperative referitoare la delegarea de
competențe.
S-a reținut că potrivit art. 125 alin. (5)
din Legea nr. 31/1990 republicată, administratorii societății nu pot reprezenta
pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, fără votul acestora, nu s-ar
fi obținut majoritatea cerută.
Hotărârea atacată a fost adoptată tocmai
datorită singurului vot pozitiv al acționarului majoritar care a fost
reprezentat de către administratorul SC N. SA.
Cu privire la delegarea de competențe s-a
reținut că nu se puteau delega către Consiliul de administrație alte atribuții
decât cele menționate în art. 114 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Împotriva acestei sentințe au formulat
recurs F.C.I.P.U.R.L. în calitate de administrator judiciar al SC N. SA și SC N.
SA prin administratorul special E.P.
Prin încheierea din 18 decembrie 2007
instanța a rectificat calea de atac din recurs în apel, având în vedere faptul
că art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată, care reglementează acțiunea în
anularea hotărârilor AGA nu prevede o cale de atac specială, fiind aplicabile
în această situație dispozițiile art. 282 C. proc. civ.
Calitatea de apelant în cauză o are SC N.
SA, chiar dacă tehnic s-au depus două apeluri de către două persoane, ambele cu
drept de reprezentare a societății.
În motivarea apelurilor s-a invocat
faptul că hotărârea AGEA prin care se împuternicește administratorul unic să
înstrăineze anumite bunuri din patrimoniul societății, nu mai poate produce
efecte, deoarece, prin deschiderea procedurii generale de insolvență asupra SC N.
SA, administratorul judiciar preia o parte din dreptul de administrare.
De asemenea, administratorul special a invocat
faptul că nu s-a încălcat niciun articol de lege prin împuternicirea acordată
administratorului unic al societății.
De asemenea, s-a arătat că S.I.F. T. a
fost corect convocată și că nu se prevede nicio sancțiune de nulitate la
capitolul privind convocarea acționarilor. În ce privește votul
administratorului statutar care a reprezentat acționarul majoritar s-a arătat
că administratorul statutar avea împuternicire din partea acționarului
majoritar pentru vot.
S.I.F. T.SA a formulat întâmpinare solicitând
respingerea apelurilor, menționând că apelanta este o societate ale cărei
acțiuni sunt admise la tranzacționare, fiind aplicabile normele speciale din
Legea nr. 297/2004 cu privire la convocarea Adunării Generale.
Cu privire la dreptul de informare al
acționarilor apelanta și-a însușit motivarea instanței de fond.
În ce privește votul administratorului
statutar s-a arătat că apelanta nu a combătut în nici un fel dispozițiile art. 125
alin. (5) din Legea nr. 31/1990 republicată, iar cu privire la delegarea de
competențe s-a arătat că art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 prevede
explicit că actele de înstrăinare a unor active din categoria activelor
imobilizate ale societății vor fi încheiate de către administratorii societății
numai după aprobarea prealabilă de către AGEA.
Analizând temeinicia și legalitatea
sentinței în raport de criticile formulate Curtea de Apel Târgu Mureș, prin
decizia nr. 30/A din 12 martie 2008, a respins apelurile ca nefondate.
Pentru a pronunța această decizie,
instanța a reținut următoarele considerente:
La data de 19 septembrie 2005, s-a
desfășurat AGEA SC N. SA Sighișoara, luându-se Hotărârea nr.1736.
Punctul 1 al hotărârii nr. 1736 a AGEA se
referă la „împuternicirea administratorului unic privind înstrăinarea de active
a mijloacelor fixe din patrimoniul total al societății, în afară de : atelier
prelucrări metalice – parțial; atelier tratamente termice și foraj, atelier de
turnătorie”.
Prima instanță a constatat în mod corect
că au fost încălcate dispozițiile legale imperative cu ocazia convocării și
desfășurării adunării. Vom urma analiza efectuată de prima instanță pe puncte,
având în vedere faptul că și apelul formulat de administratorul special al SC N.
SA urmează aceiași structură.
Cu privire la punctul I:
Într-adevăr, au fost încălcate
prevederile art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004, pentru lipsa informațiilor
cerute la punctele 9-11 și cele ale art. 140 din același regulament, nefiind
respectat nici termenul prevăzut de art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990
republicată.
În apelul formulat de administratorul
special al SC N. SA se arată cu privire la acest aspect că nu au legătură cu S.I.F.
T., deoarece acest acționar a fost corect convocat.
Acest aspect este irelevant deoarece
judecătorul a constatat încălcarea unui text de lege, încălcare care vizează
toți acționarii.
Aspectele reținute de judecător la
punctele II și III nu au fost contestate în apel.
Cu privire la punctul IV:
Art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990
republicată, prevede că „administratorii și funcționarii societății nu pot
reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă, fără votul
acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută”.
Reprezentantul acționarului N.H.L. deține
69,98136% din capitalul social.
Este evident că în această situație s-au
încălcat dispozițiile mai sus menționate, deoarece fără votul reprezentantului
acționarului majoritar nu s-ar fi putut obține majoritatea cerută.
Susținerea administratorului special al
SC N. SA din apel că el a votat în calitate de director și reprezentant al
acționarului majoritar și că votul său nu intră sub incidența art. 125 din
Legea nr. 31/1990 republicată, nu are nicio relevanță juridică, deoarece
exprimă o stare de fapt, dar nu aduce nici un contraargument juridic la textul
de lege menționat.
În ce privește punctul V din hotărârea
primei instanțe, în apel se susține că delegarea atribuțiilor consiliului de
administrație se putea face deoarece nu există nicio condiție restrictivă în art.
113 și art. 114 din Legea nr. 31/1990 republicată.
Cu privire la aceste aspecte nu se aduc
contraargumente juridice la analiza efectuată de prima instanță, ci doar se susține
fără nicio bază legală că nu ar exista condiții restrictive cu privire la delegarea
de atribuții.
În această situație s-a apreciat că
analiza primei instanțe este valabilă și logică.
În ce privește motivele de apel indicate
de administratorul judiciar al SC N. SA, acestea vizează în esență, faptul că
hotărârea AGEA nu mai poate produce efecte deoarece SC N. SA este în procedura
de insolvență, iar organele statutare de conducere își păstrează mai mult sau
mai puțin dreptul de administrare.
Alte aprecieri formulate de
administratorul judiciar în apel au caracter general și nu combat în niciun fel
analiza juridică efectuată de prima instanță.
S-a apreciat ca lipsită de temei juridic
susținerea administratorului judiciar că hotărârea AGEA nu mai poate produce
efecte juridice.
Câtă vreme SC N. SA are atât un
administrator special cât și un administrator judiciar, înseamnă că dreptul de
administrare nu a fost ridicat.
Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 85/2006
„după deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor/asociaților
debitorului, persoana juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un
reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să
reprezinte interesele societății și ale acestora și să participe la procedură,
pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este
reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și
activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a
reprezenta interesele acționarilor/asociaților.
Împotriva acestei decizii, au introdus
recurs reclamanta SC N. SA și Lichidator judiciar F.C.I.P.U.R.L.
Recurenta SC N. SA, critică decizia petru
nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6-7-9 C. proc. civ. susținând
în fapt următoarele critici.
Greșit s-a apreciat că s-au încălcat
dispozițiile legale privind convocarea AGEA din 19 septembrie 2005 respectiv
art. 117-118 din Legea nr. 31/1999 și respectiv art. 140 și art. 138 din
Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 și art. 243 alin. (2) din Legea nr. 297/2004,
de îndată ce convocatorul pentru această adunare s-a publicat în Monitorul
Oficial în termen legal și nu s-a împiedicat accesul nici unui acționar de a
participa la ședință.
S-a mai susținut că în cauză, s-a reținut
nejustificat ca fiind incidente dispozițiile art. 12 alin. (5), care se referă
la persoane fizice în calitate de acționari, care la rândul lor nu pot fi
reprezentate de administrator și în nici un caz administratorului care deține
acțiuni, legea nu îi înlătură drepturile care decurg din calitatea de acționar.
S-a apreciat că și delegarea de atribuții
consiliului de administrare s-a făcut conform art. 114 din Legea nr. 31/1990.
Recurenta F.C.I.P.U.R.L. și-a motivat în
drept recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ.,
dezvoltând următoarele critici:
Greșit s-a apreciat că au fost încălcate
prevederile legale privind convocarea AGEA.
Greșit s-a apreciat că s-au încălcat
prevederile art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 pentru lipsa informării
asupra ședinței și a dispozițiilor art. 243 alin. (2), privind împiedicarea
accesului la adunarea generală.
Analizând legalitatea deciziei, în
raport de criticile formulate urmează a se reține:
Ambele recurente, nu au precizat în
fapt care critici se întemeiază pe motivele de recurs invocate, situație care
urmează a se încadra în cele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ.,
în raport de care urmează a se analiza decizia atacată.
Așa fiind, în raport de aceste
motive de recurs Înalta Curte urmează a reține:
Decizia atacată, este motivată cu
respectarea dispozițiilor art. 261 C. proc. civ., din considerentele acesteia,
rezultând argumentele pe care instanța le-a avut în vedere la pronunțare, după
cum urmează:
- instanța, și-a justificat
confirmarea soluției primei instanțe în ceea ce privește încălcarea art. 138 și
Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004, precum și art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990;
- s-a justificat și concluzia că
Hotărârea AGEA produce efecte juridice chiar dacă SC N. SA este în procedură de
insolvență
Nici dispozițiile art. 304 pct. 9 C.
proc. civ. nu pot fi reținute pentru următoarele considerente:
Convocatorul nu a fost publicat în
termenul legal prevăzut de art. 117 din Legea nr. 31/1990, în cotidianul ales
„Jurnalul de Sighișoara”.
În convocator nu s-au precizat
datele cerute de art. 138 pct. 5, 9-11 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004.
Corect s-a reținut în raport de art.
125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 că „administratorii societății nu pot
reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității Hotărârii, dacă, fără votul
acestora, nu s-ar fi obținut majorarea cerută deoarece administratorul este și
reprezentant al acționarului majoritar care deține 69,98136% din capitalul
social.
Or fără acest vot nu se întrunea
majoritatea cerută pentru adoptarea hotărârii atacate.
Justificat a mai susținut instanța
că delegarea atribuțiilor consiliului de administrație, nu are suport legal, că
s-au încălcat prevederile art. 114 din Legea nr. 31/1990 și art. 241 din Legea nr.
297/2004 deoarece înstrăinarea activelor este un atribut exclusiv al AGEA.
Așa fiind pentru cele ce preced,
recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile
declarate de pârâta SC N. SA Sighișoara prin administrator special E.P. și de F.C.I.P.U.R.L.
TÂRGU MUREȘ administrator judiciar al pârâtei SC N. SA Sighișoara împotriva
deciziei nr. 30/A din 12 martie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială,
de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică,
astăzi 2 aprilie 2009.