ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1730/2009

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea în contencios administrativ

înregistrată la data de 30 septembrie 2008 la Curtea de Apel Cluj, reclamanta S.L.

a solicitat în contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj, anularea

hotărârii nr. 23193 din 23 iulie 2008 emisă de pârâtă, cu consecința obligării

pârâtei la acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000.

stat la baza formulării cererii.

Reclamanta a arătat că, în temeiul Legii

nr. 189/2000 este îndreptățită să beneficieze de drepturile acordate de lege,

întrucât s-a născut în perioada de refugiu a părinților săi, în localitatea

Turda, suferind prejudiciile care decurg dintr-o refugiere forțată.

Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, prin sentința civilă nr. 668 din 20 octombrie

2008 a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta S.L. în

contradictoriu cu pârâta Casa Județeană de Pensii Cluj. A dispus anularea

hotărârii nr. 23193 din 23 iulie 2008 emisă de pârâtă și a obligat pârâta să-i

recunoască reclamantei, calitatea de refugiat în perioada 12 martie 1944-6

martie 1945 și să-i acorde drepturile bănești prevăzute de O.G. nr. 105/1999,

aprobată prin Legea nr. 189/2000, cu modificările ulterioare, începând cu data

de 1 august 2008.

format convingerea instanței de fond.

Coroborând dispozițiile art. 1 din Legea

nr. 189/2000 și art. 100 C. fam., curtea de apel a stabilit că, reclamanta are

calitatea de refugiat pentru perioada cuprinsă între data nașterii și data

încetării refugiului, mama sa fiind la rândul său, beneficiar al drepturilor acordate

de Legea nr. 189/2000, neputând fi aplicat un tratament discriminatoriu între

membrii aceleiași familii.

II. Recursul declarat de pârâta Casa

Județeană de Pensii Cluj este motivat în drept potrivit art. 304 și art. 304

1

C. proc. civ., recurenta susținând în esență că, recurenta nu era născută la

data refugierii părinților săi, motiv pentru care nu a fost nevoită să își

schimbe domiciliul, născându-se în localitatea în care aceștia erau refugiați, astfel

că, recurenta nu a suferit persecuții din motive etnice.

Examinând sentința atacată în raport cu

critica formulată prin recurs, probele administrate în cauză, actele normative

incidente pricinii, precum și în temeiul art. 304

1

C. proc. civ., se

constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente.

Este de necontestat că reclamanta S.L.,

născută E., din părinții A. și V., la data de 12 martie 1944, în orașul Turda,

s-a născut în timpul refugiului părinților săi, care din cauza persecuțiilor

etnice au fost nevoiți să-și părăsească domiciliul și să se refugieze în orașul

Turda.

Potrivit prevederilor art. 1 din O.G. nr.

105/1999, aprobată prin Legea nr. 189/2000, beneficiază de prevederile acestei

ordonanțe, persoana - cetățean român, care în perioada regimurilor instaurate

cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a suferit persecuții

etnice, aflându-se în una din situațiile enumerate.

Din interpretarea teleologică a

prevederilor ordonanței rezultă că, atât obiectul cât și scopul reglementării

îl constituie acordarea unor drepturi compensatorii pentru prejudiciile

suferite, persoanelor persecutate de regimurile respective în perioada arătată,

din motive etnice.

Având în vedere că, legiuitorul a urmărit

ca de aceste drepturi compensatorii să se bucure toate persoanele - cetățeni

români, care au avut de suferit consecințele persecuțiilor exercitate din

motive etnice, prin persoană persecutată trebuie înțeleasă atât persoana care a

suferit acele persecuții în mod nemijlocit, cât și acelea care au suferit

persecuțiile respective în mod indirect, prin consecințele care s-au răsfrânt

asupra lor.

Acesta este cazul copiilor care s-au

născut în perioada în care părinții lor s-au refugiat sau au fost strămutați,

ca urmare a unor persecuții din motive etnice și au suferit astfel, toate

consecințele nefavorabile ce au decurs din această situație.

Or, în cauză este necontestat că

reclamanta, care s-a născut ulterior datei la care părinții săi s-au refugiat

din localitatea de domiciliu în Turda, a suferit aceleași consecințe

nefavorabile și, prejudicii pe care le-a suferit familia sa, ca urmare a

persecuțiilor etnice exercitate.

Că

legiuitorul a urmărit să acorde drepturi compensatorii tuturor celor care au

fost victime și/sau au avut de suferit ca urmare a persecuțiilor din motive

etnice, rezultă și din împrejurarea că, astfel de drepturi au fost acordate

prin art. 3 din O.G. nr. 105/1999 și soțului supraviețuitor.

Deci, dacă

legiuitorul a înțeles să acorde o îndemnizație lunară soțului supraviețuitor,

care nu a suferit persecuțiile și nici consecințele persecuțiilor din motive

etnice, a fortiori trebuie să beneficieze de aceleași drepturi compensatorii,

copilul care fiind născut în perioada refugiului/ strămutării, a suferit toate

consecințele nefavorabile care s-au răsfrânt asupra familiei sale, ca urmare a

persecuțiilor etnice.

În consecință, soluția pronunțată de

instanța de fond este legală și temeinică, iar recursul nefondat, urmează a fi

respins, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de Casa

Județeană de Pensii Cluj împotriva sentinței civile nr. 668 din 20 octombrie

2008 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și

fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 26

martie 2009.