ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4558/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanții V.D. și V.S.B., în calitate de soție și succesoare a defunctului V.S., respectiv în calitate de fiu și succesor al defunctului, au solicitat în contradictoriu cu pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministrul Internelor și Reformei Administrative obligarea acestora la emiterea ordinului de trecere în rezervă a lt.col. V.S., cu drept de pensie de serviciu începând cu data de 11 decembrie 2007. În motivarea acțiunii, reclamanții V.D. și V.S.B. au arătat că V.S.

a decedat la data de 21 decembrie 2007, între data clasării ca inapt (11 decembrie 2007) și data avizării Certificatului medical nr. A/4379/(28 decembrie 2007) astfel că pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministrul Internelor și Reformei Administrative refuză emiterea Ordinului de trecere în rezervă, cu drept de pensie de serviciu parțial anticipată, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. 6) din Legea nr. 164/2001, în sensul solicitat. Au mai arătat reclamanții că, în ceea ce privește pârâtul Ministerul Internelor și Reformei Administrative, acesta a fost introdus în cauză deoarece are competența trecerii în rezervă a ofițerilor din Ministerul Internelor și Reformei Administrative conform prevederilor art. 43 alin. 1 lit. 6) din Legea nr. 80/1995.

Prin sentința civilă nr. 96/F/ din 14 mai 2008, Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanții V.D. și V.S.B., în calitate de moștenitori au defunctului V.S. și a obligat pârâții Ministerul Internelor și Reformei Administrative și Ministrul Internelor și Reformei Administrative să emită Ordinul de trecere în rezervă a lt.col. V.S., cu drept de pensie de serviciu anticipată. Pentru a pronunța această soluție, Curtea de Apel Alba Iulia a reținut, în esență, că decesul lt.col. V.S. a intervenit la data de 21 decembrie 2007, înainte de avizarea actului medical de constatare a stării sale de invaliditate. Prin urmare, acest fapt nu constituie un motiv de înlăturare a drepturilor subiective născute prin îndeplinirea condițiilor legale de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată.

Împotriva sentinței nr. 96/F/CA din 14 mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, în termen legal, a declarat recurs Ministerul Internelor și Reformei Administrative. În dezvoltarea motivelor de recurs, recurentul-pârât a susținut că sentința recurată este lipsită de temei legal întrucât instanța de fond a apreciat că certificatul, decizie medicală din data de 11 decembrie 2006 produce efecte chiar de la data întocmirii și nu de la data avizării acestuia de către Comisia centrală de expertiză medico-militară, astfel cum se prevede în art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001, republicată.

Recurentul a mai arătat că propunerea Secției de specialitate a Spitalului Militar de Urgență Sibiu, de acordare a gradului II de invaliditate, s-a făcut la 11 decembrie 2007, avizarea acestei propuneri fiind realizată abia la data de 28 decembrie 2007. În opinia recurentului nu există temei legal pentru emiterea ordinului de trecere în rezervă, cu drept la pensie de serviciu, a lt.col. V.S., începând cu data de 11 decembrie 2007, întrucât acesta a decedat la 21 decembrie 2007, în intervalul de timp cuprins între data emiterii deciziei medicale de către Comisia de Expertiză Medico-Militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgență Sibiu și data la care această decizie a fost analizată și avizată de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a MIRA.

Reclamanții-intimați au formulat întâmpinare față de motivele de recurs invocate, solicitând respingerea recursului ca nefondat. În esență, reclamanții-intimați au arătat că în mod corect instanța de fond a admis acțiunea și a obligat pârâții la emiterea ordinului de trecere în rezervă cu drept la pensie de serviciu anticipată, având în vedere concluziile actului emis de comisia de expertiză medico-militară, ce produce efecte juridice de la data emiterii sale. Cum în acest act medical s-a constatat invaliditatea antecesorului reclamanților-intimați, la data de 11 decembrie 2007, de o Comisie medicală legal constituită, corect a apreciat instanța în sensul că decesul survenit la data de 21 decembrie 2007, înainte de avizarea de către Comisia Superioară medico-militară nu poate fi un motiv de înlăturare a drepturilor subiective născute prin îndeplinirea condițiilor legale de vechime pentru acordarea pensiei de serviciu anticipată.

Recursul nu este fondat. Înalta Curte examinând actele dosarului și sentința atacată în raport de prevederile legale aplicabile, incluzând art. 304 1 C. proc. civ., și prin prisma criticilor recurentului, circumscrise motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., dar și a apărărilor formulate de intimați, reține că nu subzistă în cauză motive de casare sau de modificare a hotărârii recurate, având în vedere considerentele în continuare arătate. Prin certificatul-decizie medicală nr. A/4379/2 din 11 decembrie 2007, emis de Comisia de expertiză medico-militară de pe lângă Spitalul Militar de Urgență Sibiu s-a stabilit că lt.col. V.S., este inapt pentru serviciul militar, dat fiind diagnosticul clinic și funcțional acordat, de neoplasm bronho-pulmonar stâng operat, sub tratament oncologic.

Prin același certificat s-a stabilit încadrarea, începând cu data de 11 decembrie 2007, în gradul II de invaliditate a numitului V.S. Înalta Curte apreciază, în acord cu instanța de fond, că acest act medical, emis în condițiile și cu respectarea prevederilor art. 30 alin. (1) și (2) din Legea nr. 164/2001, modificată, privind pensiile militare de stat, își produce efecte juridice chiar de la data emiterii sale. Cu alte cuvinte, clasarea ca inapt a ofițerului V.S., în sensul art. 14 alin. (1) lit. b) din același act normativ, ce reglementează dreptul la pensie de serviciu anticipată a cadrelor militare, în condițiile anume prevăzute, s-a realizat la data de 11 decembrie 2007, când, fără echivoc s-a stabilit că a intervenit invaliditatea.

Din această perspectivă, avizarea ulterioară, realizată la data de 25 decembrie 2007, în condițiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 146/2001, de Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a Ministerului Apărării Naționale, este adevărat, după data la care a survenit decesul ofițerului V.S., în opinia Înaltei Curți nu a făcut decât să consolideze constatările și implicit efectele juridice născute la data emiterii primei decizii, respectiv la 11 decembrie 2007. Că este așa o demonstrează de altfel și prevederile art. 14 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 164/2001, potrivit cu care, au dreptul la pensie de serviciu anticipată parțială cadrele militare în activitate care sunt trecute în rezervă, sau direct în retragere, ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat, „de către comisiile de expertiză medico-militară”.

Sintagma „comisiile de expertiză” demonstrează astfel competențele acordate de legiuitor deopotrivă comisiilor locale de expertiză, în sensul emiterii certificatelor de decizie medicală, ca acte generatoare de efecte juridice și nu ca simple propuneri înaintate comisiei centrale de expertiză medico-legală. În fine, împrejurarea că decesul ofițerului V.S. a survenit la data de 21 decembrie 2007, anterior datei avizării de către Comisia Centrală de Expertiză Medico-Militară a MIRA, contrar celor susținute de recurent, nu este de natură a înlătura drepturile subiective născute la data constatării invalidității și a clasării sale ca inapt pentru Serviciul militar.

Astfel, în condițiile în care și celelalte cerințe prevăzute de art. 14 din Legea nr. 164/2001 pentru trecerea în rezervă și acordarea dreptului la pensia de serviciu, anticipată parțială, erau îndeplinite, la aceeași dată, în mod corect instanța de fond a dispus obligarea recurenților-părți la emiterea ordinului de trecere în rezervă începând cu 11 decembrie 2007, ceea ce presupune și dreptul la pensia de serviciu anticipată. Față de toate cele mai sus arătate în temeiul art. 312 cu referire la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. se va respinge așadar ca nefondat recursul de față.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de Ministerul Internelor și Reformei Administrative împotriva sentinței civile nr. 96/F/CA din 14 mai 2008 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2008.