ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1598/2009

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea formulată la data de 13 mai 2008, reclamantul V.I. a chemat în judecată pe pârâta A.N.S.V.S.A. București, solicitând să se dispună anularea raportului de evaluare a performanțelor profesionale ale reclamantului pentru anul 2007, întocmit la data de 17 decembrie 2007 și obligarea pârâtei la refacerea evaluării, ținând cont de criteriile de evaluare prevăzute în H.G. nr. 1209/2003 și în Ordinul nr. 13012/2007 al Ministrului Internelor și Reformei Administrative, cu cheltuieli de judecată. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este medic veterinar în cadrul Postului de Inspecție de Frontieră Halmeu, instituție aflată în subordinea A.N.S.V.S.A.

București. Fiind funcționar public, i s-a întocmit un raport de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada cuprinsă între 1 decembrie 2006- 1 decembrie 2007, prin care s-a stabilit calificativul final „satisfăcător", ca urmare a notelor finale acordate pentru îndeplinirea obiectivelor -2,5 și pentru îndeplinirea criteriilor de performanță -2,5. Reclamantul a contestat atât notele cuprinse în raportul de evaluare, precum și calificativul rezultat, apreciind că s-a făcut cu nesocotirea dispozițiilor legale și a criteriilor obiective de evaluare a funcționarilor publici. Conform prevederilor art. 5 din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale se realizează în trei etape: completarea raportului de evaluare de către evaluator, interviu și contrasemnarea raportului de evaluare.

În speță, evaluarea reclamantului s-a realizat, conform celor consemnate în raportul de evaluare la data de 17 decembrie 2007, când acesta se afla în concediu de odihnă și fără a se parcurge etapa interviului, menționată la art. 5 lit. b) din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003. Art. 9 din același act normativ arată în mod expres în ce constă interviul, deducându-se totodată și importanța sa, în urma acestuia putându-se ajunge la modificarea calificativului stabilit în prima etapă de către evaluator. Raportul de evaluare poate fi modificat de către contrasemnatarul acestuia în situația în care între evaluator și funcționarul public evaluat există diferențe de opinie care nu au putut fi soluționate prin acord.

Or, evaluatorul care a întocmit raportul a menționat în cuprinsul acestuia faptul că funcționarul public evaluat a refuzat să semneze luarea la cunoștință a raportului, situație în care cel care a contrasemnat raportul trebuia să facă verificări și să cerceteze dacă există sau nu divergențe între evaluator și cel evaluat și să le soluționeze, ceea ce nu s-a întâmplat în speță. Notarea îndeplinirii obiectivelor s-a apreciat de către reclamant că este greșită ,în condițiile în care notele se acordă pe o scară de la 1 la 5, conform art. 7 din H.G. nr. 1209/2003, iar ponderea de realizare a acestora în proporție de 70% în cadrul fiecărui obiectiv ar conduce la o notă de 3,5. Evaluarea s-a realizat în baza dispozițiilor H.G.

nr. 1084/2001, fiind acordate note pentru 5 obiective și în funcție de 17 criterii de performanță. Or, textul legal în baza căruia s-a făcut evaluarea H.G. nr. 1084/2001, era abrogat prin H.G. nr. 1209/2003. Prin sentința civilă nr. 159/2008 a Curții de Apel Oradea, secția de contencios administrativ și fiscal, acțiunea a fost admisă. Instanța a reținut: că nu s-a realizat obiectivul etapei interviului; că era necesar ca cel care a contrasemnat raportul să efectueze verificări având în vedere refuzul semnării raportului de către funcționarul evaluat și în situația în care existau divergențe trebuia să le soluționeze; că notarea îndeplinirii obiectivelor a fost greșită; că H.G. nr. 1084/2001 era abrogată prin H.G.

nr. 1209/2003. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen A.N.S.V.S.A. București. În motivarea recursului s-a arătat în esență: că a fost respectată etapa interviului, evaluatorul deplasându-se la domiciliul reclamantului însă acesta a refuzat să semneze raportul și nu a formulat obiecțiuni; că cele 17 criterii de performanță sunt în conformitate cu Anexa la Ordinul nr. 13012 din 13 noiembrie 2007; că procentul de 70% reprezintă o eroare materială; că reclamantul a făcut 7 erori profesionale cu posibile urmări dramatice, care constituie violări ale reglementărilor impuse de Uniunea Europeană, situația de fapt fiind descrisă la filele 5 și 6 din dosar. Verificând cauza în funcție de motivarea recursului și având în vedere dispozițiile art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte apreciază că sentința este legală și temeinică. Din probele administrate în cauză se reține că funcționarului public V.I. i s-a întocmit un raport de evaluare a performanțelor profesionale pentru perioada 1 decembrie 2006- 1 decembrie 2007, prin care s-a stabilit calificativul final „satisfăcător", ca urmare a notelor finale acordate pentru îndeplinirea obiectivelor -2,5 și pentru îndeplinirea criteriilor de performanță -2,5. Reclamantul s-a adresat A.N.S.V.S.A., Direcția Generală Buget, Finanțe, Juridică și Resurse umane prin petiția nr. 47151 din 30 ianuarie 2008, contestând raportul de evaluare pe anul 2007, iar prin adresa nr. 29811 din 16 aprilie 2008 instituția menționată mai sus i-a comunicat că atât evaluatorul, cât și contrasemnatarul raportului de activitate își mențin calificativul acordat.

Se reține că reclamantul a contestat atât notele cuprinse în raportul de evaluare, precum și calificativul rezultat, apreciind că s-a făcut cu nesocotire a dispozițiilor legale și a criteriilor obiective de evaluare a funcționarilor publici. Conform art. 5 din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici, procedura de evaluare a performanțelor profesionale individuale se realizează în trei etape: a) completarea raportului de evaluare de către evaluator; b) interviul; c) contrasemnarea raportului de evaluare. Se constată că evaluarea reclamantului s-a realizat la data de 17 decembrie 2007, când acesta se afla în concediu de odihnă și fără a se parcurge etapa interviului, menționată la art. 5 lit. b) din Anexa 3 a H.G.

nr. 1209/2003, la care s-a făcut referire mai sus. Potrivit art. 9 din H.G. nr. 1209/2003, „interviul, ca etapă a procesului de evaluare, reprezintă un schimb informativ care are loc între evaluator și funcționarul public, în cadrul căruia: a) se aduc la cunoștința funcționarului public evaluat consemnările făcute de evaluator în raportul de evaluare; b) în cazul în care între funcționarul public evaluat și evaluator există diferență de opinie asupra consemnărilor făcute, comentariile funcționarului public se consemnează în raportul de evaluare. Evaluatorul poate modifica raportul de evaluare dacă se ajunge la un punct de vedere comun; c) se semnează și se datează raportul de evaluare de către evaluator și de funcționarul public evaluat". Rezultă din această prevedere legală importanța interviului, în urma acestuia putându-se ajunge la modificarea calificativului stabilit în prima etapă de către evaluator.

Conform art. 10 alin. (3) lit. b) din H.G. nr. 1209/2003, raportul de evaluare poate fi modificat de către contrasemnatarul acestuia în situația în care între evaluator și funcționarul public evaluat există diferențe de opinie care nu au putut fi soluționate prin acord. Or, evaluatorul care a întocmit raportul a menționat că funcționarul public evaluat a refuzat să semneze luarea la cunoștință a raportului, situație în care cel care a contrasemnat raportul trebuia să facă verificări și să cerceteze dacă există sau nu divergențe între evaluator și cel evaluat și să le soluționeze, ceea ce nu s-a întâmplat. Se apreciază ca fiind întemeiată susținerea reclamantului conform căreia notarea îndeplinirii obiectivelor este greșită în condițiile în care notele se acordă pe o scară de la 1 la 5, conform art. 7 din H.G.

nr. 1209/2003, iar ponderea de realizare a acestora în proporție de 70% în cadrul fiecărui obiectiv ar conduce la o notă de 3,5. După cum precizează evaluatorul B.M. în adresa nr. 53 din 24 martie 2008, evaluarea s-a realizat în baza dispozițiilor H.G. nr. 1084/2001, fiind acordate note pentru 5 obiective și în funcție de 17 criterii de performanță. Textul legal în baza căruia se susține că s-a făcut evaluarea, H.G. nr. 1084/2001, era abrogat prin H.G. nr. 1209/2003. În aplicarea acestei hotărâri de guvern a fost adoptat Ordinul nr. 13012/2007 al Ministrului Internelor și Reformei Administrative privind stabilirea modalității de acordare a calificativelor și aprobarea criteriilor de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2007, în care se prevede expres definirea fiecăruia dintre criteriile de performanță și ce aspecte trebuie notate de către evaluator.

Este nejustificată invocarea de către pârâtă a erorii materiale când s-a înscris procentul de 70% reprezentând ponderea de realizare a obiectivelor, deoarece acest procent este menționat de 5 ori în cuprinsul raportului de evaluare cu privire la toate obiectivele și nu poate fi considerat o eroare de dactilografiere, cu atât mai mult cu cât raportul a fost contrasemnat de un reprezentant al pârâtei în condițiile art. 10 alin. (3) din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003. Referitor la aprecierile din raportul de evaluare privitoare la capacitatea de a lucra în echipă, la capacitatea de autoperfecționare și verificare a experienței dobândite, precum și la îndeplinirea corectă și responsabilă a sarcinilor de serviciu, se constată că există divergențe de opinie referitoare la notarea acestor criterii, iar în condițiile art. 10 alin. (3) din Anexa 3 a H.G.

nr. 1209/2003 se impune verificarea acestora de către contrasemnatarul raportului, care are posibilitatea să modifice raportul de evaluare. Aceste aspecte vizând fondul raportului de evaluare, pot fi soluționate prin reluarea procedurii de evaluare cu toate cele 3 etape menționate la art. 5 din Anexa 3 a H.G. nr. 1209/2003. Ca urmare, susținerile recurentului referitoare la cele 7 erori profesionale ale reclamantului nu se mai analizează având în vedere motivele pentru care în mod legal și temeinic instanța de fond a admis acțiunea, situațiile respective urmând a fi analizate la refacerea evaluării. Pentru considerentele expuse, recursul va fi respins ca nefondat, în cauză neexistând temeiuri de casare de ordine publică în conformitate cu dispozițiile art. 306 alin. (2) C. proc.

civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

IN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A.N.S.V.S.A. București, împotriva sentinței nr. 159/CA - P.I. din 15 septembrie 2008 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 martie 2009.