ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 745/2009

Asupra recursului penal de față; Prin încheierea de ședință din 18 februarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1592/113/2008, a fost menținută starea de arest a inculpaților M.L., B.M. și M.T. în baza art. 300 2 raportat la art. 160 b alin. (1) și (3) C. proc. pen. S-a reținut, în esență, că inculpații au fost condamnați în fond la pedepse privative de libertate pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art. 24, 25 și 27 din Legea nr. 365/2002, iar împotriva sentinței primei instanțe au declarat apel inculpații. Instanța de apel a constatat că dispoziția de menținere a măsurii arestării preventive este legală și că această măsură este în continuare necesară în cauză pentru buna desfășurare a procesului penal.

Astfel, în cauză a fost pronunțată o hotărâre de condamnare a inculpaților pentru infracțiunile de săvârșirea cărora sunt acuzați, hotărâre care chiar dacă nu se bucură de autoritatea lucrului judecat. A menționat existența la dosar a unor probe care susțin acuzațiile aduse inculpaților. Pe de altă parte, Curtea de Apel a constatat că infracțiunile pentru care sunt acuzați inculpații aduc o atingere severă securității sistemului bancar și încrederii populației în siguranța tranzacțiilor efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronice și impun, pentru menținerea unui climat de securitate socială, luarea și menținerea unor măsuri preventive ferme față de persoanele judecate pentru comiterea faptei.

În plus, s-a constatat că inculpații sunt arestați de la data de 28 aprilie 2008, astfel încât nu se poate considera că detenția preventivă a depășit un termen rezonabil, dată fiind complexitatea specifică cauzei și faza procesuală în care acesta se află. Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul M.L., solicitând cercetarea sa în stare de libertate întrucât nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive. Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu sub toate aspectele conform art. 385 6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat. Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul M.L.

a fost trimis în judecată și condamnat în primă instanță, la o pedeapsă rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunilor de falsificare, deținere și punere în circulație de instrumente de plată electronică, de deținere de echipamente hardware sau software pentru falsificarea instrumentelor de plată electronice și de utilizare a instrumentelor de plată electronică, inclusiv date de identificare care permit utilizarea acestora fără consimțământul titularului de cont, prevăzute de art. 24, 25 și 27 din Legea nr. 365/2002. Temeiurile de fapt și de drept care au stat la baza arestării preventive a inculpatului subzistă și impun în continuare privarea de libertate a acestuia, așa cum corect a stabilit instanța de apel pe rolul căreia cauză se află în prezent.

Astfel, în condițiile în care inculpatul este deja condamnat în primă instanță, există mai mult decât o presupunere rezonabilă că inculpatul a săvârșit infracțiunile pentru care este cercetat, fapte cu un grad ridicat de pericol social, ce aduc atingere securității sistemului bancar și încrederii populației în siguranța tranzacțiilor efectuate prin intermediul instrumentelor de plată electronice și care justifică, prin natura lor și modalitatea în care se reține că ar fi fost comise, aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului la acest moment ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică. În aceste condiții, recursul declarat de inculpat apare ca nefondat și urmează a fi respins conform art. 385 15 pct. 1 lit. b) C. proc.

pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. PENTRU

ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.L. împotriva încheierii din 18 februarie 2009 a Curții de Apel Galați, secția penală, pronunțată în dosarul nr. 1592/113/2008. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 3 martie 2009.