ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.09.2008

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2899/2008

HOTĂRÂRE
17.09.2008
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2899/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor

din dosar, constată următoarele:

Prin adresa din 17 iunie 2008 a Curții de Apel Cluj,

s-a înaintat Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios

administrativ și fiscal, recursul declarat de SC F.D. SRL Cluj Napoca

înregistrat la 12 mai 2008, împotriva sentinței nr. 394 din 8 aprilie 2008 a

Curții de Apel Cluj Napoca.

S-a susținut de recurentă că

în mod greșit Curtea de Apel Cluj a respins excepția de nelegalitate a

prevederilor art. 10 alin. (1) și (2) din Ordinul ministrului mediului și

gospodăririi apelor București nr. 876/2004 abrogat prin Ordinul nr. 1798/2007.

S-a susținut că „dacă

anterior abrogării sale, actul administrativ a produs efecte juridice, posibil

aducătoare de vătămări ale drepturilor sau intereselor legitime ale unei

persoane se impune ca cercetarea legalității acestuia să poată fi cerută

oricând pe calea excepției de nelegalitate, deci inclusiv după abrogarea lui”.

Pe de altă parte, s-a

susținut că prin dispozițiile legale criticate [art. 10 alin. (1) și (2) din

Ordinul nr. 876/2004 al ministrului mediului și gospodării apelor] emitentul

actului, a sustras, cu depășirea limitelor competenței sale, o procedură

generală, respectiv aceea de eliberare a autorizaților de mediu de la dreptul

comun în materie, stabilind termenul de 20 de zile lucrătoare de la depunerea

solicitării de autorizație, deși dreptul comun în materie (art. 101 C. proc.

civ.) vorbește de „termene pe zile libere” iar nu „zile lucrătoare”.

Din actele cauzei, Înalta

Curte de Casație și Justiție constată că prin sentința civilă nr. 364 din 8

aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios

administrativ, s-a respins excepția de nelegalitate a prevederilor art. 10 alin.

(1) și (2) din Ordinul Ministerului Mediului și Gospodăririi Apelor București,

în contradictoriu cu pârâții ministrul mediului și gospodăririi apelor

București și Agenția pentru Protecția Mediului Cluj.

S-a reținut de instanța de

fond că prin încheierea de ședință publică din 30 noiembrie 2007, în dosarul nr.

3990/117/2007, s-a sesizat Curtea de Apel Cluj în vederea soluționării

excepției de nelegalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (2) din Ordinul

Ministerului Mediului nr. 876/2004 pentru aprobarea procedurii de autorizare a

activităților cu impact semnificativ asupra mediului.

Așa fiind, pe 10 decembrie

2007, s-a înregistrat la Curtea de Apel Cluj dosarul nr. 2149/33/2007 în care

s-a pronunțat sentința nr. 364 din 8 aprilie 2008 a Curții de Apel Cluj,

atacată în cauză.

De precizat că prin cerere,

reclamanta SC F.D. SRL a invocat excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 10

alin. (1) și (2) din Ordinul nr. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de

autorizare a activităților cu impact semnificativ asupra mediului emis de

Ministerul Mediului și Gospodării Apelor.

Astfel, prin textul atacat,

s-a stabilit că „termenul de eliberare a autorizației de mediu să fie de

maximum 90 de zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete”. S-a

susținut că prin aceste prevederi legale, emitentul a înțeles să statueze un

termen derogatoriu de la dreptul comun în materie, regăsit atât în Legea nr. 554/2004,

în O.U.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a

petițiilor, cât mai ales în dispozițiile art. 6 alin. (2) din O.U.G. nr. 27/2003

privind procedura aprobării tacite.

Instanța de fond a reținut

expres că „reclamantul a invocat faptul că textul art. 10 alin. (1) și (2) din

Ordinul nr. 876/2004 ar fi nelegal deoarece privește un termen mai lung

derogatoriu de la termenul general de 30 de zile stabilit de legea

contenciosului administrativ, precum și prin O.U.G. nr. 27/2003 privind

procedura tacită”.

Instanța a stabilit că

această susținere a reclamantei nu poate fi primită deoarece din analiza

textului a cărui nelegalitate se invocă, Curtea reține că „numai în situația în

care nu este prevăzută o altă procedură se poate aplica termenul de 30 de zile

de la data depunerii cererii în vederea eliberării autorizației de mediu”.

Ori, tocmai dispozițiile

invocate ca fiind nelegale ce au caracterul unor norme speciale prevăd termene

derogatorii.

De altfel, a reținut

instanța de fond, prevederile Ordinului nr. 876/2004 au fost abrogate la 27

noiembrie 2007 de dispozițiile Ordinului nr. 1798/2007 al Ministerului Mediului

și Dezvoltării Durabile publicat în M. Of. nr. 808/27.11.2007, astfel încât,

potrivit art. 4 din Legea nr. 554/2004 s-a respins ca nefondată excepția de

nelegalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) și (2) din Ordinul nr. 876/203

invocată de SC F.D. SRL.

Hotărârea instanței de fond

este legală și temeinică, astfel încât recursul declarat va fi respins.

Așa cum rezultă din actele

cauzei, excepția de nelegalitate privește un ordin al Ministerului Mediului și

Dezvoltării Durabile nr. 876/2004 abrogat la 27 noiembrie 2007 prin Ordinul nr.

1798/2007 de către același minister.

Acțiunea este formulată de

recurenta-reclamantă fără ca să aibă în vedere competența legală a ministerului

de a emite astfel de norme cu caracter special, ce prevăd termene derogatorii

în strânsă legătură cu problematica specială a acestui domeniu.

Este semnificativă astfel

Legea nr. 137/1995, art. 9 alin. (1), privind protecția mediului în care se

arată că „autoritatea centrală pentru protecția mediului, elaborează procedura

specifică de autorizare pentru activitățile economice și sociale, modelul-cadru

de întocmire a raportului privind studiul de impact asupra mediului și nivelul

competent să elibereze acordul și/sau după caz, autorizația de mediu, în termen

de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii”.

În capitolul XVI din O.U.G. nr.

195/2005 privind protecția mediului, aprobată prin Legea nr. 265/2006,

modificată și completată cu O.U.G. nr. 57/2007 și O.U.G. nr. 114/2007, în art. 102

alin. (2) se arată că „până la adoptarea noilor proceduri de reglementare din

punctul de vedere al protecției mediului, emiterea actelor de reglementare se

realizează conform actelor normative existente la data intrării în vigoare a

legii de aprobare a prezentei ordonanțe de urgență”.

Astfel că, art. 10 alin. (1)

din Ordinul ministrului mediului și gospodăririi apelor nr. 876/2004 pentru

aprobarea Procedurii de autorizare a activităților are impact semnificativ

asupra mediului, este legal. El a stabilit în mod legal (așa cum cerea O.U.G. nr.

195/2005 aprobată prin Legea nr. 265/2006, modificată și completată) că

„termenul de eliberare a autorizației de mediu este de maxim 90 de zile

lucrătoare de la data depunerii documentației complete”, iar alin. (2) al

aceluiași articol arată că „pentru activitățile existente, în termen de 20 de

zile lucrătoare de la depunerea solicitării A.T.P.M. întocmește îndrumarul cu

problemele rezultate din analiza inițială a documentației, lista autorizațiilor

necesare emise de alte autorități, precum și necesitatea efectuării bilanțului

de mediu”.

Așa fiind, susținerile

recursului sunt neîntemeiate, instanța de fond procedând la analiza textului de

lege incriminat a fi nelegal, chiar dacă a fost între timp abrogat și

evidențiind caracterul special al normei atacate, emisă în mod competent de

autoritate și reglementând o activitate cu caracter special și impact general

iar nu numai privind interesul personal al recurentei-reclamante. Recursul

urmează a fi respins potrivit art. 312 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat

de SC F.D. SRL Cluj Napoca împotriva sentinței civile nr. 364 din 8 aprilie

2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 septembrie 2008.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-04-11
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2023/2019
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. S.R.L. a solicitat ca în contrad
ÎCCJ 2005-03-18
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1786/2005
. 25 și 26 din Regulamentul aprobat prin H.G. nr. 695/1998, indicat în preambulul ordinului, prevăzând cerințe noi, condiționări excesive și nejustificate, astfel că se impune anularea, ca nelegală, a acestor dispoziții. Împotriva acestei s
ÎCCJ 2008-02-05
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 419/2008
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 382 din 20 iunie 2007, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, a admis în parte cererea fo
ÎCCJ 2009-02-20
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 972/2009
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 480 din 6 iunie 2008, astfel cum a fost îndreptată potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ., prin încheierea din data de 25 iuni
ÎCCJ 2009-07-03
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4811/2009
Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 756 din 12 februarie 2009 a admis recursu
Sursă