ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4558/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de

Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții V.D.

și V.S.B., în calitate de soție și succesoare a defunctului V.S., respectiv în

calitate de fiu și succesor al defunctului, au solicitat în contradictoriu cu

pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministrul

Internelor și Reformei Administrative obligarea acestora la emiterea ordinului

de trecere în rezervă a lt.col. V.S., cu drept de pensie de serviciu începând

cu data de 11 decembrie 2007.

În motivarea acțiunii, reclamanții V.D.

și V.S.B. au arătat că V.S. a decedat la data de 21 decembrie 2007, între data

clasării ca inapt (11 decembrie 2007) și data avizării Certificatului medical

nr. A/4379/(28 decembrie 2007) astfel că pârâții Ministerul Internelor și

Reformei Administrative și Ministrul Internelor și Reformei Administrative

refuză emiterea Ordinului de trecere în rezervă, cu drept de pensie de serviciu

parțial anticipată, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. 6) din Legea

nr. 164/2001, în sensul solicitat.

Au mai arătat reclamanții că, în ceea ce

privește pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta a

fost introdus în cauză deoarece are competența trecerii în rezervă a ofițerilor

din Ministerul Internelor și Reformei Administrative conform prevederilor art. 43

alin. 1 lit. 6) din Legea nr. 80/1995.

Prin sentința civilă nr. 96/F/ din 14 mai

2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal,

a admis acțiunea formulată de reclamanții V.D. și V.S.B., în calitate de

moștenitori au defunctului V.S. și a obligat pârâții Ministerul Internelor și

Reformei Administrative și Ministrul Internelor și Reformei Administrative să

emită Ordinul de trecere în rezervă a lt.col. V.S., cu drept de pensie de

serviciu anticipată.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea

de Apel Alba Iulia a reținut, în esență, că decesul lt.col. V.S. a intervenit

la data de 21 decembrie 2007, înainte de avizarea actului medical de constatare

a stării sale de invaliditate. Prin urmare, acest fapt nu constituie un motiv

de înlăturare a drepturilor subiective născute prin îndeplinirea condițiilor

legale de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată.

Împotriva sentinței nr. 96/F/CA din 14

mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și

fiscal, în termen legal, a declarat recurs Ministerul Internelor și Reformei

Administrative.

În dezvoltarea motivelor de recurs,

recurentul-pârât a susținut că sentința recurată este lipsită de temei legal

întrucât instanța de fond a apreciat că certificatul, decizie medicală din data

de 11 decembrie 2006 produce efecte chiar de la data întocmirii și nu de la

data avizării acestuia de către Comisia centrală de expertiză medico-militară,

astfel cum se prevede în art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001,

republicată.

Recurentul a mai arătat că propunerea

Secției de specialitate a Spitalului Militar de Urgență Sibiu, de acordare a

gradului II de invaliditate, s-a făcut la 11 decembrie 2007, avizarea acestei

propuneri fiind realizată abia la data de 28 decembrie 2007.

În opinia recurentului nu există temei

legal pentru emiterea ordinului de trecere în rezervă, cu drept la pensie de

serviciu, a lt.col. V.S., începând cu data de 11 decembrie 2007, întrucât acesta

a decedat la 21 decembrie 2007, în intervalul de timp cuprins între data

emiterii deciziei medicale de către Comisia de Expertiză Medico-Militară de pe

lângă Spitalul Militar de Urgență Sibiu și data la care această decizie a fost

analizată și avizată de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a

MIRA.

Reclamanții-intimați au formulat

întâmpinare față de motivele de recurs invocate, solicitând respingerea

recursului ca nefondat.

În esență, reclamanții-intimați au arătat

că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pârâții la

emiterea ordinului de trecere în rezervă cu drept la pensie de serviciu

anticipată, având în vedere concluziile actului emis de comisia de expertiză medico-militară,

ce produce efecte juridice de la data emiterii sale.

Cum în acest act medical s-a constatat

invaliditatea antecesorului reclamanților-intimați, la data de 11 decembrie 2007,

de o Comisie medicală legal constituită, corect a apreciat instanța în sensul

că decesul survenit la data de 21 decembrie 2007, înainte de avizarea de către

Comisia Superioară medico-militară nu poate fi un motiv de înlăturare a

drepturilor subiective născute prin îndeplinirea condițiilor legale de vechime

pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată.

Recursul nu este fondat.

Înalta Curte examinând actele dosarului

și sentința atacată în raport de prevederile legale aplicabile, incluzând art. 304

1

C. proc. civ., și prin prisma criticilor recurentului, circumscrise motivului

de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar și a apărărilor

formulate de intimați, reține că nu subzistă în cauză motive de casare sau de

modificare a hotărârii recurate, având în vedere considerentele în continuare

arătate.

Prin certificatul-decizie medicală nr. A/4379/2

din 11 decembrie 2007, emis de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă

Spitalul Militar de Urgență Sibiu s-a stabilit că lt.col. V.S., este inapt

pentru serviciul militar, dat fiind diagnosticul clinic și funcțional acordat,

de neoplasm bronho-pulmonar stâng operat, sub tratament oncologic.

Prin același certificat s-a stabilit

încadrarea, începând cu data de 11 decembrie 2007, în gradul II de invaliditate

a numitului V.S.

Înalta Curte apreciază, în acord cu

instanța de fond, că acest act medical, emis în condițiile și cu respectarea

prevederilor art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001, modificată,

privind pensiile militare de stat, își produce efecte juridice chiar de la data

emiterii sale.

Cu alte cuvinte, clasarea ca inapt a

ofițerului V.S., în sensul art. 14 alin. (1) lit. b) din același act normativ,

ce reglementează dreptul la pensie de serviciu anticipată a cadrelor militare,

în condițiile anume prevăzute, s-a realizat la data de 11 decembrie 2007, când,

fără echivoc s-a stabilit că a intervenit invaliditatea.

Din această perspectivă, avizarea

ulterioară, realizată la data de 25 decembrie 2007, în condițiile art. 30 alin.

(2) din Legea nr. 146/2001, de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a

Ministerului Apărării Naționale, este adevărat, după data la care a survenit

decesul ofițerului V.S., în opinia Înaltei Curți nu a făcut decât să

consolideze constatările și implicit efectele juridice născute la data emiterii

primei decizii, respectiv la 11 decembrie 2007.

Că este așa o demonstrează de altfel și

prevederile art. 14 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001, potrivit cu care,

au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială cadrele militare în

activitate care sunt trecute în rezervă, sau direct în retragere, ca urmare a

clasării ca inapt sau apt limitat, „de către comisiile de expertiză

medico-militară”.

Sintagma „comisiile de expertiză”

demonstrează astfel competențele acordate de legiuitor deopotrivă comisiilor

locale de expertiză, în sensul emiterii certificatelor de decizie medicală, ca acte

generatoare de efecte juridice și nu ca simple propuneri înaintate comisiei

centrale de expertiză medico-legală.

În fine, împrejurarea că decesul

ofițerului V.S. a survenit la data de 21 decembrie 2007, anterior datei

avizării de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a MIRA, contrar

celor susținute de recurent, nu este de natură a înlătura drepturile subiective

născute la data constatării invalidității și a clasării sale ca inapt pentru

Serviciul militar.

Astfel, în condițiile în care și

celelalte cerințe prevăzute de art. 14 din Legea nr. 164/2001 pentru trecerea

în rezervă și acordarea dreptului la pensia de serviciu, anticipată parțială,

erau îndeplinite, la aceeași dată, în mod corect instanța de fond a dispus

obligarea recurenților-părți la emiterea ordinului de trecere în rezervă

începând cu 11 decembrie 2007, ceea ce presupune și dreptul la pensia de

serviciu anticipată.

Față de toate cele mai sus arătate în

temeiul art. 312 cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se va respinge

așadar ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Ministerul Internelor și Reformei

Administrative împotriva sentinței civile nr. 96/F/CA din 14 mai 2008 a Curții

de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5

decembrie 2008.