ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1099/2009

Asupra recursurilor de față ; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința nr. 113 din 24 septembrie 2007 pronunțată în dosarul nr. 1258/1371/2007 Tribunalul Comercial Mureș a admis acțiunea formulată de S.I.F. T.SA împotriva pârâtei SC N. SA și a anulat pct. 1 din hotărârea AGEA din 19 septembrie 2005. Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că dintre toate motivele invocate de reclamantă cu privire la nulitatea hotărârii, mai multe se justifică și anume cele privind convocarea adunării generale, informarea acționarilor, votul administratorului statutar care a reprezentat acționarul majoritar în adunarea generală, precum și acela privind încălcarea prevederilor legale imperative referitoare la delegarea de competențe.

S-a reținut că potrivit art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 republicată, administratorii societății nu pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută. Hotărârea atacată a fost adoptată tocmai datorită singurului vot pozitiv al acționarului majoritar care a fost reprezentat de către administratorul SC N. SA. Cu privire la delegarea de competențe s-a reținut că nu se puteau delega către Consiliul de administrație alte atribuții decât cele menționate în art. 114 din Legea nr. 31/1990 republicată. Împotriva acestei sentințe au formulat recurs F.C.I.P.U.R.L. în calitate de administrator judiciar al SC N. SA și SC N. SA prin administratorul special E.P.

Prin încheierea din 18 decembrie 2007 instanța a rectificat calea de atac din recurs în apel, având în vedere faptul că art. 132 din Legea nr. 31/1990 republicată, care reglementează acțiunea în anularea hotărârilor AGA nu prevede o cale de atac specială, fiind aplicabile în această situație dispozițiile art. 282 C. proc. civ. Calitatea de apelant în cauză o are SC N. SA, chiar dacă tehnic s-au depus două apeluri de către două persoane, ambele cu drept de reprezentare a societății. În motivarea apelurilor s-a invocat faptul că hotărârea AGEA prin care se împuternicește administratorul unic să înstrăineze anumite bunuri din patrimoniul societății, nu mai poate produce efecte, deoarece, prin deschiderea procedurii generale de insolvență asupra SC N. SA, administratorul judiciar preia o parte din dreptul de administrare.

De asemenea, administratorul special a invocat faptul că nu s-a încălcat niciun articol de lege prin împuternicirea acordată administratorului unic al societății. De asemenea, s-a arătat că S.I.F. T. a fost corect convocată și că nu se prevede nicio sancțiune de nulitate la capitolul privind convocarea acționarilor. În ce privește votul administratorului statutar care a reprezentat acționarul majoritar s-a arătat că administratorul statutar avea împuternicire din partea acționarului majoritar pentru vot. S.I.F. T.SA a formulat întâmpinare solicitând respingerea apelurilor, menționând că apelanta este o societate ale cărei acțiuni sunt admise la tranzacționare, fiind aplicabile normele speciale din Legea nr. 297/2004 cu privire la convocarea Adunării Generale.

Cu privire la dreptul de informare al acționarilor apelanta și-a însușit motivarea instanței de fond. În ce privește votul administratorului statutar s-a arătat că apelanta nu a combătut în nici un fel dispozițiile art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 republicată, iar cu privire la delegarea de competențe s-a arătat că art. 241 alin. (1) din Legea nr. 297/2004 prevede explicit că actele de înstrăinare a unor active din categoria activelor imobilizate ale societății vor fi încheiate de către administratorii societății numai după aprobarea prealabilă de către AGEA. Analizând temeinicia și legalitatea sentinței în raport de criticile formulate Curtea de Apel Târgu Mureș, prin decizia nr. 30/A din 12 martie 2008, a respins apelurile ca nefondate.

Pentru a pronunța această decizie, instanța a reținut următoarele considerente: La data de 19 septembrie 2005, s-a desfășurat AGEA SC N. SA Sighișoara, luându-se Hotărârea nr.1736. Punctul 1 al hotărârii nr. 1736 a AGEA se referă la „împuternicirea administratorului unic privind înstrăinarea de active a mijloacelor fixe din patrimoniul total al societății, în afară de : atelier prelucrări metalice – parțial; atelier tratamente termice și foraj, atelier de turnătorie”. Prima instanță a constatat în mod corect că au fost încălcate dispozițiile legale imperative cu ocazia convocării și desfășurării adunării. Vom urma analiza efectuată de prima instanță pe puncte, având în vedere faptul că și apelul formulat de administratorul special al SC N. SA urmează aceiași structură.

Cu privire la punctul I: Într-adevăr, au fost încălcate prevederile art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004, pentru lipsa informațiilor cerute la punctele 9-11 și cele ale art. 140 din același regulament, nefiind respectat nici termenul prevăzut de art. 117 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 republicată. În apelul formulat de administratorul special al SC N. SA se arată cu privire la acest aspect că nu au legătură cu S.I.F. T., deoarece acest acționar a fost corect convocat. Acest aspect este irelevant deoarece judecătorul a constatat încălcarea unui text de lege, încălcare care vizează toți acționarii. Aspectele reținute de judecător la punctele II și III nu au fost contestate în apel. Cu privire la punctul IV: Art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 republicată, prevede că „administratorii și funcționarii societății nu pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majoritatea cerută”.

Reprezentantul acționarului N.H.L. deține 69,98136% din capitalul social. Este evident că în această situație s-au încălcat dispozițiile mai sus menționate, deoarece fără votul reprezentantului acționarului majoritar nu s-ar fi putut obține majoritatea cerută. Susținerea administratorului special al SC N. SA din apel că el a votat în calitate de director și reprezentant al acționarului majoritar și că votul său nu intră sub incidența art. 125 din Legea nr. 31/1990 republicată, nu are nicio relevanță juridică, deoarece exprimă o stare de fapt, dar nu aduce nici un contraargument juridic la textul de lege menționat. În ce privește punctul V din hotărârea primei instanțe, în apel se susține că delegarea atribuțiilor consiliului de administrație se putea face deoarece nu există nicio condiție restrictivă în art. 113 și art. 114 din Legea nr. 31/1990 republicată.

Cu privire la aceste aspecte nu se aduc contraargumente juridice la analiza efectuată de prima instanță, ci doar se susține fără nicio bază legală că nu ar exista condiții restrictive cu privire la delegarea de atribuții. În această situație s-a apreciat că analiza primei instanțe este valabilă și logică. În ce privește motivele de apel indicate de administratorul judiciar al SC N. SA, acestea vizează în esență, faptul că hotărârea AGEA nu mai poate produce efecte deoarece SC N. SA este în procedura de insolvență, iar organele statutare de conducere își păstrează mai mult sau mai puțin dreptul de administrare. Alte aprecieri formulate de administratorul judiciar în apel au caracter general și nu combat în niciun fel analiza juridică efectuată de prima instanță.

S-a apreciat ca lipsită de temei juridic susținerea administratorului judiciar că hotărârea AGEA nu mai poate produce efecte juridice. Câtă vreme SC N. SA are atât un administrator special cât și un administrator judiciar, înseamnă că dreptul de administrare nu a fost ridicat. Potrivit art. 18 alin. (1) din Legea nr. 85/2006 „după deschiderea procedurii, adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, persoana juridică, va desemna, pe cheltuiala acestora, un reprezentant, persoană fizică sau juridică, administrator special, care să reprezinte interesele societății și ale acestora și să participe la procedură, pe seama debitorului. După ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială, iar mandatul administratorului special va fi redus la a reprezenta interesele acționarilor/asociaților.

Împotriva acestei decizii, au introdus recurs reclamanta SC N. SA și Lichidator judiciar F.C.I.P.U.R.L. Recurenta SC N. SA, critică decizia petru nelegalitate, invocând dispozițiile art. 304 pct. 6-7-9 C. proc. civ. susținând în fapt următoarele critici. Greșit s-a apreciat că s-au încălcat dispozițiile legale privind convocarea AGEA din 19 septembrie 2005 respectiv art. 117-118 din Legea nr. 31/1999 și respectiv art. 140 și art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 și art. 243 alin. (2) din Legea nr. 297/2004, de îndată ce convocatorul pentru această adunare s-a publicat în Monitorul Oficial în termen legal și nu s-a împiedicat accesul nici unui acționar de a participa la ședință.

S-a mai susținut că în cauză, s-a reținut nejustificat ca fiind incidente dispozițiile art. 12 alin. (5), care se referă la persoane fizice în calitate de acționari, care la rândul lor nu pot fi reprezentate de administrator și în nici un caz administratorului care deține acțiuni, legea nu îi înlătură drepturile care decurg din calitatea de acționar. S-a apreciat că și delegarea de atribuții consiliului de administrare s-a făcut conform art. 114 din Legea nr. 31/1990. Recurenta F.C.I.P.U.R.L. și-a motivat în drept recursul pe dispozițiile art. 304 pct. 6, 7, 8, 9 C. proc. civ., dezvoltând următoarele critici: Greșit s-a apreciat că au fost încălcate prevederile legale privind convocarea AGEA.

Greșit s-a apreciat că s-au încălcat prevederile art. 138 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004 pentru lipsa informării asupra ședinței și a dispozițiilor art. 243 alin. (2), privind împiedicarea accesului la adunarea generală. Analizând legalitatea deciziei, în raport de criticile formulate urmează a se reține: Ambele recurente, nu au precizat în fapt care critici se întemeiază pe motivele de recurs invocate, situație care urmează a se încadra în cele prevăzute de art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., în raport de care urmează a se analiza decizia atacată. Așa fiind, în raport de aceste motive de recurs Înalta Curte urmează a reține: Decizia atacată, este motivată cu respectarea dispozițiilor art. 261 C. proc.

civ., din considerentele acesteia, rezultând argumentele pe care instanța le-a avut în vedere la pronunțare, după cum urmează: - instanța, și-a justificat confirmarea soluției primei instanțe în ceea ce privește încălcarea art. 138 și Regulamentul C.N.V.M. nr. 13/2004, precum și art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990; - s-a justificat și concluzia că Hotărârea AGEA produce efecte juridice chiar dacă SC N. SA este în procedură de insolvență Nici dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu pot fi reținute pentru următoarele considerente: Convocatorul nu a fost publicat în termenul legal prevăzut de art. 117 din Legea nr. 31/1990, în cotidianul ales „Jurnalul de Sighișoara”. În convocator nu s-au precizat datele cerute de art. 138 pct. 5, 9-11 din Regulamentul C.N.V.M.

nr. 13/2004. Corect s-a reținut în raport de art. 125 alin. (5) din Legea nr. 31/1990 că „administratorii societății nu pot reprezenta pe acționari, sub sancțiunea nulității Hotărârii, dacă, fără votul acestora, nu s-ar fi obținut majorarea cerută deoarece administratorul este și reprezentant al acționarului majoritar care deține 69,98136% din capitalul social. Or fără acest vot nu se întrunea majoritatea cerută pentru adoptarea hotărârii atacate. Justificat a mai susținut instanța că delegarea atribuțiilor consiliului de administrație, nu are suport legal, că s-au încălcat prevederile art. 114 din Legea nr. 31/1990 și art. 241 din Legea nr. 297/2004 deoarece înstrăinarea activelor este un atribut exclusiv al AGEA.

Așa fiind pentru cele ce preced, recursurile urmează a fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondate recursurile declarate de pârâta SC N. SA Sighișoara prin administrator special E.P. și de F.C.I.P.U.R.L. TÂRGU MUREȘ administrator judiciar al pârâtei SC N. SA Sighișoara împotriva deciziei nr. 30/A din 12 martie 2008 a Curții de Apel Târgu Mureș, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2009.